Radio Catch22 London » Blog Archives

Tag Archives: romania

Romani in lume

Ramona Mitrica-director Festivalul de film romanesc de la Londra

Published by:

Ramona MitricaRamona Mitrica (Director – Festivalul de film romanesc de la Londra, director Profusion Publishers, London): „Pasiunea – si ma refer aici la pasiune adevarata – este singurul fel prin care poti sa realizezi cu adevarat ceva”

Ramona Mitrica
Director, Festivalul de film romanesc de la Londra (
www.rofilmfest.com)

Director, Profusion Publishers, London

Și-a inceput activitatea in atreprenoriatul cultural dupa mulți ani in care a fost aproape de acest fenomen in Marea Britanie.

A ajuns la Londra in 1999 ca atașat cultural al Ambasadei Romaniei. In 2002 a devenit directorul Centrului Cultural Romanesc si al Fundației Ratiu.

In 2008 a creat Profusion International, propria firma de consultanta artistica, iar in 2011 a lansat editura Profusion Publishers, o companie britanica independenta.

 

Oana Grigore: Cand ne referim la activitatea dumneavoastra trebuie sa facem din prima clipa o precizare: „job” si pasiune sunt  cuvinte sinonime in viata dumneavoastra. Sunteti unul dintre oamenii care ajuta la promovarea culturii romanesti in UK. Cat de greu este?

Ramona Mitrica: Nu mi-am pus niciodata intrebarea „cat de greu este sa imi fac munca”. Poate pentru ca, asa cum ati spus, job si pasiune sunt aproape sinonime, atunci cand vine vorba de munca mea. In cele mai multe cazuri, promovarea culturala nu este o meserie care sa aduca multi bani. Din contra, cateodata ajungi chiar sa platesti unele lucruri din fondurile proprii pentru a fi sigur de rezultate. Astfel, pasiunea – si ma refer aici la pasiune adevarata – este singurul fel prin care poti sa realizezi cu adevarat ceva. Expresia englezeasca „labour of love” este cea mai potrivita; faci ceva pentru ca iubesti acel lucru, nu pentru ca te astepti la o rasplata financiara. Pe de a parte, partea financiara este foarte importanta, intrucat fara finantarea potrivita unele lucruri sunt foarte, foarte greu de realizat.

 

Oana Grigore: O viata dedicata promovarii culturii romanesti. Cum se impaca viata personala cu munca?

Ramona Mitrica: Viata personala si munca merg „mana in mana”. Lucrez cu cultura in mod normal, sunt inconjurata de cultura – cel mai bine ma relaxez tot cu ajutorul culturii. Londra este incredibil de diversa, iar cand este vorba de evenimente culturale, poate fi dificil sa alegi ceva anume daca nu ai deja un scop precis atunci cand iesi in oras. In acest peisaj, cultura romana se pliaza foarte bine, intrucat publicul londonez este doritor de nou, primind si adoptand cu entuziasm carti, filme si artisti din toate colturile lumii. Trebuie doar sa gasesti elementul care sa convinga publicul ca meriti atentia sa.

Profusion International incearca sa faca exact acest lucru, fie ca este vorba de promovare de carti romanesti in traducere sau de filme romanesti. Judecand dupa reactia publicului, eu cred ca ne reuseste – sau ca cel putin ne aflam pe drumul cel bun.

 

Oana Grigore: Cat de interesati mai sunt romanii, si acum ne referim la cei din UK, de literatura?

Ramona Mitrica: Aceasta este o intrebare dificila. Romanii sunt – sau cel putin erau – intersati de literatura in general. Aceasta ma face sa cred ca nivelul de intreres in literatura al romanilor din Londra este destul de ridicat. Cu toate acestea, aici trebuie tinut cont de faptul ca publicul tinta al cartilor publicate de Profusion nu este neaparat format din membrii comunitatii romanesti – cartile din seria Profusion Crime se adreseaza publicului larg, amator de povesti cu suspans, dar si tuturor celor interesati de viata de zi cu zi din Romania, in contextul Europei de Est. Avem multi cititori romani, care apreciaza atat naratiunile prezentate – unele deja bine cunoscute din Romania, cat si traducerile lor in limba engleza. S-a intamplat de multe ori ca romani din Marea Britanie sa cumpere cartile noastre pentru prietenii lor britanici sau de alta nationalitate. Acest lucru ne bucura foarte mult, intrucat inseamna ca romanii se mandresc cu aceste carti, considerand ca prietenii lor pot invata mai multe despre Romania citindu-le. Probabil ca cele mai multe carti Profusion vor fi vandute in luna decembrie, „luna cadourilor”. In general,  vanzarile cresc inainte de vacante. Sunt carti bune de luat in calatorie – in format Kindle sau tiparit.


Oana Grigore: Care au fost ultimele carti publicate  de Profusion Publishers  si care a fost reactia publicului?

