Category Archives: Arta de a fi TU

Arta de a fi TU

Erorile vietii…Nu acceptati sa fiti victime

Published by:

violIn cadrul emisiunii “Mamici in dificultate” am vorbit despre ” a nu judeca pe ceilalti. Nu cunoastem adevaratele motive pentru care unii oameni reactioneaza intr-un mod sau altul. Nu stim cu ce “tare” vine din copilarie, ce anume le macina sufletul. Cand ascultam pe cineva, il lasam sa-si descarce sufletul, sa planga daca este cazul. Ii dam spatiu sa se simta in siguranta si sa aiba incredere in noi. Nici unul din noi nu are o bagheta magica care sa vina cu solutii atunci cand este invartita. Suntem cu toti oameni, suntem supusi greselilor. Daca cineva vine la noi cu incredere este bine sa-l primim cu bratele deschise si sa-l ascultam, sa nu-i tradam increderea ducandu-ne la unii si la altii incepand cu barfa ” stii  tocmai am auzit ceva… aia a facut… ai vazut aia.. . o curva…din cauza ei copilul face sau drege. Isi merita soarta”. Aud zilnic tot felul de povesti unele mai teribile decat celelalte. De multe ori ma intreb daca eu as fi in oricare din situatiile persoanelor respective as lua cea mai buna decizie.

Este foarte simplu de pe margine sa privim  spre cei care au probleme, sa comentam si sa incercam sa dam solutii. Poate ca solutia care merge pentru noi, nu functioneaza pentru celalalt si nu-i vom crea decat inca un moment in viata in  care sa se simta inutil, neputincios. Sa simta ca a esuat in viata.

Trebuie sa invatam sa ascultam fara sa judecam, fara sa fim superiori sau aroganti. Nu toti oamenii sunt empatici. Dar cei care vor sa ajute sa o faca in liniste, cu intelepciune si intelegere. Sa ofere un alt mod de abordare a problemei respective si sa-l lase pe cel care are nevoie sa aleaga ce e ai bine pentru el, nu pentru noi.

Am primit o scrisoare teribila de la o mamica care nu a avut curajul sa se apere pe ea si pe copilul ei. In orice situatia ati fi, nu ezitati sa apelati la cineva de incredere, la politie, la biserica. Nu asteptati sa fiti batjocoriti, umiliti, omorati.

Mamica a fost violata iar fetita omorata. Povara pe care o poarta aceeasta femeie este  greu de dus. Un telefon  o salva pe fetita de la moarte violenta. Doar  un singur apel telefonic. Care nu a fost dat niciodata.

Aveti curajul sa cereti ajutor. Nimeni nu are dreptul de viata sau moarte asupra altuia.

Trebuie sa ne unim si sa ne protejam. Nu acceptati sa fiti victime. 

Datoria noastra este sa reactionam.

 

 

Ultimul biscuite
Intr-un aeroport statea o tanara care urma sa faca o calatorie mai lunga. Si-a cumparat de acolo o carte ca sa treaca mai repede timpul si un pachet de biscuiti.S-a asezat pe un scaun, si-a pus bagajele langa el si s-a apucat sa citeasca. La un moment dat s-a intors sa ia un biscuit din pachetul de langa ea. A observat cu surprindere ca la mica distanta era asezat un domn care citea un ziar, si care fara sa-i ceara permisiunea ainceput sa ia si el din pachetul de biscuiti.Cu toate ca s-a simtit indignata, politetea a impiedicat-o sa ii reproseze ca are un comportament nepotrivit. Dar pe masura ce ea lua cate un biscuit, lua si el unul si asta afacut ca pana la urma tanara sa devina foarte nemultumita.Cand a luat din pachet penultimul biscuit, ea s-a intrebat plina de resentimente: “Oareindrazneste sa mi-l ia si pe ultimul?”Barbatul a luat intr-adevar ultimul biscuit, l-a rupt in doua si i-a oferit zambind cald o jumatate. Simtind ca el a depasit limita bunului simt, tanara s-a ridicat furioasa si s-aindreptat spre un alt colt al salii de asteptare.A deschis geanta ca sa puna inauntru cartea si… spre marea ei surprindere a vazutinauntru pachetul de biscuiti pe care il cumparase. In acel moment a coplesit-o un sentiment de rusine.A inteles ca pachetul din care mancase nu era al ei, ci al barbatului care citea ziarul… Ela impartit plin de bunatate chiar si ultima bucatica pe care o avea, fara sa se simtaindignat, superior sau furios.

