Category Archives: Arta de a fi TU

Arta de a fi TU

Slăbit rapid: Te ajută sau nu Postul Paştelui să pierzi în greutate?

Published by:

slabit rapidMulte femei încearcă să profite de post pentru a scăpa rapid de kilogramele în plus, dar puţine reuşesc să obţină scăderea în greutate dorită şi să se menţină pe termen lung. Află cât de mult te poate ajuta Postul Paştelui să pierzi în greutate.
Postul Paştelui poate fi văzut că o mâna de ajutor atunci când vrei să renunţi la creşterea în greutate din timpul iernii şi să-ţi pregăteşti corpul pentru zilele de vară în care îl vei acoperi doar cu un bikini.

Din păcate, postul nu poate fi eficient ca regim de slăbire dacă singura schimbare este înlocuirea produselor de origine animală cu alte alimente bogate în grăsimi şi carbohidraţi. Nici măcar postul negru nu ajută prea mult, spun specialiştii.

Postul negru şi efectul de bumerang

Dacă sperai că postul negru este eficient pentru slăbit şi plănuiai să-l foloseşti pentru mai multe zile, află că nutriţioniştii spun că este o idee foarte proastă. Lipsirea totală a corpului de substanţe nutritive are ca efect direct încetinirea metabolismului, astfel încât vei vedea cum kilogramele eliminate revin încet, dar sigur când începi din nou să mănânci trei mese pe zi.

În timpul postului negru, apetitul este redus după prima zi, iar metabolismul este încetinit. Când începi să mănânci din nou, metabolismul nu face faţă pe loc aportului caloric, astfel că o mare parte din substanţele nutritive sunt stocate sub formă de grăsime.

Dacă masa de Paşte este plină de bunătăţi şi eşti tentată să le încerci pe toate, poţi chiar descoperi că ai luat în greutate în câteva zile mai mult decât ai pierdut în timpul postului.

Postul Paştelui şi deficitul caloric

Pentru a fi cu adevărat eficient, orice regim de slăbit are de îndeplinit o condiţie importantă: deficitul caloric. Atunci când consumi mai multe calorii decât primeşti din alimentaţie, vei slăbi, indiferent dacă ai un regim de post sau nu.

Faţă de alte perioade în care încerci să slăbeşti, Postul Paştelui îţi oferă un avantaj suplimentar: renunţarea la produsele de origine animale înseamnă mai puţină grăsime în dietă ta. Proteinele din produsele vegetale constituie cea mai bună soluţie şi pot contribui la un regim echilibrat de slăbit.

Produsele de panificaţie de post conţin un conţinut ridicat de carbohidraţi, care sunt descompuşi de sânge în zahăr şi pot contribui la creşterea greutăţii atunci când sunt consumate în exces. Profită de legumele şi fructele de sezon când îţi creezi meniul de post şi adaugă ciuperci şi tofu pentru un plus de proteine în regimul tău alimentar.

Cum poţi să profiţi de Postul Paştelui că să slăbeşti

Dacă respecţi interdicţia cu privire la carne şi produsele de origine animală, cea mai bună şansă de a slăbi vizează crudităţile. Cu două gustări şi o masă de legume proaspete pe zi, scăderea în greutate poate deveni realitate.

Poate cea mai importantă regulă pentru a slăbi în timpul postului este însă împărţirea meselor de-a lungul zilei în trei mese şi trei gustări. Viteza metabolismului creşte când ai mese mai mici şi mai dese, iar cu puţină mişcare şi fără abuzuri la masa de Paşte, poţi constanta că ai reuşit să obţii măcar o mică scădere în greutate.

 

sursa

Arta de a fi TU

TU…doar TU esti miracolul de care ai nevoie!

Published by:

doar TUMulti dintre noi ne-am intrebat adesea:

Cum sa… am o parere mai buna despre mine?
Cum sa… depasesc suferinta si singuratatea?
Cum sa… nu ma mai simt nesigur(a)?
Cum sa… fac sa nu ma mai compar cu altii?
Cum sa… imi gasesc echilibrul in viata?
Cum sa… gasesc fericirea in relatii?
Cum sa… gasesc partenerul perfect?

Cum sa… gasesc forta de a merge mai departe?
Cum sa… fac ca amintirile sa nu-mi mai distruga prezentul?
Cum sa… fiu o persoana mai buna?
Cum sa… nu-mi mai fac griji?
Cum sa… vad partea plina a paharului?
Cum sa… redescopar satisfactia sexuala alaturi de partener(a)?
Cum sa… pun capat dependentelor partenerului(ei) mele?
Si lista ar putea continua…

Drumul catre raspunsul la aceste intrebari nu poate fi parcurs de nimeni in locul tau, exista insa cateva idei care te pot ajuta sa-ti reconfigurezi propria harta despre lume si viata.
La randul meu, m-am ” confruntat” deseori cu aceste intrebari, si poate inca cu multe altele… si am lucrat la identificarea acelor raspunsuri care m-au ajutat sa transform ceea ce parea a fi “greutatea” care ma tragea intr-o directie sau alta…