Ramona Mitrica: In sezonul 2011-2012, Profusion a publicat patru carti in limba engleza: romanele „Atac in biblioteca” (Attack in the Library) de George Arion, „Ucideti generalul” (Kill the General) de Bogdan Hrib, „Indicii anatomice” (Anatomical Clues) de Oana Stoica-Mujea, si cartea de non-fictiune „Rimaru – Butcher of Bucharest” (Rimaru – macelarul Bucurestiului) scrisa de autorul britanic Mike Phillips impreuna cu istoricul roman Stejarel Olaru.
Reactia publicului a fost foarte buna. Seria Profusion Crime (www.profusion.org.uk) a fost lansata in cadrul unui eveniment la Canary Wharf si, de asemenea, prin intermediul unei serii de prezentari si conferinte la universitati britanice de prestigiu cum ar fi Goldsmiths College din Londra si Universitatea din Leeds. Volumele au fost apreciate de profesori si studenti pentru ca sunt traduse intr-o engleza fluenta, corecta, care pastreaza totodata culoarea locala si stilul autorilor romani. De asemenea, cadrele academice au apreciat faptul ca volumele Profusion beneficiaza de introduceri ample, de note de subsol, iar in cazul cartii de non-fictiune si de un index detaliat.

Am organizat si alte evenimente cu publicul in vara 2012, cum ar fi prezentarea de la Bruce Castle Museum sustinuta de scriitorul Mike Phillips.

In toamna 2012 am fost invitata sa prezint seria Profusion in cadrul conferintei internationale ENCATC (European network on Cultural Management and Cultural Policy education) care a avut loc la Londra, precum si in cadrul Conferintei Studentilor si Cercetatorilor Romani din Marea Britanie, care a avut loc la Edinburgh.

Cartile Profusion sunt disponibile in reteaua de librarii Waterstones, prin portalul Amazon.co.uk, direct prin siteul nostru www.profusion.org.uk, precum si in mai multe librarii independente din Londra si Marea Britanie. Cartile sunt de asemenea disponibile in format electronic, Kindle e-books, prin intermediul Amazon. In plus, cartile Profusion sunt disponibile si in Romania, prin Libraria Engleza din Bucuresti.

 

Oana Grigore: Ce inseamna Festivalul Romanesc de Film pentru Romania dar si pentru comunitatea romaneasca din UK?

Ramona Mitrica: In primul rand, Festivalul de film reprezinta o ocazie de a fi vazut in Marea Britanie in afara circuitului de distributie in cinematografe. Exista deja un numar de filme romanesti importante care sunt distribuite prin retele specializate ca Artificial Eye, New Wave Films, Trinity, Soda Pictures, Dogwoof. Exista multe alte filme care inca nu au fost cumparate de distribuitori britanici, dar care merita sa fie prezentate publicului londonez. Aici intervine Festivalul de film romanesc, unde orice iubitor de film – amator sau specialist – poate vedea cele mai recente si mai bine cotate filme din Romania. Un prieten al Festivalului care lucreaza in distributia de film britanica ne-a marturisit recent ca este convins de importanta Festivalului, intrucat este un eveniment care prezinta intregul peisaj al cinematografiei romanesti contemporane.

Cat de important este acest eveniment pentru Romania? Singurul raspuns pe care pot sa il dau este ca prin acest tip de evenimente publicul britanic are sansa de vedea o alta fata a tarii, intalnindu-se cu produse culturale de cea mai inalta calitate, recunoscute in intreaga lume. Cultura poate fi, intr-adevar, un bun ambasador pentru Romania. Oferind publicului sansa de a cunoaste mai bine cultura romana, ii oferim o cale de a-i cunoaste mai bine si pe romani – astfel putandu-se contracara imaginea negativa din presa locala de tip tabloid.

Oana Grigore:  Cum se pozitioneaza acest festival in spatiul cultural romanesc si care este publicul pe care il atrage?

Ramona Mitrica: Festivalul de film romanesc de la Londra (www.rofilmfest.com) este unul din cele mai importante evenimente romanesti din calendarul cultural londonez. Comunitatea recunoaste acest lucru – fapt dovedit de prezenta in numar mare in cadrul proiectiilor si evenimentelor conexe din Festival. Incercam sa atragem un public mixt. Scopul nostru nu este sa organizam un eveniment menit numai pentru comunitatea romaneasca. Ne-am dorit ca Festivalul sa fie o cale prin care romanii si britanicii sa poata dialoga intr-un context cultural, independent. Astfel, Festivalul atrage un public larg, de la studenti si jurnalisti la contabili, avocati, constructori, pensionari, etc. Numitorul comun? Pasiunea pentru filmul de calitate si, in foarte multe cazuri, dragostea pentru cultura romana.

