Radio Catch22 London » Blog Archives

Tag Archives: suflet pereche

Mesaje de dragoste

Iubire mistica

Published by:

mesaj de dragoste

Iubire mistica 

Tocmai ti-am scris.
Ma renasc de cate ori scriu.
De cate ori ma nasc, ma nasc pentru a scrie.
De cate ori ma nasc, te intalnesc.
De-a lungul timpului ne regasim de fiecare data.
Intre noi exista o granita subtire ridicata de catre stiinta si mistic.
Stiinta ma invata sa pun intrebari.
Misticul ma invata sa accept ce primesc.
Gandurile tale imi invaluie mintea ametitor.
Ma las prinsa intr-un vartej colorat si luminos
Gandurile tale imi ating sufletul. Imi cuprinzi degetele si incepi sa le dansezi pe o muzica doar de noi auzita.
Degetele aluneca delicat pe hartie creand cuvinte.
Energia ta pulseaza in mine.
Fiecare respiratie a ta este tranformata de mine in emotii.
Stiinta ma invata ca suntem diferiti.
Misticul ma face sa accept ca suntem doar doua trupuri diferite unite de aceleasi ganduri.
Mesaj de dragoste

copyright by Maddie Ancuta

26 May 2014

 

Amintirile Evei

Intre noi este doar distanta data de un gand

Published by:

poveste de dragoste

Intre noi este doar distanta data de  un gand

Povestea mea continua, cu tine printre ganduri si randuri.

Motai la soare. Inchid ochii si vad sperante, ganduri, emotii, caldura ta. In fundal se aud zeci de zgomote: claxoane, pasari, tipete de copii, declaratii de dragoste, plansete julite.

O voce trista ma trezeste din visare. Langa mine se asaza un batranel.

Intre noi este doar distanta data de  un gand

Ma priveste tacut si rugator. Il privesc in liniste, asteptand sa-si descarce sufletul.

Ce este mai greu de purtat: o pereche de pantofi care te rod sau gandurile care iti macina viata, adancind singuratatea din tine?.

In fata mea s-a asezat un barbat. Un om cu mainile tremurande de batranete dar cu ochii plini de speranta.

Este cumplit de greu, ca sufletul sa-ti fie puternic, inima sa-ti bata plina de viata, dar trupul sa-ti fie indaratnic sub  greutatea anilor.

M-a intrebat cum ma numesc, setos fiind de conversatie.

I-am spus , clar privindu-l in suflet, cu mintea larg deschisa.

A inceput sa-si spuna  povestea. Vorbea cand monoton, cand grabit, cand visat. Ascultam.

Din cand in cand, se oprea si ma intreba:” Cum te numesti?”

Eu ii raspundeam zambindu-i aproape parinteste, la bajbaiala in care isi cerea scuze ca a inceput sa uite.

S-a oprit si m-a privit. I-am spus.

– Povesteste-mi! Scrie.. ai nevoie sa scrii.

-Crezi ca ar trebui sa scriu?, m-a intrebat privindu-ma uimit.

-DA! a venit raspunsul meu entuziasmat. Ai o o poveste de spus, o poveste de o viata, o poveste alcatuita din mai multe vieti.

-Dar nu stiu de unde sa incep, mi-a zis privindu-ma aproape siderat la gandul de a scrie, de a-si gasi un scop, in pustiul lasat de moarte in jurul lui.

-De la inceput. Din momentul in care ai venit din Scotia si ti-ai cunoscut sotia, i-am raspuns cu blandete.

– Nu te supara ca te intreb, dar imi spui cum te numesti? Stii eu am inceput sa uit, m-a privit senin.

-Am sa te ajut sa scrii, i-am raspuns. Mi-am spus inca o data  numele apasat, ca sa-l poata repeta cantator dupa mine.

-Ai sa vii si maine in parc? m-a intrebat, ca un copil.

-Da, vin zilnic in parc, i-am spus privindu-l in timp ce mainile mele ii strangeau  palmele care tremurau usor.

-Nu te supara, as vrea sa te intreb cum te numesti. Stii, a continuat el, am inceput sa uit.

