Radio Catch22 London » Blog Archives

Tag Archives: Ministrul afacerilor externe

Politichie

Forumul Românilor de Pretutindeni

Published by:

Participarea ministrului Titus Corlăţean la forumul romanilor de pretutindeni

 

Ministrul afacerilor externe, Titus Corlăţean, a participat astăzi, 15 decembrie 2012, la deschiderea celei de-a doua ediţii a Forumului Românilor de Pretutindeni, organizat la Bucureşti de către Departamentul pentru Românii de Pretutindeni.

În cadrul alocuţiunii sale,  ministrul Titus Corlăţean a subliniat că sprijinirea comunităţilor româneşti din străinătate reprezintă o prioritate a Ministerului Afacerilor Externe şi a dat asigurări că statul român va depune în continuare eforturi în vederea păstrării şi promovării identităţii etnice, culturale, lingvistice şi religioase a acestor comunităţi.

Ca scurtă ilustrare a implicării sale constante în ceea ce priveşte situaţia comunităţilor de români din străinătate, pe care atât în calitate de ministru al afacerilor externe, cât şi din perspectiva portofoliilor deţinute anterior,  ministrul Titus Corlăţean a punctat câteva dintre iniţiativele lansate, precum cea din 2007 privind declararea “Zilei naţionale a românilor de pretutindeni” şi  propunerea legislativă care sa permită crearea unui Congres al românilor de pretutindeni,  ca for reprezentativ al acestora. “Îmi propun să acţionez şi să acţionăm la nivelul Guvernului, şi mai ales cu implicarea Parlamentului, pentru a organiza acest congres, for reprezentativ al românilor atât din jurul României, din comunităţile tradiţionale, dar şi cu reprezentarea românilor plecaţi din ţară din raţiuni politice sau economice. Este un obiectiv pe care mi-l fixez, să putem avea această formă de reprezentare a românilor de pretutindeni pe lângă Parlamentul României”, a afirmat Titus Corlăţean.

În context, a încurajat diversificarea mediului asociativ al comunităţilor, participarea lărgită la viaţa comunitară şi parteneriatele dintre mediul asociativ românesc şi autorităţile din statele de reşedinţă. Ministrul român de externe a insistat asupra  sprijinului oferit de statul român comunităţilor tradiţionale româneşti care trăiesc în statele din apropierea României, exemplificând în mod particular comunităţile româneşti din Ungaria, Serbia, Ucraina, Macedonia şi Albania. 

Totodată, şeful diplomaţiei române a menţionat relaţia specială care ne leagă de Republica Moldova şi sustinerea pe care ţara noastră o acordă perspectivei europene a acestui stat. Titus Corlăţean a încurajat toate comunităţile să dea dovadă de unitate şi să se implice în mod activ în identificarea şi propunerea de soluţii pentru rezolvarea problemelor cu care se confruntă.  În acest sens, a solicitat asociaţiilor româneşti din SUA şi Canada să acorde sprijinul lor pe lângă Congresul american şi pe lângă Departamentul de Stat în vederea ridicării vizelor pentru români.  

 “Am discutat  când am fost la  New York, pentru un sprijin reciproc care să includă o petiţie semnată de cât mai mulţi români americani şi respectiv canadieni pentru a acorda un sprijin pe lângă Congresul american, pe lângă Departamentul de Stat pe tema ridicării vizelor pentru români. Comunitatea românească e o comunitate importantă, mare, în diferite zone ale SUA, ne-ar putea ajuta foarte mult, în paralel cu ceea ce întreprindem noi la nivel oficial şi vă spun că facem paşi înainte”, a declarat ministrul Titus Corlăţean.

Ministrul afacerilor externe a subliniat că ţara noastră a atins pragul de expertiză care îi permite valorificarea şi pe plan extern a competenţei instituţionale în domeniul protecţiei persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale. În context,  a precizat că protecţia persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale este o obligaţie strictă care incumbă statelor pe teritoriul cărora respectivele minorităţi rezidă în conformitate cu prevederile internaţionale în materie, îndeosebi Convenţia cadru privind protecţia minorităţilor, dar şi cu Raportul Comisiei de la Veneţia privind tratamentul acordat minorităţii înrudite de către statul înrudit, din octombrie 2001. În acelaşi timp, statul înrudit are un rol important de jucat şi un interes legitim de a sprijini menţinerea şi dezvoltarea identităţii culturale a minorităţii înrudite aflate în alte state.

“Totodată, doresc să vă asigur că veţi găsi în Ministerul Afacerilor Externe şi în mine personal, un sprijin constant şi îmi exprim convingerea că efortul nostru comun îşi va arăta roadele, în beneficiul direct al tuturor românilor”, a concluzionat ministrul Titus Corlăţean.