 

Oana Grigore: Cum ati descrie fimul contemporan romanesc?

Ramona Mitrica: O intrebare frumoasa, dar dificila si care ar lua, cred, prea mult spatiu pentru a primi un raspuns pe masura. Ma voi rezuma la cateva afirmatii. Cred ca filmul contemporan romanesc este unul din cele mai bune si mai cautate exporturi ale Romaniei. Regizorii care au fost categorizati de presa internationala ca reprezentand un „Nou Val” sunt persoane cu interese si abordari diferite. Ceea ce poate fi elementul pe care il au in comun este pasiunea cu care spun o poveste, dragostea cu care se apleaca asupra diferitelor evenimente din viata unor personaje, studiindu-le obiceiurile, relatiile personale, modul de a actiona.

Filmul romanesc contemporan a reusit sa creeze ceva pe care numeroasele „campanii de imagine” nu au reusit sa o faca. Mai precis, filmul a reusit sa creeze „o eticheta”, un brand, conform caruia romanii nu stiu sa faca filme proaste. Dupa cum se exprima un jurnalist american acum ceva vreme: „este ilegal sa faci filme slabe in Romania”.

 

Oana Grigore: Credeti ca publicul romanesc din UK apreciaza acelasi tip de film ca publicul originar din UK?

Ramona Mitrica: Cred ca publicul, de orice nationalitate ar fi, apreciaza un film bun, sincer, care spune o poveste capabila sa atinga inima spectatorului. Bineinteles, romanii din Marea Britanie prezenti in sala inteleg unele lucruri – in cazul filmelor romanesti – diferit, fata de britanici. Dar acest lucru este normal, suntem conditionati cultural, intr-o oarecare masura, sa recunoastem si sa reactionam intr-un anume fel in fata comicului de limbaj, a unor situatii si atitudini tipice.

 

Oana Grigore: Care au fost dificultatile organizarii unui astfel de festival?

Ramona Mitrica: Trecem printr-o criza economica profunda, care ne afecteaza pe toti. Organizarea unui festival presupune foarte multa munca si, evident, fonduri suficiente care sa asigure buna functionare a unui eveniment atat de complex. Din fericire, exista inca organizatii si persoane care recunosc adevarata importanta a unui eveniment cultural de top. Am avut placerea de a lucra in acest an cu sponsori prin amabilitatea carora Festivalul a putut trece peste unele greutati. Ma refer aici la companii precum Levenes Solicitors, Eurotop, O2, DNS Associates, Lycamobile, Albinuta.

 

Oana Grigore: Ce proiecte de viitor are Ramona Mitrica?

Ramona Mitrica: Bineinteles, organizarea urmatoarei editii a Festivalului de film romanesc de la Londra. In 2013, planificam o editie aniversara, editia a zecea. Apoi, ma ocup in continuare de publicitatea cartilor publicate de Profusion Publishers. Planific mai multe surprize pentru anul care vine si promit sa va tin la curent.

 

redactor Oana Grigore

Politichie

Briefing de presă pe tema organizării în străinătate a alegerilor pentru Camera Deputaţilor şi Senat

Published by:

Alegeri parlamentare 2012Transcriere briefing de presă al purtătorului de cuvânt al MAE, Ovidiu Dranga, şi secretarului general, Robert Cazanciuc, pe tema organizării în străinătate a alegerilor pentru Camera Deputaţilor şi Senat 

Secretarul de stat Ovidiu Dranga, purtător de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe, şi secretarul general Robert Cazanciuc au susţinut astăzi, 5 decembrie 2012, un briefing de presă pe tematica organizării în străinătate a alegerilor pentru Camera Deputaţilor şi Senat din data de 9 decembrie 2012.

Reprezentanţii MAE au prezentat aspectele tehnice şi de organizare derulate până în prezent la nivelul instituţiei, pentru buna desfăşurare a scrutinului în străinătate, conform atribuţiilor legale care revin Ministerului Afacerilor Externe.

Secretarul de stat Ovidiu Dranga a menţionat activităţile de comunicare publică întreprinse de MAE pentru corecta informare a opiniei publice cu privire la procesul de votare. Astfel, Ministerul Afacerilor Externe a realizat şi pus în practică o campanie de informare a românilor din străinătate referitoare la alegerile pentru Camera Deputaţilor şi Senat din 9 decembrie 2012, atât la nivelul Centralei MAE, cât şi prin intermediul misiunilor diplomatice. Ministerul Afacerilor Externe a informat periodic pe tema alegerilor pentru Camera Deputaţilor şi Senat referitor la: demararea pregătirilor la nivelul MAE pentru organizarea alegerilor în afara ţării; procedura de vot; procedura de acreditare a mass-media străine şi a observatorilor din partea instituţiilor/organizaţiilor internaţionale; lista cu secţiile de vot. A fost creată şi activată secţiunea „Alegeri parlamentare 9 decembrie 2012”, pe site-ul MAE, care este actualizată permanent cu materiale informative legate de desfăşurarea alegerilor; secţiunea este preluată şi pe site-urile misiunilor diplomatice şi este actualizată continuu pe măsură ce informaţii suplimentare sunt disponibile.