Ce am descoperit??? Ca toti ne nastem cu aceleasi calitati, ca avem cu totii acelasi punct de pornire. Ceea ce facem insa ulterior tine de alegerea noastra. Alegerile noastre depind de noi insine, iar noi suntem cei care alegem ce cale sa urmam. Momentul, locul in care ne aflam chiar acum este cel in care mintea noastra a ales sa fie…
Poate ca unii dintre voi, aflati in situatii limita v-ati repetat adesea …”am nevoie de medicamente, am nevoie de terapie”…. Acestea pot fi adjuvante, dar nu sunt solutii de durata. Pastilele creeaza necesitatea de a lua mai multe pastile si, in loc sa clarifice,… creeaza mai multa confuzie in mintea celui care apeleaza la ele. Cat despre terapie, aceasta se constituie ca un suport, dar este si ea o solutie temporara, nu este bine sa se transforme intr-un mod de viata.

Si atunci, ce iti ramane de fapt?
TU si propriile alegeri!
La sfarsitul unei zile, ramai TU cu tine, dimineata cand te trezesti esti tot TU cu tine.
TU esti cel care alege ce gandeste!
TU, prin gandurile, tale influentezi felul in care te simti!
TU stii ca a fi fericit(a) si implinit(a) inseamna mult mai mult decat a fi trist(a)…!
TU alegi ce cuvinte sa-ti domine gandurile!
TU esti cheia catre propria stima de sine!

Atunci cand incepe sa ploua, TU alegi sa-ti iei o umbrela ca sa nu te uzi…
Atunci cand iti este frig, TU alegi sa imbraci o haina care sa-ti tina de cald…
Atunci cand vezi pe cineva plangand sau suferind, TU esti cel(cea) care alege sa-l(o) consoleze…

Iata doar cateva exemple de situatii in care nu ai nici un fel de problema in a-ti asuma responsabilitatea, a alege gandurile si actiunile potrivite.
Totusi, de ce se intampla ca uneori sa:
Te agati de suferina si durere?
Vrei cu indarjire sa-ti asumi statutul de victima?
Permiti gandurilor negative sa preia controlul?
Permiti ca ceea ce cred altii despre tine sa primeze in defavoarea propriilor pareri?
Te preocupi atat de mult de cat de putin timp dispui…dar ti-l petreci in tristeti si amintiri…?
Ii invinuiesti pe ceilalti pentru esecurile sau caderile tale?…

Raspunzandu-ti la toate aceste intrebari, vei sesiza ca adevarata cheie catre un sine echilibrat si fericit este in mainile tale.
Si, odata ce accepti acest lucru vei fi capabil sa-ti folosesti mintea si deciziile pentru a pasi spre viitor…pentru a merge inainte.

Prin urmare,TU stii sa distingi ceea ce este bine de ceea ce este rau!
TU stii cum sa gandesti!
TU poti reactiona pozitiv sau negativ!
TU poti alege ca gandurile sa determine ceea ce simti!
Raspunsul esti…TU!
Nu partenerul, nu parintii, nu copiii sau prietenii sunt cei care iti decid fericirea si acceptarea de sine.

Raspunsul esti TU!

TU vei alege gandurile care sa te calauzeasca in viata.
TU nu vei permite ca trecutul sau remarcile negative sa determine felul in care-ti va fi ziua.
TU si numai TU iti poti crea fericirea, daca alegi sa faci acest lucru!

Arta de a fi TU

A nu spune

Published by:

a nu spuneNu ma pot declara satisfacut de 0 comunicare decit daca ii accept limitele. Nu este posibil sa spui totul “A-si spune totul” ramine 0 iluzie si a capcana – este tentatia contopirii.
A nu spune este uneori 0 forma de a-mi marca teritoriul.
Nu doresc sa abordez un subiect sau altul cu acea persoana, chiar daca ea ma intreaba despre acel lucru. Anumite intrebari sint indiscrete si pot sa nu raspund, nu trebuie sa ma simt obligat sa raspund.
Ii povestesc unui coleg despre ce am facut am vacanta:

“- Cu cine ai fost in voiaj? se intereseaza el.
– Vreau sa-ti povestesc despre Praga, dar nu am chef sa-ti vorbesc de viata mea afectiva in acest moment.”
A nu spune este legat de asemenea de atentia acordata celuilalt (“E obosit asta-seara, nu e disponibil”) si de alegerea momentului potrivit pentru a fi ascultat (“Astazi simte atit de tare nevoia sa vorbeasca, incit nu mai e loc si de cuvintele mele”). Uneori este necesar sa astepti momentul cel mai potrivit sau sa-ti clarifici lucrurile fata de tine insuti inainte de a indrazni sa revii asupra a ceea ce ai trait intr-un anumit moment.
A nu spune, a nu spune prea mult permite evitarea unei anumite “poluari a relatiei”. Voi fi foarte atent sa nu ma servesc de celalalt ca de un cos de gunoi, deversind asupra lui cantitati enorme de griji, ganduri deprimante, minti si frustrari.
Multi par sa gandeasca astfel: “Cu cat sunt mai aproape de cineva, cu atit mai mult mi se cuvine sa-i spun ce nu-mi merge, ce nu-mi convine, pana aduc la saturatie.”
Tocmai celor mai dragi le rezervam partea cea mai rea din noi insine. Mai ales in relatiile de iubire, in care nu ezitam sa “revarsam” din belsug, grijile si nefericirile noastre asupra celuilalt.
Ne purtam ca si cum dragostea ne-ar da dreptul sa poluam persoana pe care 0 iubim. “0are chiar are dreptul sa fie vesel sau fericit cind eu sunt trist si nefericit?”
Acest “a nu spune“, care nu trebuie confundat cu “a ascund ede celalalt”, este a forma de autoreglare a comunicarii, care-i permite fiecaruia sa-si protejeze zonele de intimitate.
In absenta ta, am descoperit cit de important este pentru relatia noastra sa pastram pentru fiecare dintre noi un spatiu intim, al singuratatii. Eu, aici, simtindu-te aproape si  in acelasi timp tu, simtind, sau poate nu, intesitatea
acestui moment de dinaintea noptii, cand soarele straluceste inca.”
Sa fii singur in prezenta celuilalt. O comunicare subtila intre doua fiinte care se ascund in ele insele, in vreme ce 0 forta magnetica se naste din aceste doua curente paralele si distincte

Asa se intimpla uneori dupa consumarea pasiunii. Fiecare este singur, fericit ca exista, domolit si fara dorinta de a interactiona sau a comunica activ. Totusi, in aceasta stare fara scop si fara obligatii, prezenta celuilalt conteaza pentru fiecare, il confirma  si amplifica pana in strafundurile fiintei.
Relatiile de lunga durata au nevoie de aceste taceri de calitate, marturie a placerii intime de a trai propriile senzatii, simtind in acela~i timp aprobarea (in sensul armonios al termenului) celuilalt.
Acest echilibru delicat pare uneori dificil de gasit. Mult prea adesea prezenta celuilalt, privirea lui  chiar daca el nu ma priveste – capata a importanta care dauneaza relatiei mele cu mine insumi. Sa fii mai constient de prezenta celuilalt decit de sine … E mai usor sa te bucuri de singuratate cand nu este nimeni in camera, chiar in apartament. Iar prezenta parintilor pare sa compromita posibilitatea unei incantatoare retrageri in sine mai mult decta in prezenta partenerului, a partenerei sau a copiilor ..
Si totusi, copilul mic ar trebui sa-si dezvolte aceasta capacitate de a fi singur in prezenta celorlalti tocmai alaturi de mama sa. Fiind sigur de atentia mamei sale, el poate fi singur, poate visa sau se poate juca. Intra intr-un spatiu in care, in mod paradoxal, poate uita de prezenta celuilalt, pentru ca stie ca e acolo. Se poate izola de celalalt in acest spatiu tocmai pentru stie ca nu-l va pierde.
Multe mame patrund in acest spatiu fragil, impiedicandu-i pe copii sa invete aceasta lectie fundamentala: singuratatea.
Mamele intervin, comenteaza jocul, pun intrebari, isi manifesta interesul si distrug, prin bunele lor intentii, aceasta clipa suspendata pe care copilul a traia izolat de ele. El era pe muchie de cutit intre abandonul in singuratate si dependenta de relatie. Isi explora capacitatea de a fi a entitate separata si nu a parte dependenta de existenta celuilalt, care ii este totusi necesara.
In relatiile de cuplu sau de prietenie aceste momente de tacere impartasita imi par miraculoase, tocmai pentru ca adesea apare acest decalaj intre asteptarile celor doi sau pentru ca nu avem capacitatea de a refuza sa ne lasam invadati ori parazitati de prezenta celui de alaturi.

La fel se intimpla cu acest barbat care conduce si care se lasa leganat de miscarea lina a masinii, intr-un decor acoperit de zapada. E relaxat, pluteste intre visare si cugetare, retras in el insusi, multumit sa simta prezenta femeii de linga el fara sa se gindeasca la ea. Dar ea este nelinistita de aceasta tacere, pe care 0 percepe ca pe a retragere, jena sau respingere. Si apoi ea ar vrea sa reia conversatia intrerupta in ajun, sa profite de acest moment pentru a-i spune ce are pe suflet inca de ieri, pentru a-L face sa spuna ce simte.
Poate ca va intrerupe tacerea cu un: “Nu mai zici nimic?” plin de repros, de neliniste sau de asteptari.
Comunicarea libera are la baza acceptarea si placerea de a duce a viata dubla: viata mea cu celalalt, cu ceilaltii o alta viata numai a mea, in care imi sunt cu adevarat suficient mie insumi.

 

Daca m-as asculta, m-as intelege.