 

 

Informaţii suplimentare

Forumul Românilor de Pretutindeni este organizat de către Departamentul pentru Românii de Pretutindeni la Bucureşti, în perioada 14 – 17 decembrie 2012. Reuniunea din acest an are ca temă „Implementarea programelor DRP din perspectiva realităţilor cu care se confruntă comunităţile româneşti”.

Forumul Românilor de Pretutindeni reuneşte reprezentanţi ai comunităţilor româneşti din afara graniţelor în dorinţa de a consolida relaţiile dintre statul român şi românii de peste hotare, precum şi de a constitui un format de dialog instituţionalizat între autorităţile române şi mediul asociativ românesc.  Forumul va include şi o sesiune de formare în managementul proiectelor, cu accent deosebit pe procedurile specifice proiectelor finanţate de către Departamentul pentru Românii de Pretutindeni.

 

 

Politichie

Scrisoare adresată de ministrul afacerilor externe, Titus Corlăţean, oficialilor euro-atlantici

Published by:

Scrisoare adresată de ministrul afacerilor externe, Titus Corlăţean, oficialilor euro-atlantici

 

Ministrul afacerilor externe, Titus Corlăţean, a transmis astăzi, 11 decembrie 2012, scrisori omologilor săi din spaţiul euro-atlantic, preşedinţilor Comisiei Europene, Consiliului European şi Parlamentului European, precum şi secretarului general al Consiliului Europei şi preşedintelui Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, pe tema rezultatelor alegerilor parlamentare din România desfăşurate la 9 decembrie 2012.

 

În scrisoarea sa, ministrul Titus Corlăţean precizează că  “alegătorii români şi-au formulat, printr-un vot foarte clar, opţiunea asupra majorităţii guvernamentale care va conduce destinele României în următoarea legislatură, respectiv Uniunea Social Liberală, formaţiune politică ce va deţine majoritatea absolută în Parlament.”

 

Totodată,menţionează că delegaţia de observatori ai Adunării Parlamentare a OSCE a evaluat pozitiv procesul electoral, subliniind că “în ziua alegerilor cetăţenii şi-au exprimat votul într-o atmosferă de calm şi ordine”.

 

Ministrul afacerilor externe a reliefat modul în care a fost organizat procesul electoral de către Guvernul României, evidenţiind caracterul democratic, european şi transparent,  subliniind că acesta a “marcat o etapă deosebit de importantă în evoluţia procesului politic, confirmând caracterul matur al sistemului democratic din România”.

 

Din această perspectivă, Titus Corlăţean a subliniat rolul pe care  “stabilitatea politică în România şi respectarea opţiunii clar exprimate de poporul român la alegerile din 9 decembrie 2012 îl au în respectarea  principiilor şi valorilor fundamentale ale democraţiei, statului de drept şi drepturilor omului care stau la baza construcției unei Europe puternice”.

 

Şeful diplomaţiei române a exprimat convingerea că, în realizarea parcursului democratic al României, contăm “pe sprijinul partenerilor europeni şi euroatlantici, care au fost întotdeauna alături de noi în promovarea obiectivelor fundamentale ale României de integrare europeană şi euro-atlantică, indisociabil legate de consolidarea unei societăţi democratice autentice”.

Politichie

Briefing de presă pe tema organizării în străinătate a alegerilor pentru Camera Deputaţilor şi Senat

Published by:

Alegeri parlamentare 2012Transcriere briefing de presă al purtătorului de cuvânt al MAE, Ovidiu Dranga, şi secretarului general, Robert Cazanciuc, pe tema organizării în străinătate a alegerilor pentru Camera Deputaţilor şi Senat 

Secretarul de stat Ovidiu Dranga, purtător de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe, şi secretarul general Robert Cazanciuc au susţinut astăzi, 5 decembrie 2012, un briefing de presă pe tematica organizării în străinătate a alegerilor pentru Camera Deputaţilor şi Senat din data de 9 decembrie 2012.

Reprezentanţii MAE au prezentat aspectele tehnice şi de organizare derulate până în prezent la nivelul instituţiei, pentru buna desfăşurare a scrutinului în străinătate, conform atribuţiilor legale care revin Ministerului Afacerilor Externe.