De asemenea, secretarul de stat a subliniat faptul că procedura de acreditare a presei străine este în derulare până la data de 6 decembrie, fiind postată pe site, în cadrul secţiunii dedicate alegerilor parlamentare, link: http://www.mae.ro/alegeri-parlamentare-2012. Secţiunea este actualizată permanent cu materiale informative legate de desfăşurarea alegerilor legislative.

Ovidiu Dranga a reamintit atribuţiile de ordin administrativ – organizatoric care revin Ministerului Afacerilor Externe, conform reglementărilor în vigoare, şi a menţionat că au fost create, în colaborare cu Autoritatea Electorală Permanentă, Ghidul alegătorului român din străinătate, postat pe site-ul MAE, şi un afiş de informare. Materialele conţin într-un limbaj simplu şi accesibil cele mai importante informaţii utile alegătorului român referitoare la specificul votului în străinătate.

Secretarul general Robert Cazanciuc a subliniat că, pentru a veni în sprijinul cetăţenilor români din afara ţării şi a le oferi toate condiţiile necesare exercitării dreptului la vot, Ministerul Afacerilor Externe a organizat 306 de secţii de votare în 95 de ţări, pe baza informaţiilor transmise de ambasadele şi oficiile consulare ale României, de reprezentanţii comunităţilor româneşti din afara ţării şi de posibilităţile tehnice (sediu, comunicaţii etc.), inclusiv obţinerea acordului ţărilor de reşedinţă. Procesul electoral în străinătate va începe sâmbătă, ora 22.00, ora României, cu secţia de votare din Auckland, Noua Zeelandă, şi se va încheia luni dimineaţă la ora 7.00 cu mai multe secţii de votare din Statele Unite.

Secretarul general Robert Cazanciuc a menţionat că pe site-ul MAE a fost postată Harta interactivă a secţiilor de votare din străinătate şi poate fi accesata la link: http://www.mae.ro/node/16968. Totodată a fost finalizat procesul de expediere către misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României a materialelor necesare secţiilor de votare din străinătate pentru exprimarea votului.

Secretarul general a informat, totodată, că Ministerul Afacerilor Externe va pune în funcţiune începând de sâmbătă, 8 decembrie, ora 9.00, un telefon verde la numărul 0800800407 (telefon gratuit indiferent de ţara de apelare), la care pot fi oferite informaţii utile cetăţenilor români din afara graniţelor, legate de alegerile parlamentare din 9 decembrie. Telefonul va fi pus la dispoziţie tuturor celor interesaţi până luni, 10 decembrie, în regim de permanenţă.

A precizat că a fost finalizată expedierea unui număr total de 904.600 de buletine de vot în străinătate. Numărul de buletine alocate a fost calculat astfel încât să se asigure un număr acoperitor, avându-se în vedere atât posibilitatea prezentării unui număr mai mare de electori, cât şi posibilitatea anulării unor buletine, din diferite considerente.

Secretarul general a subliniat că, potrivit legislaţiei în vigoare, cetăţenii români din străinătate care vor dori să voteze la alegerile parlamentare din 9 decembrie vor putea să o facă doar dacă au domiciliul sau reşedinţa în ţara în care se află. Referitor la documentele necesare exercitării dreptului de vot în străinătate, acestea pot fi consultate, atât pe site-ul MAE, cât şi pe site-urile misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare ale României, în circumscripţia cărora se află secţia de votare organizată.

