Radio Catch22 London » Blog Archives

Author Archives: Maddie Ancuta

Politichie

Titus Corlăţean la reuniunea convocata de urgenta la Bruxelles

Published by:

Ministrul Afacerilor ExterneParticiparea ministrului Titus Corlăţean la reuniunea extraordinară a Consiliului miniştrilor afacerilor externe din statele UE

(Bruxelles, 17 ianuarie 2013)

 

Ministrul afacerilor externe, Titus Corlăţean, a participat, la 17 ianuarie 2013, la reuniunea extraordinară a miniştrilor afacerilor externe din statele membre ale UE, care s-a desfăşurat la Bruxelles. Reuniunea a fost convocată de urgenţă de Înaltul Reprezentant pentru politica externă și de securitate a UE (ÎR), Catherine Ashton, ca urmare a agravării situației de securitate din Mali.

 

Miniştrii au abordat criza maliană, obiectivul fiind concentrarea dezbaterilor asupra unor aspecte punctuale privind acțiunile viitoare ale UE, inclusiv identificarea modalităților de sprijinire a guvernului malian. Totodată, miniştrii au împărtăşit evaluarea ÎR Catherine Ashton de consolidare a coordonării Uniunii Europene cu partenerii africani, precum şi cu ONU în vederea soluționării rapide a acestei crize.

 

În cadrul intervenţiei sale, ministrul român al afacerilor externe a condamnat cu fermitate acţiunile grupărilor teroriste care susţin violenţa şi extremismul religios şi conduc la amplificarea riscurilor de destabilizare pentru întreaga regiune sub-sahariană. Totodată, a transmis un mesaj de susţinere a deciziei Franţei, la solicitarea autorităţilor maliene, de a interveni militar în Mali pentru oprirea forţelor islamist-teroriste de a avansa spre sudul ţării, subliniind, totodată, cărestaurarea stabilităţii şi a integrităţii teritoriale a Republicii Mali trebuie să fie una dintre principalele priorităţi ale UE. Aceste elemente au fost exprimate şi în întâlnirea bilaterală pe care ministrul de externe român a avut-o cu ministrul de externe malian, Tiéman Hubert Coulibaly.

 

Calificând operaţiunile militare drept un element temporar al crizei maliene, ministrul afacerilor externe, Titus Corlăţean, a făcut referire la aspectele esenţiale identificării unei soluţii permanente a situaţiei actuale din Mali: reconcilierea naţională (inclusiv dialogul dintre Nord şi Sud/între Bamako şi grupurile rebele ce se disociază de terorism) şi convenirea unei foi de parcurs politice pentru perioada de tranziţie, care să fie ulterior implementată. 

 

Şeful diplomaţiei române a subliniat necesitatea continuării sprijinului UE pentru autorităţile de la Bamako pentru revenirea la ordinea constituţională prin organizarea de alegeri generale cât mai curând posibil. În evaluarea României, un guvern legitim şi funcţional la Bamako, capabil să îşi exercite autoritatea asupra întregului  teritoriu malian naţional şi suveran, trebuie să reprezinte principalul obiectiv al UE şi al comunităţii internaţionale.

 

In marja reuniunii, ministrul Titus Corlăţean a avut discuţii bilaterale cu Înaltul Reprezentant pentru politica externă şi de securitate a UE, Catherine Ashton şi a abordat aspecte ale relaţiilor bilaterale cu omologii din Franţa, Germania, Olanda şi cu miniştrii pentru afaceri europene din Irlanda şi Marea Britanie.

Politichie

Ostatici romani in evenimentele de tip armat derulate in zona de est a Algeriei

Published by:

Ministerul Afacerilor ExterneDeclaraţie de presă  susţinută de Secretarul General al MAE, Robert Cazanciuc, în legătură cu evenimentele derulate în Algeria

În cursul dimineţii de ieri, Ambasada României de la Alger a informat Centrala Ministerului Afacerilor Externe cu privire la desfăşurarea unor evenimente de tip armat în zona de est a Algeriei, la frontiera cu Libia, unde se află un complex petrolier operat de o companie multinaţională.

Potrivit informaţiilor furnizate de autorităţile algeriene şi misiunile diplomatice acreditate la Alger, a rezultat că un număr neprecizat de cetăţeni din mai multe state, printre care şi România, angajaţi ai companiei, sunt ţinuţi ostatici de iniţiatorii atacului armat.

Urmare informării primite de la Alger, ministrul afacerilor externe a decis constituirea, la nivelul MAE, a Celulei de Criză care se află în contact permanent cu autorităţile române competente. Ambasada României la Alger face parte dintr-un grup de monitorizare şi sprijin constituit la nivelul misiunilor diplomatice acreditate la Alger.