Secretarul de stat Ovidiu Dranga a menţionat activităţile de comunicare publică întreprinse de MAE pentru corecta informare a opiniei publice cu privire la procesul de votare. Astfel, Ministerul Afacerilor Externe a realizat şi pus în practică o campanie de informare a românilor din străinătate referitoare la alegerile pentru Camera Deputaţilor şi Senat din 9 decembrie 2012, atât la nivelul Centralei MAE, cât şi prin intermediul misiunilor diplomatice. Ministerul Afacerilor Externe a informat periodic pe tema alegerilor pentru Camera Deputaţilor şi Senat referitor la: demararea pregătirilor la nivelul MAE pentru organizarea alegerilor în afara ţării; procedura de vot; procedura de acreditare a mass-media străine şi a observatorilor din partea instituţiilor/organizaţiilor internaţionale; lista cu secţiile de vot. A fost creată şi activată secţiunea „Alegeri parlamentare 9 decembrie 2012”, pe site-ul MAE, care este actualizată permanent cu materiale informative legate de desfăşurarea alegerilor; secţiunea este preluată şi pe site-urile misiunilor diplomatice şi este actualizată continuu pe măsură ce informaţii suplimentare sunt disponibile.

De asemenea, secretarul de stat a subliniat faptul că procedura de acreditare a presei străine este în derulare până la data de 6 decembrie, fiind postată pe site, în cadrul secţiunii dedicate alegerilor parlamentare, link: http://www.mae.ro/alegeri-parlamentare-2012. Secţiunea este actualizată permanent cu materiale informative legate de desfăşurarea alegerilor legislative.

Ovidiu Dranga a reamintit atribuţiile de ordin administrativ – organizatoric care revin Ministerului Afacerilor Externe, conform reglementărilor în vigoare, şi a menţionat că au fost create, în colaborare cu Autoritatea Electorală Permanentă, Ghidul alegătorului român din străinătate, postat pe site-ul MAE, şi un afiş de informare. Materialele conţin într-un limbaj simplu şi accesibil cele mai importante informaţii utile alegătorului român referitoare la specificul votului în străinătate.

Secretarul general Robert Cazanciuc a subliniat că, pentru a veni în sprijinul cetăţenilor români din afara ţării şi a le oferi toate condiţiile necesare exercitării dreptului la vot, Ministerul Afacerilor Externe a organizat 306 de secţii de votare în 95 de ţări, pe baza informaţiilor transmise de ambasadele şi oficiile consulare ale României, de reprezentanţii comunităţilor româneşti din afara ţării şi de posibilităţile tehnice (sediu, comunicaţii etc.), inclusiv obţinerea acordului ţărilor de reşedinţă. Procesul electoral în străinătate va începe sâmbătă, ora 22.00, ora României, cu secţia de votare din Auckland, Noua Zeelandă, şi se va încheia luni dimineaţă la ora 7.00 cu mai multe secţii de votare din Statele Unite.

Secretarul general Robert Cazanciuc a menţionat că pe site-ul MAE a fost postată Harta interactivă a secţiilor de votare din străinătate şi poate fi accesata la link: http://www.mae.ro/node/16968. Totodată a fost finalizat procesul de expediere către misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României a materialelor necesare secţiilor de votare din străinătate pentru exprimarea votului.

Secretarul general a informat, totodată, că Ministerul Afacerilor Externe va pune în funcţiune începând de sâmbătă, 8 decembrie, ora 9.00, un telefon verde la numărul 0800800407 (telefon gratuit indiferent de ţara de apelare), la care pot fi oferite informaţii utile cetăţenilor români din afara graniţelor, legate de alegerile parlamentare din 9 decembrie. Telefonul va fi pus la dispoziţie tuturor celor interesaţi până luni, 10 decembrie, în regim de permanenţă.

A precizat că a fost finalizată expedierea unui număr total de 904.600 de buletine de vot în străinătate. Numărul de buletine alocate a fost calculat astfel încât să se asigure un număr acoperitor, avându-se în vedere atât posibilitatea prezentării unui număr mai mare de electori, cât şi posibilitatea anulării unor buletine, din diferite considerente.

Secretarul general a subliniat că, potrivit legislaţiei în vigoare, cetăţenii români din străinătate care vor dori să voteze la alegerile parlamentare din 9 decembrie vor putea să o facă doar dacă au domiciliul sau reşedinţa în ţara în care se află. Referitor la documentele necesare exercitării dreptului de vot în străinătate, acestea pot fi consultate, atât pe site-ul MAE, cât şi pe site-urile misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare ale României, în circumscripţia cărora se află secţia de votare organizată.