Ovidiu Dranga: Bine aţi venit la briefingul de presă organizat de MAE. Doresc să menţionez încă de la început că acest briefing se va concentra exclusiv pe tematica organizării în străinătate a alegerilor pentru Camera Deputaţilor şi Senat din data de 9 decembrie 2012. Vă mulţumesc pentru prezenţă şi doresc să prezint foarte pe scurt echipa care coordonează organizarea alegerilor parlamentare la nivel MAE, respectiv domnul secretar general Robert Cazanciuc, aici lângă mine, domnul Bogdan Stănescu, direct în cadrul direcţiei consulare. De asemenea, doresc să remarc prezenţa în sală a domnului Iulian Ivan, reprezentantul Autorităţii Electorale Permanente şi membru în Biroul Electoral numărul 43. Pentru început doresc să precizez că ministrul Afacerilor Externe, domnul Titus Corlăţean, s-a adresat corpului diplomatic şi consular al României să respecte cu stricteţe toate procedurile aferente procesului de votare întocmai cum sunt prevăzute de lege şi detaliate de Biroul Electoral pentru românii cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării şi să se abţină de la orice acte sau fapte care încalcă statutul. Domnul ministru Corlăţean a solicitat cu fermitate membrilor corpului diplomatic şi consular al României să asigure buna desfăşurare a procesului de votare din străinătate, să manifeste imparţialitate, profesionalism şi să nu se angajeze sub nici o formă în activităţi ce exced statutului corpului diplomatic şi consular. În continuare daţi-mi voie să mă rezum la ceea ce s-a realizat până la acest moment la nivelul Ministerului de Externe. După cum am anunţat, Ministerul Afacerilor Externe, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, a demarat pregătirile pentru organizarea alegerilor pentru Camera Deputaţilor şi Senat din 9 decembrie 2012 în cadrul ambasadelor şi oficiilor consulare ale României în străinătate. În conformitate cu prevederile legale în materie electorală respectiv legea 35 din 2008, cu modificările şi completările ulterioare, atribuţiile MAE sunt de ordin administrativ-organizatoric şi constau, printre altele, în numerotarea şi organizarea secţiilor de votare din străinătate din punct de vedere logistic, distribuirea către Birourile Electorale ale secţiilor de votare din străinătate, a buletinelor de vot, a ştampilelor şi a celorlalte materiale necesare pentru derogarea pachetului de vot. Totodată, la propunerea Ministerului Afacerilor Externe, autoritatea electorală permanentă acreditează observatorii din partea unor organisme şi instituţii străine şi reprezentanţii mass-media străine. Procedura este în derulare şi amintim presei străine cu această ocazie că pot trimite solicitările de creditare către MAE pe procedura respectivă până la data de 6 decembrie. Subliniez că MAE face propuneri şi AEP este instituţia care oferă acreditările. Ministerul de Externe împreună cu Autoritatea Electorală Permanentă asigură personalul auxiliar la Biroul Electoral pentru românii cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării. De asemenea, MAE asigură sediul Biroului Electoral pentru românii cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării. Ţin să precizez că a fost creată şi activată secţiunea Alegeri Parlamentare 9 decembrie 2012 pe site-ul MAE care este actualizată permanent cu materiale informative legate de desfăşurare alegerilor. De asemenea, este important să reţinem că secţiunea este preluată şi pe site-urile misiunilor diplomatice şi este actualizată continuu pe măsură ce informaţii suplimentare sunt disponibile. Toate informaţiile utile se regăsesc în cadrul acestei secţiuni. Ministerul de Externe a demarat o campanie de informare a românilor din străinătate referitoare la alegerile pentru Camera Deputaţilor şi Senat din 9 decembrie 2010. Această campanie a vizat atât publicul din România, prin centrarea MAE, cât şi cetăţenii români cu drept de vot din afara ţării prin intermediul misiunilor diplomatice ale României. Astăzi a fost realizat planul de comunicare publică privind alegerile parlamentare 2012. Planul conţine o serie de măsuri  care au fost implementate la nivelul centralei MAE şi a misiunilor precum şi calendarul acestora pentru o cât mai amplă informare a cetăţenilor români de peste hotare referitoare la alegerile parlamentare şi specificul votului în străinătate. A fost creat în colaborare cu Autoritatea Electorală Permanentă, ghidul alegătorului român din străinătate şi un afiş de informare. Materialele conţin într-un limbaj simplu şi accesibil cele mai importante informaţii utile alegătorului român referitoare la specificul votului în străinătate şi sunt actualizate conform hotărârilor şi deciziilor BEC. Astfel de materiale au fost realizate şi pentru scrutinul din noiembrie 2008 în parteneriat cu AEP. Materialele au fost aprobate la nivel intern de Ministerul de Externe, precum şi de AEP şi au fost postate pe site-ul Ministerului de Externe şi transmise către misiunile diplomatice pentru a fi diseminate la nivel local şi către presa română şi instituţii partenere pentru ca informaţiile să fie promovate prin intermediul a cât mai multor canale. În această săptămână am demarat campania de promovare publică a acestor materiale. Doresc să precizez că pentru a veni în sprijinul cetăţenilor români din afara ţării, Ministerul Afacerilor Externe va organiza 306 secţii de votare. Lista este disponibilă pe pagina de internet a Ministerul Afacerilor Externe la secţiunea „Alegeri Parlamentare – 9 decembrie 2012”. Toate evenimentele menţionate anterior au fost marcate prin comunicate de presă transmise de centrala AME şi dublate de misiunile diplomatice ale României în străinătate. M-aş opri aici, rugându-l pe domnul secretar general Robert Cazanciuc să vă prezinte în detaliu alte aspecte de ordin organizatoric privind organizarea alegerilor în străinătate. Mulţumesc.