Ambasadorul algerian la Bucureşti a fost convocat la Ministerul Afacerilor Externe pentru a stabili cele mai adecvate forme de cooperare.

Având în vedere specificul cazului, precum şi faptul că principala preocupare a autorităţilor române este siguranţa cetăţenilor, în acest moment nu putem furniza detalii suplimentare.

Facem un apel la mass-media, ca de fiecare dată în situaţii de criză, de a trata acest subiect cu înţelegere. Nu este doar un apel formal, chiar este important ca informaţiile difuzate să parvină doar din surse oficiale, pentru a nu periclita formele de sprijin în această situaţie.

Vă mulţumesc mult.

Viata in UK. Londra

Avocat online

Published by:

avocat onlineRadiocatch22 London a lansat rubrica de consultatie juridica Avocat online in parteneriat cu avocatul Gheorghe Virtopeanu, senior partner la Chambers of Gheorghe Virtopeanu.

Saptamanal va alege un caz mai deosebit si va oferi o ora de consultanta juridica gratuita.

Domeniile acoperite de rubrica noastra sunt strans legate de dreptul penal, dreptul civil, dreptul familiei, legea imigratiei, relatiile locative dintre chirias si proprietar/agentii de inchiriere si legea muncii si securitatii sociale.

O prima speta a fost trimisa de d-nul Octavian, astfel:

„In 2007, am avut ordin de deportare din UK, dupa o sentinta de 32 de luni. Drept urmare, am fost trimis in Romania. As dori sa stiu cat si cum as putea afla daca restictia este inca valida pe numele meu si daca da, cum as putea sa apelez impotriva acesteia pentru a putea reveni in UK. Multumesc, Octavian.”

Stimate domn, in momentul in care ati fost condamnat si s-a dat sentinta, este posibil ca pe langa pedeapsa principala de 32 de luni sa se fi aplicat si o interdictie de a intra pe teritoriul UK, ca o pedeapsa accesorie, pentru o perioada determinata de timp, de obicei de 10 ani. Cum dvs nu ne-ati specificat toate detaliile condamnarii, nu ne ramane decat sa presupunem ca aceasta pedeapsa accesorie a fost aplicata prin aceeasi hotarare de condamnare, caz in care trebuia sa formulati apel impotriva ambelor pedepse. Daca deportarea si interdictia au fost dispuse dupa momentul eliberarii din penitenciar, ceea ce e putin probabil, ati avut un alt termen de apel, separat, insa ne pare noua ca este tardiv in acest moment pentru a mai discuta despre un apel. Daca doriti sa obtineti informatii suplimentare privind acest ultim aspect, va trebui sa contactati Home Office, specificand numele, prenumele, data nasterii, condamnarea, curtea ce a dispus pedeapsa, data condamnarii, etc.

  

A doua situatie ne-a fost prezentata de d-ra/d-na Alice Andreea si suna in felul urmator:

„Buna seara. As avea si eu 2 intrebari. In primul rand vreau sa va spun ca lucrez ca si au-pair de 1 an si 2 luni, am Pink Card si in Ianuarie aplic pentru Blue Card. Vreau sa aplic pentru NIN, am luat legatura cu Quickstart si vreau sa sun si la Jobcentre, cei de la Quickstart mi-au spus k neavand Blue Card sau Yellow Card si nelucrand ca si self-employed pot sa incerc sa aplic cu Pink Card-ul, dar am sanse de 50% sa obtin NIN.
Este mai bine sa astept sa ma angajez si dupa sa aplic pentru NIN? (asta daca reusesc sa ma angajez fara).
In Martie as vrea sa ma mut la Londra, dar cred ca o sa fie f.f. greu sa-mi gasesc loc de munca. Persoana cu care am vb de la Quickstart mi-a spus ca odata ce am lucrat 12 luni legal, nu mai am restrictii pe piata locurilor de munca si pot sa ma angajez fara probleme si fara Blue Card, cica e de preferat sa aplic pt el, dar nu este obligatoriu.
Eu nu cred ca este chiar asa, am vazut si pe site-ul de la Home Office ceva de genul asta, dar nu stiu exact cum este. Va multumesc, Alice Andreea”

Stimata doamna/domnisoara, cu scuzele de rigoare, nu cunoastem si nu avem date despre compania mentionata de dvs, nu ne sunt colaboratori si pe cale de consecinta, nu va putem confirma sau infirma, in mod public, informatiile furnizate de ei. Daca doriti consultanta in legatura cu problemele indicate, va rugam sa ne contactati in privat.