Ovidiu Dranga: Bine aţi venit la briefingul de presă organizat de MAE. Doresc să menţionez încă de la început că acest briefing se va concentra exclusiv pe tematica organizării în străinătate a alegerilor pentru Camera Deputaţilor şi Senat din data de 9 decembrie 2012. Vă mulţumesc pentru prezenţă şi doresc să prezint foarte pe scurt echipa care coordonează organizarea alegerilor parlamentare la nivel MAE, respectiv domnul secretar general Robert Cazanciuc, aici lângă mine, domnul Bogdan Stănescu, direct în cadrul direcţiei consulare. De asemenea, doresc să remarc prezenţa în sală a domnului Iulian Ivan, reprezentantul Autorităţii Electorale Permanente şi membru în Biroul Electoral numărul 43. Pentru început doresc să precizez că ministrul Afacerilor Externe, domnul Titus Corlăţean, s-a adresat corpului diplomatic şi consular al României să respecte cu stricteţe toate procedurile aferente procesului de votare întocmai cum sunt prevăzute de lege şi detaliate de Biroul Electoral pentru românii cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării şi să se abţină de la orice acte sau fapte care încalcă statutul. Domnul ministru Corlăţean a solicitat cu fermitate membrilor corpului diplomatic şi consular al României să asigure buna desfăşurare a procesului de votare din străinătate, să manifeste imparţialitate, profesionalism şi să nu se angajeze sub nici o formă în activităţi ce exced statutului corpului diplomatic şi consular. În continuare daţi-mi voie să mă rezum la ceea ce s-a realizat până la acest moment la nivelul Ministerului de Externe. După cum am anunţat, Ministerul Afacerilor Externe, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, a demarat pregătirile pentru organizarea alegerilor pentru Camera Deputaţilor şi Senat din 9 decembrie 2012 în cadrul ambasadelor şi oficiilor consulare ale României în străinătate. În conformitate cu prevederile legale în materie electorală respectiv legea 35 din 2008, cu modificările şi completările ulterioare, atribuţiile MAE sunt de ordin administrativ-organizatoric şi constau, printre altele, în numerotarea şi organizarea secţiilor de votare din străinătate din punct de vedere logistic, distribuirea către Birourile Electorale ale secţiilor de votare din străinătate, a buletinelor de vot, a ştampilelor şi a celorlalte materiale necesare pentru derogarea pachetului de vot. Totodată, la propunerea Ministerului Afacerilor Externe, autoritatea electorală permanentă acreditează observatorii din partea unor organisme şi instituţii străine şi reprezentanţii mass-media străine. Procedura este în derulare şi amintim presei străine cu această ocazie că pot trimite solicitările de creditare către MAE pe procedura respectivă până la data de 6 decembrie. Subliniez că MAE face propuneri şi AEP este instituţia care oferă acreditările. Ministerul de Externe împreună cu Autoritatea Electorală Permanentă asigură personalul auxiliar la Biroul Electoral pentru românii cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării. De asemenea, MAE asigură sediul Biroului Electoral pentru românii cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării. Ţin să precizez că a fost creată şi activată secţiunea Alegeri Parlamentare 9 decembrie 2012 pe site-ul MAE care este actualizată permanent cu materiale informative legate de desfăşurare alegerilor. De asemenea, este important să reţinem că secţiunea este preluată şi pe site-urile misiunilor diplomatice şi este actualizată continuu pe măsură ce informaţii suplimentare sunt disponibile. Toate informaţiile utile se regăsesc în cadrul acestei secţiuni. Ministerul de Externe a demarat o campanie de informare a românilor din străinătate referitoare la alegerile pentru Camera Deputaţilor şi Senat din 9 decembrie 2010. Această campanie a vizat atât publicul din România, prin centrarea MAE, cât şi cetăţenii români cu drept de vot din afara ţării prin intermediul misiunilor diplomatice ale României. Astăzi a fost realizat planul de comunicare publică privind alegerile parlamentare 2012. Planul conţine o serie de măsuri  care au fost implementate la nivelul centralei MAE şi a misiunilor precum şi calendarul acestora pentru o cât mai amplă informare a cetăţenilor români de peste hotare referitoare la alegerile parlamentare şi specificul votului în străinătate. A fost creat în colaborare cu Autoritatea Electorală Permanentă, ghidul alegătorului român din străinătate şi un afiş de informare. Materialele conţin într-un limbaj simplu şi accesibil cele mai importante informaţii utile alegătorului român referitoare la specificul votului în străinătate şi sunt actualizate conform hotărârilor şi deciziilor BEC. Astfel de materiale au fost realizate şi pentru scrutinul din noiembrie 2008 în parteneriat cu AEP. Materialele au fost aprobate la nivel intern de Ministerul de Externe, precum şi de AEP şi au fost postate pe site-ul Ministerului de Externe şi transmise către misiunile diplomatice pentru a fi diseminate la nivel local şi către presa română şi instituţii partenere pentru ca informaţiile să fie promovate prin intermediul a cât mai multor canale. În această săptămână am demarat campania de promovare publică a acestor materiale. Doresc să precizez că pentru a veni în sprijinul cetăţenilor români din afara ţării, Ministerul Afacerilor Externe va organiza 306 secţii de votare. Lista este disponibilă pe pagina de internet a Ministerul Afacerilor Externe la secţiunea „Alegeri Parlamentare – 9 decembrie 2012”. Toate evenimentele menţionate anterior au fost marcate prin comunicate de presă transmise de centrala AME şi dublate de misiunile diplomatice ale României în străinătate. M-aş opri aici, rugându-l pe domnul secretar general Robert Cazanciuc să vă prezinte în detaliu alte aspecte de ordin organizatoric privind organizarea alegerilor în străinătate. Mulţumesc.