 

Robert Cazanciuc: Mulţumesc. Ziua bună. 306 secţii de votare în 95 de ţări. Acesta este efortul pe care MAE îl face în acest proces electoral, proces electoral care va începe sâmbătă, ora 22 ora României, cu secţia de votare din Auckland, Noua Zeelandă, şi se va încheia luni de dimineaţă la ora 7 cu mai multe secţii de votare din Statele Unite şi Canada. Ca şi la precedentul scrutin, referendumul, am realizat o hartă electronică pentru a facilita accesul cetăţenilor români la locaţiile secţiilor de votare, mai ales acolo unde vorbim de locaţii situate în afara sediilor misiunilor diplomatice, pentru că Spania, Italia, Statele Unite sunt foarte multe, după cum vedeţi, secţii de votare organizate în afara misiunilor diplomatice, acolo unde sunt comunităţi de români şi unde misiunile diplomatice au considerat că pot fi organizate secţii de votare. Această hartă este realizată pe o platformă Google Maps care permite inclusiv o vizualizare efectivă la nivel de stradă a locaţiei în care se află secţia de votare. Şi avem aici un exemplu în Cardiff. Începând de sâmbătă în centrala MAE vor fi active permanent 3 echipe care vor asista misiunile diplomatice, Biroul Electoral. Şi, de asemenea, începând de sâmbătă dimineaţă de la ora 9 vom activa un telefon verde la numărul 0800.800.407 la care cetăţenii români din străinătate pot afla informaţii referitoare la procesul de votare. 80 de oameni din centrala MAE sunt implicaţi în acest proces, 30 în centrală şi diferenţa în străinătate. Din centrala MAE vor fi preşedinţi ai secţiilor de votare acolo unde misiunile nu au putut asigura diplomaţi de carieră ca preşedinţi, şi membri acolo unde secţiile de votare nu pot fi legal constituite ca urmare a faptului că nu se poate completa cu reprezentanţi ai partidelor în chiar toate secţiile de votare pentru a putea fi legal constituită. Au fost mai multe întrebări referitoare la votul din străinătate şi la modul în care pot să voteze, documentele necesare. Credem că răspunsurile se regăsesc în cea mai mare parte în informaţiile deja difuzate de Ministerul de Externe şi aflate în acest moment pe site-ul ministerului, dar sperăm că acest telefon verde să lămurească foarte multe din întrebări, mai ales că discutăm de un ciclu electoral reglementat diferit faţă de referendum. În principal există 4 legi care reglementează diferitele tipuri de alegeri: parlamentare, prezidenţiale, referendum, euro-parlamentare, fiecare cu propriile reguli. Şi acest proces electoral, definit de Legea 35 din anul 2008, care nu a suferit decât mici modificări de curând pentru a putea permite şi militarilor aflaţi în teatre de operaţiuni să voteze, nu a suferit modificări. Deci aşa cum s-a desfăşurat procesul de votare pentru alegerile parlamentare în 2008, tot aşa se va desfăşura şi în acest an, fără modificări spectaculoase. Pentru a facilita, cum spuneam, accesul la informaţii, dincolo de cele aflate pe site-ul MAE, fiecare misiune are informaţii specifice, mai ales în ceea ce înseamnă dovedirea dreptului de reşedinţă într-un anumit stat. Fiind vorba de vot pe colegiu, e importantă reşedinţa într-un anumit stat. Exact ca şi în ţară,  nu poţi să locuieşti în Bucureşti şi să votezi la Suceava decât dacă încalci legea. Cam acestea au fost câteva lucruri pe care am să vi le prezint. Dacă dumneavoastră aveţi întrebări vă stăm la dispoziţie.

 

Ovidiu Dranga: Vă mulţumesc. Înainte de a deschide seria întrebărilor, daţi-mi voie să precizez că au fost luate măsuri imediate prompte în privinţa consulului României la Bilbao pentru a se evita situaţii care ar putea periclita corectitudinea procesului electoral. Vă rog.

 

Reporter: …

Ovidiu Dranga: Dacă se poate, la microfon.

Robert Cazanciuc: Mulţumesc. Cu aceeaşi onestitate. Avem  acelaşi număr de secţii de votare ca şi la referendum, 306. Începând din 2007 numărul secţiilor de votare a crescut în mod constat, în mod cert pe măsură ce şi prezenţa românilor din străinătate a devenit din ce în ce mai mare. Sigur, din informaţiile pe care le avem noi sunt aproximativ 3 milioane de cetăţeni români în afara graniţelor ţării. Numărul maxim de cetăţeni prezenţi la vot a fost în 2009 la scrutinul pentru alegerea preşedintelui, 147 de mii de oameni. Am luat ca reper şi la referendum şi acum acest număr maxim de cetăţeni înregistrat vreodată la un scrutin electoral, în condiţiile în care la scrutinul pentru alegerea preşedintelui procesul electoral este mult mai uşor pentru cetăţeni în sensul că pot vota oriunde în lume, indiferent dacă ai sau nu reşedinţă, cum se întâmplă în cazul alegerilor parlamentare unde depinde foarte mult de locul efectiv în care stai. Deci procentul celor care votează pentru alegerile parlamentare este în mod natural mai mic decât cel care votează pentru alegerile prezidenţiale. Cum spuneam, e o reglementare în vigoare din 2008 care nu a suferit decât mici modificări pentru a facilita accesul la vot şi militarilor aflaţi în teatrele de operaţiuni, adică aflaţi într-o formă de serviciu, mai ales acolo unde nu pot fi obţinute documente care să ateste şederea legală, cum este, spre exemplu, cazul Afganistanului.

