Grecia (antica) muzicala

October 9, 2012
by radiocatch22

istorie muzicalaGrecia (antica) muzicala

Asadar, dupa cum am spus in articolul anterior, din Grecia antica avem nenumarate vestigii arheologice care ne arata prevalenta unor instrumente noi, importante, cum ar fi kithara si aulos impreuna cu lira. Grecii mai foloseau si harpa, naiul, trambita, o forma timpurie de orga cu tuburi, si instrumente de percutie precum toba, cinelul, etc. Auloi-erau un fel de fluiere duble, folosite pentru a mari pe Dionisus- zeul fertilitatii si vinului.
Marile tragedii ale lui Eschilo, Sofocle si Euripide au folosit aceste instrumente pentru acompaniament. Ce este interesant este ca si femeile cantau la aceste instrumente.

Lira avea 7 corzi, se canta cu un plectrum de os si era asociata cu Apollo- zeul luminii, profetiilor, invataturii si artelor, in special muzica si poezia. Lira se preda in scoli si era o materie de baza, si baietii si fetele invatau acest instrument, care se folosea pentru acompanierea dansului, la cantari, la recitarile poeziilor epice precum Iliada si Odiseea, dar si la nunti. Cutia de rezonanta se facea din carapacea unei broaste testoase. Sigur, acest instrument nu suna prea bine datorita grosimii cutiei rezonante.

Kithara- era o lira mai mare, folosita mai mult in teatru, la procesiuni si ceremonii sacre. In imaginile de pe vasele de lut din perioada Greciei antice se vede cum performerul citeste note de pe un scrol sau tablita. Oricum , desi exista un sistem de notatie inca din secolul IV Inainte de Cristos, cei mai multi cantau dupa ureche si nu dupa notatii. Au inceput sa se organizeze competitii de kithara si aulos, crescand numarul virtuosilor.

Mai mult decat atat, cand performeri deja faimosi concertau, numarul publicului era deja urias, mii de spectatori adunandu-se sa-i asculte. Unii dintre ei acumulau bogatii mari din turnee sau onorarii grase platite de bogatasi, mai ales cei care isi castigasera faima prin castigarea de competitii. Curios este ca femeile erau excluse din competitii, iar muzicienii profesionisti erau de obicei din clasa de jos, sclavi/ servitori. Asadar in Grecia antica apareau ‘vedetele’ ‘virtuosii’ ‘spectacolele’ ‘turneele’ dar si discriminarea.

Filosofia si Teoria Muzicii

Tot in Grecia antica au aparut si primele scrieri filozofice despre natura muzicii, locul acesteia in cosmos, efectele muzicii asupra oamenilor si uzul acesteia in societate. De asemeni au aparut scrierile despre compozitie si uneltele folosite in acest scop- teoria muzicala. Multe din aceste principii au supravietuit pana astazi, ele fiind inca folosite in muzica. Cuvantul muzica (in Greaca mousike) derivat din cuvantul folosit pentru Muze care initial denota orice arta asociata cu ele, de la istorie pana la dans.

Muzica era prezenta in mai toate domeniile vietii Grecilor- munca, in armata, in scoli, ceremonii religioase dar si in poezie si la teatru. Ca performanta, muzica se numea melos de unde si termenul melodie. Primele melodii erau monofonice- formate dintr-o singura linie melodica, o inlantuire de note. Nu exista conceptul de armonie inca, desi de multe ori se incerca o forma de heterofonie cu un al doilea instrument care canta o versiune ‘cu inflorituri’ in paralele cu melodia originala.

Oricum, in Republica Plato mentioneaza harmonia- denotand relatia dintre inaltimea notelor) facand parte din melos, impreunca cu textul si ritmul. In acelasi timp, Aristotel, in Poetice, enumera elementele poeziei ca fiind melodie, ritm si limbaj. Poezia lirica era cea acompaniata cu lira iar tragedia avea incorporata cuvantul oda- arta de canta. Deci Grecii aveau termeni muzicali pentru diferite tipuri de poezie, imnul de exemplu. Dar muzica era mai mult decat performanta, poezie si instrumente muzicale pentru unii.

Pitagora si scolarii sai considerau muzica si numerele ca entitate comuna, la fel cum numerele erau considerate cheia universului. Pitagora se pare, a descoperit ca octava, cvinta si cvadrupla sant toate conectate cu numerele, mai precis cu ratiile matematice: 2:1- octava; 3:2- cvinta, 4:3- cvadrupla, etc. Datorita faptului ca sunetele si ritmurile sant decise de numere, acestea erau considerate exemplul perfect de armonie. Prin acest concept scriitorii Grecii percepeau muzica ca pe o reflectie a ordinii universului.

De aceea muzica a fost conectata indeaproape cu astronomia, si mai ales cu planetele prin notiunea de armonie. Ptolemeu- cel mai mare astronom al antichitatii a scris si despre muzica. Legile matematice si proportiile erau considerate baza intervalelor muzicale dar si ale corpurilor ceresti. Distantele dintre si miscarile anumitor planete erau considerate corespondentul anumitor note, intervale si game muzicale- de unde conceptul poetic al mitului ‘armonia sferelor’- muzica muta a miscarii planetelor, (Plato).

Asa cum vom vedea data viitoare cand vom discuta despre ethos si etica, Pitagora si Aristotel au fost si ei implicati in studiul muzicii. Apoi vom vedea ca ritmul, notele si intervalele muzicale au fost foarte bine definite in Grecia antica si ca acestea au rezistat pana astazi. Pana data viitoare puteti asculta muzica greceasca daca vreti, desi nu are nici o legatura cu Grecia antica. O saptamana armonioasa (ca sa fim in ton cu topicul).

© Dan Leuca
7 October 2012

loading comments...
Radio Catch22 London