-Numele meu este…

Povestea lui, povestea ta, a mea si a altora.

Gandurile mele  au fugit catre tine.  Te-am revazut in singuratatea ta stationara si abstracta. Intunecat, inalt si sumbru ca o furtuna pe mare.

Ti-am spus vreodata ca singuratatea ta mi se asaza pe suflet?

Ma doare, cum nu m-a durut nimica altceva  pana acum.

Ma dori tu. Ma doare durerea din tine.

Nu trebuie sa fii singur. Am vrut sa-ti spun asta de fiecare  data cand ochii tai negrii ma priveau fix , incercand sa-mi strabata mintea.

Priveai uimit femeia care iti imbratisa trupul gol.Privirea ta imi punea aceeasi intrebare muta. Femeia despre care nu stiai nimic era in patul tau.

-Prin ce minune ai ajuns  langa mine? Trupul tau isi alinta intrebarile in mine.

Nu a fost nicio minune, imi spun si acum.

Am raspuns ca de fiecare data chemarii tale.

Nu trebuie sa fii singur, intotdeauna voi fi langa tine.

Iti impartasesc gandurile, dorintele, suferintele… noptile tale albe.

Intre noi este doar distanta data de  un gand...

 

Am uitat sa mai scriu..despre noi doi.

Ne-am regasit, ca sa ne pierdem din nou.

Eu m-am intors la viata mea iar tu la singuratatea ta.

Povestea noastra s-a suspendat in timp,  finalul este inca departe…

Saruti asa cum scrii

copyright by Maddie Ancuta

18. May 2014

 

 

 

 

 

 

Amintirile Evei

Pacate

Published by:

Saruti asa cum scrii

Pacate

“-Raspunde-mi! mi-a ordonat in timp ce privirea lui aspra si intunecata mi-a infrigurat trupul, inghetandu-mi cuvintele pe care buzele mele se chinuia sa le spuna.
-Raspunde-mi femeie de ce m-ai mintit atunci cand eu te iubeam atat de mult?
Ma simteam ca o condamnata la moarte. Mainile imi atarnau neputincioase pe langa corp. Lacrimile au inceput sa mi se prelinga tacut peste chipul impietrit. Ce as fi putut sa raspund?

Eram ca in fata unui judecator, la a carui intrebare trebuia sa raspund cu : DA sau NU, neavand posibilitatea sa argumentez. Si ce argumente decente as fi putut sa aduc?

Mainile mi s-au ridicat in dorinta de a gasi imbratisarea lui.
Gestul lui taios, m-a trimis in cel mai intunecat colt al lumii. Simteam cum prapastia dintre noi se transforma intr-un hau din care nimeni nu mai putea sa ma scoata.
– Dupa ce ai facut dragoste cu mine, ai facut dragoste cu el. Da sau nu?
– Da, cuvantul a iesit spargandu-se in mii de bucati. Cioburile taindu-mi inima.
-Uita-te in ochii mei si mai spune-mi odata. Uita-te in ochii mei. Nu-ti ascunde privirea de minem.
Dupa ce ai plecat de la mine, te-ai dus acasa si te-ai culcat cu el?
-Nu-l iubesc, am soptit cuvintele. Nu-l iubesc si nu stiu.. nu mai stiu nimic…
As fi vrut sa-i iau privirea intensa care-mi scana trupul in cautarea desfraului meu.. si sa-i arat ce este in sufletul meu, sa-i arat cata dragoste este in mine doar pentru el.
Stiam ca nu pot face asta, stiam ca nu pot sa-i dau raspunsul de care avea nevoie.
Exista un singur adevar.
Nu conta cat de mult il iubeam.
De la el am plecat acasa, facand sex cu un barbat de care nu ma lega nimic. Decat un simplu certificat de casatorie.
O casatorie pe care nici macar nu mi-am dorit-o.
In fata lui eram o mincinoasa.
In fata mea eram o mincinoasa.
M-am mintit pe mine si l-am mintit pe omul de care eram atat de indragostita.
Saruti asa cum scrii

Pacate by Maddie Ancuta copyright februarie 2014