 

O a treia speta ne-a fost sesizata de un domn care si-a pastrat anonimatul, sesizare ce a imbracat urmatoarea forma:

„As avea nevoie de sfatul dvs pentru următoarea situație. În anul 2008 am fost condamnat de autoritățile Marii Britanie pentru trecerea ilegală a frontierei de stat cu acte false. La acel moment mă aflam în Irlanda și am dorit sa trec frontiera de stat a Marii Britanii, ceea ce am făcut, doar cu acte false. Odată ce m-au retinut, am fost condamnat la 3 luni de privare de libertate, după ispășirea pedepsei am fost deportat în Republica Moldova, deoarece eram cetățean al Republicii Moldova. Actualmente, sunt cetățean al României și doresc sa plec în Marea Britanie. De aceea as dori sa știu care ar fi procedura legală pentru a ajunge în Marea Britanie fără să întâmpin careva dificultăți de ordin legal.
Va mulțumesc anticipat și aștept mult răspunsul dvs!”

Stimate domn, asa cum am precizat si la o alta speta anterioara, al carei raspuns se afla publicat pe website, este posibil ca pe langa deportare sa se fi dispus si o interdictie de a intra si/sau stationa in Marea Britanie pentru o perioada de 10 ani. Nu are relevanta cetatenia dvs si v-as ruga sa luati in calcul urmatoarele doua aspecte: data dvs de nastere si amprentarea dvs, daca a existat la momentul investigatiei. Mai mult, era important sa ne fi transmis spre analiza ordinul de deportare impreuna cu condamnarea principala si de asemenea era de dorit sa se fi apelat deciziile respective (condamnare & deportare), insa aceste detalii nu ne-au fost prezentate, ceea ce ne determina sa presupunem ca nu s-a facut niciun apel. Pe cale de consecinta, va trebui sa contactati Home Office si sa le solicitati date exacte legate de statutul dvs. 

Un alt caz ne-a fost descris in cateva randuri de d-nul Dany:

„Buna seara, as avea o intrebare, eu sunt dublu cetatatean, roman si maghiar. La interviul pentru N Insurance pot sa cer sau sa merg cu tranzlator roman daca aplic ca si cetatean maghiar? Iti multumesc, Dany.”

Stimate domn, nu va interzice nimeni sa folositi un interpret roman, insa este de dorit, ca buna practica, sa precizati ca sunteti vorbitor atat de limba romana, cat si de maghiara.

 

O situatie ce pare a fi destul de interesanta a fost sugerata de d-nul Milea, astfel:

„Cu multe multumiri. Care e parerea dumneavoastra? Pentru martorii oculari propusi de partea vatamata, ar trebui sa fie obligatorie audierea lor dupa IUP, pentru ca dupa IUP nu au fost audiati. Mentionez ca acesti martori se contrazic unul pe altul. Mai pe romaneste declaratia unuia sustine cele acuzatoare, a celuilalt disculpa pe inculpat. Deci nu au fost audiati dupa IUP si procurorul fara sa-i confrunte pentru ca se contrazic, ne-a trimis la instanta. Instanta vede ca se contrazic, dar nu-i confrunta. Pe scurt, am ajuns la ICCJ cu o condamnare cu suspendare, pe art. 250 alin 5, de instanta de fond.
Parti, 5 persoane, din care 3 au avut contact cu victima si s-a produs o vatamare la un genunchi. Eu si inca unul, nu am atins nici un moment victima. Acest lucru este declarat de cei 3 si culmea, unul din martori tot de 3 declara si la instanta. Degeaba, pana acum
repet, ambi martori sunt propusi de reclamant. Nu am gasit in Cod proc. pen. despre necesitatea impunerii audierii cand se contrazic martori. Unde pot cauta despre obligativitatea sau neobligativitatea audieri lor cand nici una nici alta nu mai sunt sustinute de alte probe. Va Multumesc mult, tare de tot, Milea.”

