Radio Catch22 London » Blog Archives

Tag Archives: Ministrul afacerilor externe

Politichie

Întrevederea ministrului afacerilor externe, Titus Corlăţean, cu Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen

Published by:

Întrevederea ministrului afacerilor externe, Titus Corlăţean, cu Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen

NATO 

Ministrul afacerilor externe, Titus Corlăţean, a avut astăzi, 24 mai 2013, la sediul MAE, convorbiri cu Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, aflat în vizită oficială în ţara noastră, la invitaţia Preşedintelui României.

 Vizita Secretarului general al NATO la Bucureşti are loc la mai puţin de o lună după reuniunea miniştrilor afacerilor externe din statele NATO, de la 23 aprilie 2013, şi reflectă importanţa şi profilul distinct al României în cadrul Alianţei Nord-Atlantice.

 În cadrul întrevederii, cei doi înalţi oficiali au trecut în revistă o serie de priorităţi aflate pe agenda NATO.

 Secretarul general NATO a mulţumit României pentru contribuţia sa politică şi militară în cadrul Alianţei, în general, cu o referire specială la participarea românească la operaţiunile conduse de NATO. El a reiterat satisfacţia pentru cooptarea în conducerea Alianţei, în calitate de Asistent al secretarului general pentru riscuri de securitate emergente, a actualului reprezentant permanent al României la NATO, Sorin Ducaru.

 Şeful diplomaţiei române a reconfirmat angajamentul României faţă de participarea la operaţiunile aliate. El a evocat calendarul NATO de retragere din Afganistan şi a reafirmat disponibilitatea ţării noastre de a contribui la securitatea şi dezvoltarea acestei ţări şi după 2014.

 Au fost abordate aspecte ale problematicii regionale, din zone adiacente Alianţei, cu accent pe Balcanii de Vest, vecinătatea estică, regiunea Mării Negre şi Caucazul de Sud. Ministrul Corlăţean a subliniat necesitatea menţinerii atenţiei NATO faţă de vecinătatea estică şi regiunea Mării Negre, odată cu sprijinul României faţă de politica NATO „a uşilor deschise”, Secretarul general exprimând susţinere pentru politica de lărgire a Alianţei.

 Şeful diplomaţiei române a evocat, pe acest fond, dialogul informal trilateral România-Polonia-Turcia şi susţinerea – pe linia abordărilor şi principiilor stabilite de Alianţa Nord-Atlantică – pe care cele trei ţări aliate o manifestă, ca şi alte state membre NATO, faţă de parcursul euro-atlantic al statelor aspirante la aderare. În acest sens, a evocat recenta reuniune, în marja reuniunii ministeriale NATO din aprilie, a Trilateralei cu cei patru candidaţi la aderare, Bosnia-Herţegovina, Georgia, Muntenegru, Macedonia.

 Totodată, ministrul Afacerilor Externe a reiterat susţinerea pentru dezvoltarea, în continuare, a parteneriatelor NATO, ca dimensiune strategică a abordării cuprinzătoare aliate, inclusiv în domeniul securităţii. A evocat mandatele de Ambasade Punct de Contact NATO, deţinute de misiunile diplomatice ale României la Baku şi Tbilisi, context în care acestea sprijină cooperarea NATO cu Azerbaidjanul şi Georgia, odată cu creşterea nivelului de cunoaştere publică în aceste ţări a politicilor şi obiectivelor Alianţei. Cei doi înalţi oficiali au discutat evoluţiile din Balcanii de Vest şi Vecinătatea Estică, inclusiv Republica Moldova şi Caucazul de Sud, subliniind necesitatea dezvoltării parteneriatelor Alianţei cu aceste state.  

 

Şeful diplomaţiei române a evidenţiat, de asemenea, sprijinul constant şi contribuţia ţării noastre la dezvoltarea capacităţii antirachetă a NATO, prin intermediul Bazei de la Deveselu şi al cooperării cu  SUA, în acest domeniu. Secretarul general Anders Fogh Rasmussen a exprimat aprecierea faţă de aportul concret al României la dezvoltarea arhitecturii aliate de apărare împotriva rachetelor balistice.