 

Robert Cazanciuc: Mulţumesc. Ziua bună. 306 secţii de votare în 95 de ţări. Acesta este efortul pe care MAE îl face în acest proces electoral, proces electoral care va începe sâmbătă, ora 22 ora României, cu secţia de votare din Auckland, Noua Zeelandă, şi se va încheia luni de dimineaţă la ora 7 cu mai multe secţii de votare din Statele Unite şi Canada. Ca şi la precedentul scrutin, referendumul, am realizat o hartă electronică pentru a facilita accesul cetăţenilor români la locaţiile secţiilor de votare, mai ales acolo unde vorbim de locaţii situate în afara sediilor misiunilor diplomatice, pentru că Spania, Italia, Statele Unite sunt foarte multe, după cum vedeţi, secţii de votare organizate în afara misiunilor diplomatice, acolo unde sunt comunităţi de români şi unde misiunile diplomatice au considerat că pot fi organizate secţii de votare. Această hartă este realizată pe o platformă Google Maps care permite inclusiv o vizualizare efectivă la nivel de stradă a locaţiei în care se află secţia de votare. Şi avem aici un exemplu în Cardiff. Începând de sâmbătă în centrala MAE vor fi active permanent 3 echipe care vor asista misiunile diplomatice, Biroul Electoral. Şi, de asemenea, începând de sâmbătă dimineaţă de la ora 9 vom activa un telefon verde la numărul 0800.800.407 la care cetăţenii români din străinătate pot afla informaţii referitoare la procesul de votare. 80 de oameni din centrala MAE sunt implicaţi în acest proces, 30 în centrală şi diferenţa în străinătate. Din centrala MAE vor fi preşedinţi ai secţiilor de votare acolo unde misiunile nu au putut asigura diplomaţi de carieră ca preşedinţi, şi membri acolo unde secţiile de votare nu pot fi legal constituite ca urmare a faptului că nu se poate completa cu reprezentanţi ai partidelor în chiar toate secţiile de votare pentru a putea fi legal constituită. Au fost mai multe întrebări referitoare la votul din străinătate şi la modul în care pot să voteze, documentele necesare. Credem că răspunsurile se regăsesc în cea mai mare parte în informaţiile deja difuzate de Ministerul de Externe şi aflate în acest moment pe site-ul ministerului, dar sperăm că acest telefon verde să lămurească foarte multe din întrebări, mai ales că discutăm de un ciclu electoral reglementat diferit faţă de referendum. În principal există 4 legi care reglementează diferitele tipuri de alegeri: parlamentare, prezidenţiale, referendum, euro-parlamentare, fiecare cu propriile reguli. Şi acest proces electoral, definit de Legea 35 din anul 2008, care nu a suferit decât mici modificări de curând pentru a putea permite şi militarilor aflaţi în teatre de operaţiuni să voteze, nu a suferit modificări. Deci aşa cum s-a desfăşurat procesul de votare pentru alegerile parlamentare în 2008, tot aşa se va desfăşura şi în acest an, fără modificări spectaculoase. Pentru a facilita, cum spuneam, accesul la informaţii, dincolo de cele aflate pe site-ul MAE, fiecare misiune are informaţii specifice, mai ales în ceea ce înseamnă dovedirea dreptului de reşedinţă într-un anumit stat. Fiind vorba de vot pe colegiu, e importantă reşedinţa într-un anumit stat. Exact ca şi în ţară,  nu poţi să locuieşti în Bucureşti şi să votezi la Suceava decât dacă încalci legea. Cam acestea au fost câteva lucruri pe care am să vi le prezint. Dacă dumneavoastră aveţi întrebări vă stăm la dispoziţie.

 

Ovidiu Dranga: Vă mulţumesc. Înainte de a deschide seria întrebărilor, daţi-mi voie să precizez că au fost luate măsuri imediate prompte în privinţa consulului României la Bilbao pentru a se evita situaţii care ar putea periclita corectitudinea procesului electoral. Vă rog.

 

Reporter: …

Ovidiu Dranga: Dacă se poate, la microfon.