MORALA:Oare de cate ori in viata am mancat biscuitii altcuiva? Ar fi mai bine ca inainte sa negrabim sa-i judecam pe altii sa privim cu atentie in jur… si mai ales in sufletul nostru!Sa dai cand poti, fara sa astepti nimic in schimb, nici macar un multumesc, si sa nuregreti ca ai dat!Cui dai? Cui are nevoie…Cat dai?  Totdeauna mai mult de cat ai primit!

 

Maddie Ancuta

Arta de a fi TU

Mamicile in dificultate

Published by:

Va asteptam de la ora 9.00 Londra ora 11.00 Romania, in cadrul emisiunii  O lume minunata-lumea copiilor si a parintilor.

Vom vorbi despre mamicile singure, mamicile aflate in dificultate.

Nimeni nu s-a nascut parinte. De multe ori ne aflam in dificultatea de a comunica pentru ca nu avem incredere in nimeni. Trebuie sa invatam sa vorbim. Trebuie sa apelam la autoritati, trebuie sa le obligam pe autoritati sa respecte legile, sa ofere sprijin, consiliere si intelegere. Organizatiile neguvernamentale trebuie sa se implice in proiecte concrete nu doar pe hartie,  in a sprijini mamicile singure. A le oferi consiliere, empatie, intelegere lor si copiilor.

O usa deschisa, un zambet, o poveste, o imbratisare, mersul impreuna la doctor sa la cumparaturi ajuta foarte mult. Toti avem momente proaste, ne este frica, nu stim in ce directie sa o apucam, nu stim ce sa facem. Dar exista comunitatea si comunitatea trebuie sa se implice. Exista comunicare si trebuie sa o folosim.

Aceasta emisune este dedicata Alessei si mamei ei.

 

va invit la o discutie deschisa, cu cartile pe fata.

De cate ori v-ati implicat in a sprijini concret o familie aflata in dificultate?

De cate ori ati ajutat  o mamica  cunoscuta intamplator in parc?

De cate ori ati fost la cineva despre care v-a povestit prietena ca este o mamica singura, depresiva si care a ajuns la capatul puterilor?

De cate ori pe saptamana va rupeti timpul din privit la televizor si va implicati in sprijinul celor care au cu adevarat nevoie?

De cate ori v-ati rupt din timpul petrecut pe face book pentru a sta 2 ore cu un copilas strain, sa-i cantati, sa va jucati cu el si sa o ajutati pe mamica sa se odihneasca si sa-si descarce sufletul?

Cate ONG-uri din Romania se implica in astfel de proiecte? Banii folositii sa se duca in consiliere si nu pe printare de fluturasi, afise sau pixuri?

Se pot face foarte multe fara bani doar daca exista intelegere, compasiune si dragoste pentru oameni.

 

Maddie Ancuta

Arta de a fi TU

Anorexia. Uratenia frumusetii!

Published by:

A venit primavara. Suntem plini de energie si mai mult ca niciodata dorim sa aratam bine, sa dam jos kilogramele care ne infoaie fustele pe noi si ne obsedeaza.
Intr-un fel sau altul majoritatea dintre noi incearca sa fie atenti la ceea ce mananca, adoptand un mod de viata sanatos.
Nu o sa incep sa vorbesc despre diete, probabil ca fiecare stie una mai grozava decat cealalta.
Stim principiile: 2 litri de lichid pe zi (apa, nu sucuri, cafele sau alte chestii indulcite), grasime si fainoase putin, legume si fructe si cel mai importanat foarte multa miscare.
1 ora de miscare iti imbunatateste tonusul, starea spirituala, te incarca de energie.