 

Reporter: Presupun că toţi cei 3 milioane or să voteze…

 

Robert Cazanciuc: Au fost distribuite aproximativ 1 milion de buletine de vot în străinătate, de 4 ori luând pe secţiile de votare prezenţa la vot la cel mai înalt nivel, cum spuneam, 2009 – prezidenţiale înmulţit cu 4. Am distribuit de 4 ori mai multe buletine de vot decât au fost vreodată cetăţeni români prezenţi la o secţie de votare. Până acum acest calcul folosit de Ministerul de Externe s-a dovedit corect. Niciodată nu am ajuns nici măcar la jumătatea numărului buletinelor de vot distribuite la misiunile diplomatice. Dar dacă …o să ne asumăm răspunderea pentru această eroare de calcul. Dar, repet, de câţiva ani încoace această procedură a Ministerului de Externe s-a dovedit corectă

 

Reporter: …ordonanţă de urgenţă care să ia în calcul …

 

Robert Cazanciuc: Rolul nostru în acest moment este să aplicăm legea în vigoare. Mulţumesc.

Reporter: Bună ziua. De la Epoch Times. Aş avea o întrebare legată de observatorii străini. Am văzut pe site că pot depune nişte acreditări până pe 6 decembrie. Aceşti observatori străini care vor exista, din partea căror instituţii vor fi?

Robert Cazanciuc: Observatorii străini de la instituţii internaţionale. Sunt depuse solicitările la noi şi ulterior validate de către AEP.  Practic în această procedură noi avem un rol mai mic. AEP este cel care decide ulteriorul acreditar.

 

Reporter: Am înţeles şi legat de măsuri anti-fraudă, care ar fi acestea?

 

Robert Cazanciuc: Sigur, e greu de spus ce măsuri anti-fraudă la nivel de detaliu pot fi luate sau gândite. Ceea ce am încercat noi să facem a fost o campanie destul de puternică de informare a cetăţenilor pornind de la ideea de a nu greşi, nu pornind de la ideea că oamenii ar putea să fraudeze votul, ci datorită unor informaţii nedifuzate suficient de bine oamenii pot să greşească în procesul de vot. De aceea am încercat să oferim cât mai multe informaţii pe cât mai mult canale posibile, cum spunea şi un secretar de stat, misiunile diplomatice au avut obligaţia să publice în ziare locale cadrul legal de desfăşurare a alegerilor, să … în rândul comunităţii toate informaţiile necesare, în aşa fel încât, oamenii când vin la vot să ştie procedura, să ştie cu ce documente pot să voteze şi să nu greşească. Pe de altă parte, e un apel ferm făcut de … la toţi diplomaţii şi până la urmă este în joc propria noastră credibilitate şi a României de a organiza aceste alegere cu stricta respectare a legii. De aceea semnalări de genul Bilbao au fost imediat sancţionate.

 

Reporter: Am înţeles. Şi din partea Comisiei Europene sau ceva de genul, vor fi observatori, va fi observat procesul la nivelul european? Nu?

 

Robert Cazanciuc: Sigur, observatori internaţional sunt din România până în SUA. Orice observator internaţional este binevenit, nu avem absolut nimic de ascuns.

 

Reporter: Dacă ne puteţi spune exact cifra de buletine de vot. Aţi spus aproximativ 1 milion. Şi dacă ne puteţi da câteva exemple în ţările cu comunităţi mai numeroase precum Italia, Spania, Statele Unite, Canada, Germania, Franţa, eventual, o primă observare. O a doua întrebare, care este bugetul alocat de MAE pentru legalizare acestor alegeri. O a treia întrebare, a fost ieri o întrebare a unui oficial de la Guvern referitoare la posibilitatea de a vota şi pentru cetăţenii aflaţi în tranzit în străinătate. Dacă ne puteţi preciza exact dacă turiştii români aflaţi, cetăţenii români aflaţi în străinătate fără a avea o reşedinţă sau un municipiu acolo pot vota sau nu. Mulţumesc.