Robert Cazanciuc: Mulţumesc. Cu aceeaşi onestitate. Avem  acelaşi număr de secţii de votare ca şi la referendum, 306. Începând din 2007 numărul secţiilor de votare a crescut în mod constat, în mod cert pe măsură ce şi prezenţa românilor din străinătate a devenit din ce în ce mai mare. Sigur, din informaţiile pe care le avem noi sunt aproximativ 3 milioane de cetăţeni români în afara graniţelor ţării. Numărul maxim de cetăţeni prezenţi la vot a fost în 2009 la scrutinul pentru alegerea preşedintelui, 147 de mii de oameni. Am luat ca reper şi la referendum şi acum acest număr maxim de cetăţeni înregistrat vreodată la un scrutin electoral, în condiţiile în care la scrutinul pentru alegerea preşedintelui procesul electoral este mult mai uşor pentru cetăţeni în sensul că pot vota oriunde în lume, indiferent dacă ai sau nu reşedinţă, cum se întâmplă în cazul alegerilor parlamentare unde depinde foarte mult de locul efectiv în care stai. Deci procentul celor care votează pentru alegerile parlamentare este în mod natural mai mic decât cel care votează pentru alegerile prezidenţiale. Cum spuneam, e o reglementare în vigoare din 2008 care nu a suferit decât mici modificări pentru a facilita accesul la vot şi militarilor aflaţi în teatrele de operaţiuni, adică aflaţi într-o formă de serviciu, mai ales acolo unde nu pot fi obţinute documente care să ateste şederea legală, cum este, spre exemplu, cazul Afganistanului.

 

Reporter: Presupun că toţi cei 3 milioane or să voteze…

 

Robert Cazanciuc: Au fost distribuite aproximativ 1 milion de buletine de vot în străinătate, de 4 ori luând pe secţiile de votare prezenţa la vot la cel mai înalt nivel, cum spuneam, 2009 – prezidenţiale înmulţit cu 4. Am distribuit de 4 ori mai multe buletine de vot decât au fost vreodată cetăţeni români prezenţi la o secţie de votare. Până acum acest calcul folosit de Ministerul de Externe s-a dovedit corect. Niciodată nu am ajuns nici măcar la jumătatea numărului buletinelor de vot distribuite la misiunile diplomatice. Dar dacă …o să ne asumăm răspunderea pentru această eroare de calcul. Dar, repet, de câţiva ani încoace această procedură a Ministerului de Externe s-a dovedit corectă

 

Reporter: …ordonanţă de urgenţă care să ia în calcul …

 

Robert Cazanciuc: Rolul nostru în acest moment este să aplicăm legea în vigoare. Mulţumesc.

Reporter: Bună ziua. De la Epoch Times. Aş avea o întrebare legată de observatorii străini. Am văzut pe site că pot depune nişte acreditări până pe 6 decembrie. Aceşti observatori străini care vor exista, din partea căror instituţii vor fi?

Robert Cazanciuc: Observatorii străini de la instituţii internaţionale. Sunt depuse solicitările la noi şi ulterior validate de către AEP.  Practic în această procedură noi avem un rol mai mic. AEP este cel care decide ulteriorul acreditar.

 

Reporter: Am înţeles şi legat de măsuri anti-fraudă, care ar fi acestea?

 

Robert Cazanciuc: Sigur, e greu de spus ce măsuri anti-fraudă la nivel de detaliu pot fi luate sau gândite. Ceea ce am încercat noi să facem a fost o campanie destul de puternică de informare a cetăţenilor pornind de la ideea de a nu greşi, nu pornind de la ideea că oamenii ar putea să fraudeze votul, ci datorită unor informaţii nedifuzate suficient de bine oamenii pot să greşească în procesul de vot. De aceea am încercat să oferim cât mai multe informaţii pe cât mai mult canale posibile, cum spunea şi un secretar de stat, misiunile diplomatice au avut obligaţia să publice în ziare locale cadrul legal de desfăşurare a alegerilor, să … în rândul comunităţii toate informaţiile necesare, în aşa fel încât, oamenii când vin la vot să ştie procedura, să ştie cu ce documente pot să voteze şi să nu greşească. Pe de altă parte, e un apel ferm făcut de … la toţi diplomaţii şi până la urmă este în joc propria noastră credibilitate şi a României de a organiza aceste alegere cu stricta respectare a legii. De aceea semnalări de genul Bilbao au fost imediat sancţionate.

 

Reporter: Am înţeles. Şi din partea Comisiei Europene sau ceva de genul, vor fi observatori, va fi observat procesul la nivelul european? Nu?

 

Robert Cazanciuc: Sigur, observatori internaţional sunt din România până în SUA. Orice observator internaţional este binevenit, nu avem absolut nimic de ascuns.

