Ciudat mod sa imi laud orasul mi-am ales, vor spune unii. Ei bine, nu este asa. Ca mai multe orase ale Romaniei pot spune ca si Galatiul are multi oameni cu care se poate mandri. Parerea mea legata de acest fapt? Nu cred ca ar trebui sa fiu doar eu mandra sau cei din Galati. Mandri ar trebui sa fim toti. De aceea imi doresc sa aduc in atentia voastra oameni, astfel de personalitati.Succesul în afaceri al companiei sale, „Dunărea”, l-a propulsat pe Max Rosenberg în postura de amfitrion al diplomaţilor străini aflaţi în România, aceste reuniuni permiţându-i Verei Atkins să intre în contact cu protipendada europeană a vremii. Max Rosenberg a murit în 1933 în România, iar Vera Maria Atkinsa adoptat numele de fată al mamei sale şi a plecat în Anglia, via Franţa. Înainte ca Franţa să fie ocupată de germani, Vera Maria Atkins s-a înscris ca student la limbi moderne la Sorbona, după care a urmat un curs de un an la o şcoală din Lausanne. Ulterior, în Anglia, Vera Maria Atkinsa devenit ofiţer al serviciilor secrete, poziţie din care a trimis 470 de agenţi, inclusiv 39 de femei, în spatele liniilor inamice – teritoriile franceze ocupate de germani.
La peste patru decenii de la sfârşitul războiului, în 1987, Vera Atkins a fost răsplătită de Franţa, pentru serviciile sale, cu titlul de Comandant al Legiunii de Onoare (Croix de Guerre, Commandeur of the Légion d’Honneur). Vera Atkins i-a inspirat pe scenariştii filmelor cu spioni, devenind model pentru personajul Miss Moneypenny într-un film din seria Bond. Pentru Ian Fleming, „tatăl” celebrului James Bond, „Vera Atkins was the boss in the world of spies” (În lumea spionilor, Vera Atkins a fost şeful). Vera Atkins s-a stins din viaţă pe 24 iunie 2000, la vârsta de 92 de ani, în oraşul Hastings, din sudul Angliei.

Galatenii ar trebui sa fie numai pe jumatate mandri de spioana Vera ,asta fiindca activitatea ei a avut o mica contributie la victoria aliatilor si inrobirea Romaniei de catre comunisti.
mata harri…..de romania !
da, chiar asa este:)
În Galaţi, zici? Ei, pe vremuri eram şi noi importanţi, chiar şi în epoca comunistă aveam destule realizări… :)) Acum, după 1990, parcă totul se duce la vale…
da in Galati:)
din pacate in Romania domneste doar haosul