Amintirile Evei

Intre viata si moarte suntem noi

Intre viata si moarte suntem noi. Suntem eterni ca si Universul. Ne nastem, crestem, murim si iar ne nastem si…

Un perpetuum mobile…

Ai sa ma privesti ca pe un obiect ciudat sau ca pe o intamplare stranie. Te invit langa mine, asa cum bunicii isi invita nepotii pentru a  le spune povesti. Povesti cu printese si cavaleri neinfricati zbatandu-se intre rau si bine, dragoste si dispret.

Te-ai privit vreodata atent? Ti-ai privit mainile? Ridica-le in aer si priveste-le.In mainile tale se afla viata ta.

Ti-ai privit chipul in oglinda? Chipul tau este nascut din dragostea parintilor tai.

Te-ai intrebat adesea probabil : “Cine sunt eu? Cine sunt cu adevarat? A cui parte sunt eu?” Chiar crezi ca ai varsta..20, 45, 78 sau 9 ani?

Venim din timp. Ne nastem din doua celule care s-au intalnit intamplator, celule care s-au nascut din alte celule, care provin din celule vechi de mii de ani, care poarta in ele povestile stramosilor nostri… Undeva, in timp se afla radacinile noastre.In celule noastre pulseaza viata si moartea.

Mergem prin viata purtand povestile noastre, ale celor din viata noastra si a celor care au fost inainte in viata noastra si din a caror viata ne-am nascut.

Iti auzi inima batand. Cateodata in ritm nebunesc, cateodata linistita si impacata.

Viata noastra este o impletire dintre alte vieti,  ratari si impliniri, iubiri si tradari, promisiuni si minciuni, nelinisti si indiferente, lupte sau renuntari…Purtam in noi tristeti provinciale sau ganduri filosofale, simplitate si grandoare.

Iubirea este indiferenta fata de ura.

Pacea nu poate exista fara razboi.

Simplitatea infloreste alaturi de grandoare.

Stiinta se naste din nestiinta.

Arta este dorinta frumosului de a ramane vesnic.

Priveste timpul.. da da, ia ceasul si urmareste-i secundele. Tic ..Tac.. Tic ..Tac….

In secunda asta un copil s-a nascut si respira viata, un barbat si o femeie isi jura credinta, atii pleaca spasiti din tribunale, un medicament  este descoperit, un nou cantec  se naste, un suflet se ridica spre cer..

Stii cat este de importanta o secunda?

Secundele sunt vitale.

Nu orele, nu zilele, nu anii.

O singura secunda poate face diferenta dintre viata si moarte.

Respiram in ritmul secundelor…

Intre viata si moarte suntem noi.

Diferenta este data de secundele in care am inteles  cine suntem.

Fragment din Saruti asa cum scrii

Secundele unei vieti coypright 2013 By Maddie Ancuta

6 comments

  1. Pingback: Sarutul Mortii - Radio Catch22 London

  2. Pingback: Abstract - Radio Catch22 London

  3. Pingback: Am ales .. sa fiu parte din infinit!

  4. Pingback: Ganduri ingenunchiate - Radio Catch22 London

  5. Gavriil STIHARUL

    Un poem mişcător şi monumental în proză pe o temă majoră a existenţei: condiţia umană. O tulburătoare analiză, o radiografie, asupra vieţii şi morţii… Dar de ce nu scrieţi cu diacritice?

    1. radiocatch22 Post author

      Multumesc Gavriil Stiharul. Pentru ca scriu direct pe site, nu am diacritice instalate. Dar trebuie sa fac asta, pentru ca doresc sa le si public.
      Multumesc inca o data.
      Maddie

Comments are closed.