 

 

Politichie

Comunicat de presă privind apariţia la Chişinău în această perioadă a unor mesaje ofensatoare la adresa românilor

Published by:

Comunicat de presaComunicat de presă

 

În legătură cu informaţiile din mass-media privind apariţia la Chişinău în această perioadă a unor mesaje ofensatoare la adresa românilor, Ministerul Afacerilor Externe face următoarele precizări:

Pornind de la intenţiile anunţate public, anterior, de către unii dintre organizatorii seriei de evenimente dedicate sărbătoririi zilei de 9 mai ca zi a victoriei în cel de-al doilea război mondial, Ambasada României la Chişinău a semnalat în prealabil autorităţilor competente ale Republicii Moldova riscul vehiculării de mesaje extremiste, în disonanţă atât cu contextul istoric, cât şi cu cadrul festiv al manifestărilor. Urmare acestor demersuri, au fost înlăturate imagistica şi lozincile anti-româneşti din materialele menţionate şi care fuseseră difuzate la evenimentele din 29 şi 30 aprilie 2013.

Ministrul afacerilor externe, Titus Corlăţean, a avut în cursul acestei zile convorbiri telefonice cu primul ministru interimar, ministrul afacerilor externe şi integrării europene al Republicii Moldova, Iurie Leancă, şi cu ministrul afacerilor interne, Dorin Recean. De asemenea, a discutat cu primarul oraşului Chişinău, Dorin Chirtoacă.

Ministrul Corlăţean a transmis un mesaj de condamnare fermă a materialelor anti-româneşti menţionate şi a salutat reacţia guvernului şi a altor autorităţi de la Chişinău, care au decis scoaterea acestor materiale, investigarea evenimentelor şi declanşarea urmăririi penale împotriva iniţiatorilor.

Titus Corlăţean a mulţumit instituţiilor publice ale Republicii Moldova pentru măsurile decise şi a exprimat regretul că, în pofida acestora, organizatorii au ales să ignore legislaţia internă aplicabilă şi să se menţină într-un discurs aflat în completă disonanţă cu sentimentele, aşteptările şi preocupările societăţii din Republica Moldova. Înalţii oficiali ai Republicii Moldova au oferit asigurări pentru aplicarea riguroasă a legii.

Totodată, ministrul afacerilor externe a reamintit că la 9 mai se aniversează Ziua Europei, proiect născut din dorinţa de a reface unitatea continentului european după tragediile conflagraţiilor globale din secolul XX. Evocarea celui de-al doilea război mondial ar trebui să fie o ocazie de a întări şi mai mult valorile europene fundamentale: toleranţa şi respectul drepturilor tuturor cetăţenilor.

 

 

Politichie

Inaugurarea “Pieţei Francofoniei”

Published by:

Inaugurarea pietei francofoneInaugurarea “Pieţei Francofoniei”

 

Ministrul Afacerilor Externe, Titus Corlăţean, va participa luni, 15 aprilie, ora 12.00, împreună cu Primarul General al Capitalei, Sorin Mircea Oprescu şi  reprezentantul Secretarului General al Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei, Abdou Diouf,  la inaugurarea „Pieţei Francofoniei” din Bucureşti.

 

„Piaţa Francofoniei” – singura de acest gen din Europa – se află la intersecţia dintre Bulevardul Libertăţii şi Calea 13 Septembrie (harta anexată). Spaţiul a fost amenajat de Primăria generală a Municipiului Bucureşti.

 Acest proiect – reprezentativ pentru vocaţia Francofoniei – va simboliza tradiţia francofonă şi francofilă a ţării noastre şi activitatea României pe linia francofoniei instituţionale, al cărei scop este edificarea unui spaţiu al solidarităţii, fundamentat pe principiile umanismului, democraţiei şi al respectării diversităţii culturale şi lingvistice.

 Denumirea „Pieţei Francofoniei” a fost decisă de către Consiliul General al municipiului București, la data 29 ianuarie 2013, ca urmare a propunerii Ministerului Afacerilor Externe. Inaugurarea pieţei are loc în contextul aniversării a 20 de ani de la aderarea României la Organizaţia Internaţională a Francofoniei (iniţial Agenţia de cooperare culturală şi tehnică – ACCT – iar, din 1998, Organizaţia Internaţională a Francofoniei – OIF).

 De la aderarea sa la Francofonie , în 1993, România s-a implicat activ în promovarea valorilor francofone, a organizat Sommet-ul Francofoniei în 2006, a deţinut mai multe preşedinţii ale unor organisme instituţionale francofone, a creat programul de burse de cercetare doctorală şi postdoctorală „Eugen Ionescu” şi participă activ la planul de formare în limba franceză destinat funcţionarilor români. Toate acestea au determinat conducerea OIF să denumească România „stat-fanion” al francofoniei în Europa centrală şi de est.