Stimate domnule Milea, ceea ce ne-ati expus dvs, anume ca dupa inceperea urmaririi penale, acei martori nu au fost audiati, este destul de greu de crezut. Sustinem acest lucru din doua considerente. In primul rand, inainte de a se dispune IUP, tot ce se administreaza poarta numele de acte premergatoare. Din aceste acte premergatoare, se cauta a se obtine doar indicii legate de savarsirea unei infractiuni. In al doilea rand, dupa IUP, organul de urmarire are obligatia sa administreze probe si acesta este momentul cand vorbim, in concret, de respectivele declaratii de martori. In consecinta, o declaratie data dupa IUP se va lua pe un formular tipizat, ce poarta denumirea aferenta persoanei participante in procesul penal. Daca in speta descrisa de dvs, aceste declaratii apar pe formular tipizat, cu titlul „Declaratie de Martor”, atunci cei doi au fost audiati dupa IUP. Exista situatii, insa nu foarte dese, cand organul de urmariere penala are posibilitatea sa aplice o sanctiune administrativa, in baza art. 181 Cp, in faza actelor premergatoare, insa numai pentru fapte care prezinta un pericol social foarte, foarte redus. Cum in cazul dvs, s-a dispus trimiterea in judecata prin rechizitoriu, nu poate exista varianta descrisa mai sus de dvs. Sa presupunem ca ar fi fost o „scapare” a procurorului in sensul lipsei reaudierii celor 2 martori. Tinem in mod expres sa va reamintim de faza denumita Prezentarea Materialului de Urmarire Penala. La prezentarea de material, ati avut ocazia sa ridicati si/sau sa invederati orice neregularitate de procedura ce ar fi fost incidenta in cazul dvs, respectiv incalcarea obligatiei de a se administra probe.

Acelasi lucru era valabil si in ceea ce priveste confruntarea. Tot in faza de prezentare trebuia sa solicitati confruntarea celor doua persoane cu declaratii contradictorii. Procurorul nu este obligat sa o dispuna din oficiu si nici sa admita solicitarea dvs de confruntare. Insa odata solicitata la prezentarea de material si neaprobata, era mult mai usor pentru instanta sa verifice motivatia respingerii sau sa o dispuna, din oficiu sau la cererea dvs, in cursul judecatii.

In concluzie, putin probabil sa fi fost trimis in judecata doar pe baza actelor premergatoare, fara nicio proba administrata. Era obligatia dvs sa sesizati procurorului, la prezentarea de material, orice situatie anormala si/sau sa solicitati confruntarea in apararea dvs. Acelasi lucru a fost valabil si in instanta, dvs trebuia sa solicitati confruntarea, nu sa asteptati sa fie dispusa din oficiu. Va multumim pentru acest scenariu trimis si trebuie sa recunoastem ca a fost intr-adevar o speta foarte interesanta.

 

Ultima cauza din aceasta perioada ne-a parvenit de la Inga si a fost transmisa sub urmatoarea forma:

„Buna. Am luat un imprumut de 10 000 lei de la o asociatie de economii si imprumut din sat pe un termen de un an de zile, printr-un Contractul de Imprumut din data de 10.10.2008. Dobinda eu am achitat-o din start. Astfel, la data de 10.10.2009, eu trebuia sa intorc suma imprumutului total. Din motive ca n-am avut bani eu nu am intors nimic pina la ziua de azi. De catre banca eu oficial am primit in scris o pretentie, dar eu nu am reactionat in nici un fel. De la cunoscuti am aflat ca termenul de prescriptie extensiva a expirat adica 3 ani si ca acesta este dreptul meu sa ma apar. E posibil sa nu intorc nimic? Dar am mai inteles ca Bancherul poate pune ca si cum eu am achitat 100 lei pina la 10.10.2009 in timp ce curgea termenul de prescriptie si sa-mi inceapa din nou termenul de prescriptie ca sa ma poata da in judecata, ca si cum eu am acceptat datoria. E posibil sa faca achitarea. Cum ma pot apara de situatia data? Va multumesc, Inga.”

Stimata doamna/domnisoara, speta trimisa de dvs nu intra in sfera noastra de practica (domeniile legale acoperite de noi fiind precizate pe website). O sa incercam sa va oferim un raspuns cat mai clar, alaturi de sfatul de a cauta si o a doua opinie a unui specialist pe drept bancar. Analizand doar din punct de vedere civil si fara a interfera cu dreptul bancar, se pare ca acel curs al prescrisptiei de care vorbeati dvs a fost intrerupt prin scrisoarea creditorului prin care vi s-a solicitat sa restituiti imprumutul. Nu ne-ati precizat insa nici data acelui document primit ulterior de la institutia de finantare si nici „pretentia” concreta a finantatotului dvs. Din punctul nostru de vedere, acea scrisoare este foarte importanta, intrucat ar putea da nastere unui nou curs de prescriptie daca a fost emisa in termenul de 3 ani de la data semnarii contractului. De asemenea, va atragem atentia asupra faptului ca un contract de imprumut este titlu executoriu prin lege, iar institutia de finantare se poate intoarce oricand impotriva dvs pe calea executarii silite, fara a mai avea nevoie de aprobarea instantei.

Raspunsurile la intrebarile venita pe adresa postului de radio email:

[email protected]

[email protected]

FACE BOOK

Gheorghe Virtopeanu

Registered European Lawyer
Head of Chambers