Stiu ca s-a tot vorbit, dar pentru ca este o adevarata boala o sa aduc in balanta acele “modele” nefericite care sufera de anorexie.
Nici nu stiu pe ce principiu presa le numeste modele. Un model trebuie sa fie pozitiv. In cazul lor vorbim de “asa nu…”, un model negativ. Realitatea medicala arata ca foarte multa fete sufera de anorexie. Indiferent cat sunt de slaba ele se vad grase si disgratioase.
Astăzi, din dorinţa de a arata perfect, de a avea succes multe fete ajung să fie anorexice. In ciuda scandalurilor cu modele care au murit de anorexie, există o adevărată modă, existând nume de cod, site-uri dedicate acestei boli şi chiar noi trenduri în acest domeniu.

Anorexia are numele de cod ANA, iar Bulimia MIA, însă a apărut şi Ortorexia. Ortorexia este ultimul trend: dorinţa dusă până la obsesie de a mînca sănătos, prin eliminarea majorităţii alimentelor.

O alta boală la modă este EDNOS (eating disorder not otherwise specified) de fapt o combinaţie între anorexie şi bulimie, care se manifestă prin faptul că cei care suferă de ea sunt obsedaţi de ceea ce mănâncă şi ştiu pe de rost conţinutul caloric al alimentelor.

Se pare ca moartea lui Isabelle Caro – modelul francez care s-a luptat pestre 15 ani cu anorexia si a pozat goala pentru o campanie anti-anorexie – nu a avut pana la urma niciun efect in lumea modei.

Anorexicii se infometeaza, prefera lichidele hranei solide, cafeaua si tutunul pentru a-si potoli senzatia naturala de foame. In majoritatea cazurilor, anorexia este asociata si cu consumul de stupefiante si alcool.

Victimele sunt fie din randul adolescentilor, fie din persoanele care traiesc de pe urma imaginii, cum este cazul fotomodelelor.

Neincrederea in sine, personalitatea in formare, lipsa prietenilor si a unui hobby, neglijenta parintilor sau lipsa de afectiune pot determina o acuta nevoie de „schimbare” in cazul tinerilor.

Iar deceptiile profunde, lipsa telurilor, a familiei, a prietenilor, pierderea locuintei sau a altor bunuri importante se fac vinovate de declansarea anorexiei la oamenii maturi.

Pe langa modelele de pe catwalk, anorexia este des intalnita si in randul vedetelor, fie ele de la Hollywood sau de pe meleagurile noastre.

Actrita Portia de Rossi, cunoscuta pentru rolul ei din celebrul serial “Ally McBeal”, Catherine Zeta Jones, Angelina Jolie, Victoria Beckham, Keira Knightley si Tori Spelling sunt doar cateva dintre vedetele care au piedut controlul in lupta cu kilogramele.

“Eram obsedata. Ajunsesem sa cantaresc 37 de kilograme si eram obsedata sa raman la greutatea respectiva. Traiam cu 300 de calorii pe zi. Ajunsesem sa inghit si 20 de laxative pe zi pentru a nu lua deloc in greutate”, marturisea Portia de Rossi.

Anul 1994 a reprezentat inceputul anorexiei si pentru Christina Ricci. Actrita a marturisit ca a invatat sa fie anorexica urmarind filmul „Biografia lui Tracey Gold” si un film cu Calista Flockhart, care interpreta rolul unei anorexice si bulimice.

Consultarea medicului, a unui psiholog, respectarea tratamentului, sprijinul familiei si al prietenilor, schimbarea modului de viata si adoptarea unei gandiri pozitive sunt mijloacele care duc la vindecarea de anorexie.Vindecare posibila, dar care poate dura ani de zile. Spitalizarea si psihoterapia sunt obligatorii.

25% dintre anorexici incearca sa se sinucida, iar, din pacate, circa 50% din ei reusesc.