 

Reporter: Dacă ne puteţi spune exact cifra de buletine de vot. Aţi spus aproximativ 1 milion. Şi dacă ne puteţi da câteva exemple în ţările cu comunităţi mai numeroase precum Italia, Spania, Statele Unite, Canada, Germania, Franţa, eventual, o primă observare. O a doua întrebare, care este bugetul alocat de MAE pentru legalizare acestor alegeri. O a treia întrebare, a fost ieri o întrebare a unui oficial de la Guvern referitoare la posibilitatea de a vota şi pentru cetăţenii aflaţi în tranzit în străinătate. Dacă ne puteţi preciza exact dacă turiştii români aflaţi, cetăţenii români aflaţi în străinătate fără a avea o reşedinţă sau un municipiu acolo pot vota sau nu. Mulţumesc.

 

Robert Cazanciuc: 904.600 buletine de vot distribuite în străinătate. 452.300 pentru Cameră şi acelaşi număr pentru Senat. 199.290 autocolante. Pentru că Uniunea Europeană se poate vota şi cu paşaportul şi cu buletinul, cardul de identitate, e vorba de autocolante care se lipesc … pe aceste cărţi de identitate. 1.000 de ştampile cu inscripţia „Votat”, 307 ştampile cu numărul de control al secţiilor de votare. Vă pot pune la dispoziţie, după conferinţa de presă, o listă exhaustivă a modului în care s-au distribuit buletinele de vot pe fiecare secţiune în parte. Dar cum spuneam, am luat ca reper media cea mai mare din 2009, la care de regulă s-a înmulţit cu … . Stabilind, de asemenea, o limită minimă … secţie de votare foarte îndepărtate, unde în ultimii 5-7 ani în afară de membrii Misiunii Baltice au votat 5-10 persoane şi acolo am mers la o limită de 100 de buletine de vot, pentru a evita eventuala lipsă a buletinelor. De altfel, ca şi la referendum şi în 2009, noi am încercat să distribuim în capitalele mari un număr mai mare de buletine de vot decât media, pentru a putea face eventuale corecţii în timpul procesului de votare, în ceea ce priveşte distribuţia buletinelor de vot. De aceea misiunile ne vor informa periodic despre prezenţa la vot, în aşa fel încât din timp să avem semnale pe undeva, nu ar putea să fie …, ori să putem distribui din capitală, să suplimentăm numărul buletinelor de vot. S-a întâmplat de fiecare dată 1-2 cazuri în care am avut pe la mijlocul zilei informaţii că ar putea să depăşească prezenţa la vot numărul buletinelor distribuite, dar nu s-a întâmplat niciodată să depăşească, deşi noi am suplimentat în cursul zilei de vot numărul buletinelor.

 

Reporter: Adina Matin, B1. Mai era o întrebare pe care oricum vroiam să vă o adresez şi eu – Andrei Zaharescu, purtătorul de cuvânt al Guvernului a declarat ieri că românii care sunt în tranzit în data de 9 decembrie pot vota.

 

Robert Cazanciuc: După cum spuneam şi cum se întâmplă în ţară, nu pot să votezi decât dacă ai domiciliu într-o anumită parte. Aşa şi în străinătate, legea este foarte clară, pot să votez dacă ai reşedinţa într-o anumită ţară. Deci cei care se află în tranzit nu pot să voteze. Cei care au un drept legal de locuire pot să voteze.

 

Reporter: Deci declaraţia a fost falsă. Bun, ca să clarificăm şi alte situaţii de acest gen. Studenţii care locuiesc ani de zile într-o ţară străină, dar nu au domiciliul acolo, au doar carnetul de student, pot vota?

 

Robert Cazanciuc: Acum trebuie văzut de la fiecare stat în parte. Noi operăm cu o noţiune care se numeşte reşedinţă, dar este văzută diferit de legislaţia fiecărui stat. Evident, studenţii care se află la studii au un drept legal de şedere. Dovada dreptului legal de şedere se face diferit de la stat la stat. Pentru anumite ţări se eliberează permise de şedere, pentru alte ţări cum este cazul Statelor Unite, viza de studii dovedeşte că are un drept legal de şedere. Deci pentru a vedea dacă în mod cert cei care sunt la studii pot vota în străinătate. Ei vor trebui să dovedească acest fapt misiunilor diplomatice şi o pot face diferit, începând de la carnetul de student, dacă autorităţile locale care cunosc acest document ca atestând reşedinţa, până la cazul Statelor Unite, prin simpla viză … aplicată în paşaportul românesc.

 

Reporter. Care sunt ţările unde studenţii pot să voteze?

 

Robert Cazanciuc: Îmi e greu să vă spun acum, alegeri se vor desfăşura în 95 de ţări. Pe site-ul fiecărei misiuni diplomatice se află lista documentelor care atestă un drept legal de şedere, fără ca acea enumerare să fie una exhaustivă. Misiunile diplomatice, în pregătirea postului electoral, au solicitat statului de acreditare să prezinte o listă cu documentele care atestă reşedinţă. Au comunicat misiunilor. Sigur, acea listă nu întotdeauna atestă în mod direct reşedinţa, unele pot să ateste indirect reşedinţa, cum spuneam cazul viţei. Şi trebuie văzut de la caz la caz, dar de principiu studenţii aflaţi în străinătate pot să voteze, dovada de reşedinţă fiind diferită de la stat la stat.

Reporter: Sunt şi situaţii în care românii trebuie să călătorească foarte mult pentru a vota. Un cetăţean care ne-a trimis nouă, cel puţin, o scrisoare, spunea că el locuieşte la Malmo şi trebuie să călătorească 800 de kilometri până în Stocholm, în capitala Suediei, pentru a vota, când ar fi mult mai aproape de el Copenhaga, la doar 40 de kilometri, însă, este obligat să meargă la Stocholm. Cum se pot uşura astfel de situaţii?

 

Robert Cazanciuc: Deci cetăţenii români având un drept legal de şedere într-o anumită ţară pot să voteze în alt stat doar dacă statul în care locuiesc nu are organizat o secţie de votare. Deci dacă locuieşte într-un stat în care sunt secţii de votare trebuie să voteze acolo pentru că acolo are reşedinţa în mod legal. Cum spuneam şi în ţară, chiar dacă eşti la frontiera unui judeţ şi ţi-e mai uşor să mergi la o secţie de votare poate de lângă tine, mergi acolo unde ai dreptul legal de şedere. Şi dacă ai un drept legal de şedere într-un anumit stat ce are secţie de votare, acolo va trebui să votezi.

 

Reporter: Bun. Şi în astfel de situaţii vorbim de 800 de kilometri care evident că nu e poate la îndemână. Îşi propune Ministerul Afacerilor să…

 

Robert Cazanciuc: Vorbim de lege, care este foarte clară.

 

Reporter: Deci nu se vor face şi alte secţii în aproprierea lor.

Robert Cazanciuc: Secţii se fac, acolo unde sunt comunităţi. Legal este să votezi acolo unde ai reşedinţa.

 

Reporter: Pusesem o întrebare. Măcar estimativ dacă ne puteţi spune o sumă alocată…

Robert Cazanciuc: 5 milioane de lei. Deci 5 milioane de ei au fost alocaţi Ministerului de Externe pentru a organiza procesul electoral. Costuri începând de la cele de documente efective până la posturile legale de chirii, acolo unde nu s-au putut organiza secţie de votare în cadrul misiunilor diplomatice. Această sumă a fost de regulă folosită de Ministerul de Externe pentru organizarea alegerilor. Ea nu a fost depăşită şi nici acum nu va fi depăşită. Alte întrebări?

Reporter: … candidat în alegerile din 9 decembrie… ?

Robert Cazanciuc: Acum, chestiuni de procedură. Întrebare excede cadrului în care s-a … această conferinţă de…

Reporter: …

Robert Cazanciuc: Dar e OK, putem să vă răspundem. Cu siguranţă informaţiile şi cu atât mai mult, imaginile aflate pe site-ul MAE nu sunt în Photoshop şi reflectă o realitate.

Reporter: …

Robert Cazanciuc: Pot să vă răspund după ce mă informez mai exact, ca să nu greşesc.

Reporter: Dar o altă întrebare. Acum o lună apăruseră pe site-ul MAE o adresă cu 295 de secţii de votare. Acum aţi menţionat că s-a urcat la 306. Eventual dacă ne puteţi spune unde s-a suplimentat numărul de secţii, în ce localităţi, în ce ţări, de ce…

Robert Cazanciuc: De fiecare dată la începutul unui proces electoral, pornim cu un număr de secţii de votare, văzând istoricul. Au fost 296, după care a intervenit ordonanţa de urgenţă cu militarii, şi-au suplimentat secţiile din Afganistan în principiu şi au fost locuri în care nu am reuşit să obţinem fie seriile pe care le-am dorit pentru organizarea în bune condiţii ale alegerilor, fie răspunsul de la autorităţi, acordul autorităţilor pentru a organiza secţiile de votare nu a venit în timp util. Chestiuni stricte de organizare şi au mai fost cred în Moldova solicitări de a mări numărul secţiilor de votare. În principiu de chestiuni organizatorice, în afară de cele din Afganistan. Discutăm de 3-4 secţii de votare cred, în plus, în afară de cele din Afganistan. Repet, acolo unde fie asociaţiile de români au cerut sau misiunile diplomatice au cerut suplimentarea cu 1-2 secţii. Mulţumesc.

comunicat MAE