 

Robert Cazanciuc: 904.600 buletine de vot distribuite în străinătate. 452.300 pentru Cameră şi acelaşi număr pentru Senat. 199.290 autocolante. Pentru că Uniunea Europeană se poate vota şi cu paşaportul şi cu buletinul, cardul de identitate, e vorba de autocolante care se lipesc … pe aceste cărţi de identitate. 1.000 de ştampile cu inscripţia „Votat”, 307 ştampile cu numărul de control al secţiilor de votare. Vă pot pune la dispoziţie, după conferinţa de presă, o listă exhaustivă a modului în care s-au distribuit buletinele de vot pe fiecare secţiune în parte. Dar cum spuneam, am luat ca reper media cea mai mare din 2009, la care de regulă s-a înmulţit cu … . Stabilind, de asemenea, o limită minimă … secţie de votare foarte îndepărtate, unde în ultimii 5-7 ani în afară de membrii Misiunii Baltice au votat 5-10 persoane şi acolo am mers la o limită de 100 de buletine de vot, pentru a evita eventuala lipsă a buletinelor. De altfel, ca şi la referendum şi în 2009, noi am încercat să distribuim în capitalele mari un număr mai mare de buletine de vot decât media, pentru a putea face eventuale corecţii în timpul procesului de votare, în ceea ce priveşte distribuţia buletinelor de vot. De aceea misiunile ne vor informa periodic despre prezenţa la vot, în aşa fel încât din timp să avem semnale pe undeva, nu ar putea să fie …, ori să putem distribui din capitală, să suplimentăm numărul buletinelor de vot. S-a întâmplat de fiecare dată 1-2 cazuri în care am avut pe la mijlocul zilei informaţii că ar putea să depăşească prezenţa la vot numărul buletinelor distribuite, dar nu s-a întâmplat niciodată să depăşească, deşi noi am suplimentat în cursul zilei de vot numărul buletinelor.

 

Reporter: Adina Matin, B1. Mai era o întrebare pe care oricum vroiam să vă o adresez şi eu – Andrei Zaharescu, purtătorul de cuvânt al Guvernului a declarat ieri că românii care sunt în tranzit în data de 9 decembrie pot vota.

 

Robert Cazanciuc: După cum spuneam şi cum se întâmplă în ţară, nu pot să votezi decât dacă ai domiciliu într-o anumită parte. Aşa şi în străinătate, legea este foarte clară, pot să votez dacă ai reşedinţa într-o anumită ţară. Deci cei care se află în tranzit nu pot să voteze. Cei care au un drept legal de locuire pot să voteze.

 

Reporter: Deci declaraţia a fost falsă. Bun, ca să clarificăm şi alte situaţii de acest gen. Studenţii care locuiesc ani de zile într-o ţară străină, dar nu au domiciliul acolo, au doar carnetul de student, pot vota?

 

Robert Cazanciuc: Acum trebuie văzut de la fiecare stat în parte. Noi operăm cu o noţiune care se numeşte reşedinţă, dar este văzută diferit de legislaţia fiecărui stat. Evident, studenţii care se află la studii au un drept legal de şedere. Dovada dreptului legal de şedere se face diferit de la stat la stat. Pentru anumite ţări se eliberează permise de şedere, pentru alte ţări cum este cazul Statelor Unite, viza de studii dovedeşte că are un drept legal de şedere. Deci pentru a vedea dacă în mod cert cei care sunt la studii pot vota în străinătate. Ei vor trebui să dovedească acest fapt misiunilor diplomatice şi o pot face diferit, începând de la carnetul de student, dacă autorităţile locale care cunosc acest document ca atestând reşedinţa, până la cazul Statelor Unite, prin simpla viză … aplicată în paşaportul românesc.

 

Reporter. Care sunt ţările unde studenţii pot să voteze?

 

Robert Cazanciuc: Îmi e greu să vă spun acum, alegeri se vor desfăşura în 95 de ţări. Pe site-ul fiecărei misiuni diplomatice se află lista documentelor care atestă un drept legal de şedere, fără ca acea enumerare să fie una exhaustivă. Misiunile diplomatice, în pregătirea postului electoral, au solicitat statului de acreditare să prezinte o listă cu documentele care atestă reşedinţă. Au comunicat misiunilor. Sigur, acea listă nu întotdeauna atestă în mod direct reşedinţa, unele pot să ateste indirect reşedinţa, cum spuneam cazul viţei. Şi trebuie văzut de la caz la caz, dar de principiu studenţii aflaţi în străinătate pot să voteze, dovada de reşedinţă fiind diferită de la stat la stat.

Reporter: Sunt şi situaţii în care românii trebuie să călătorească foarte mult pentru a vota. Un cetăţean care ne-a trimis nouă, cel puţin, o scrisoare, spunea că el locuieşte la Malmo şi trebuie să călătorească 800 de kilometri până în Stocholm, în capitala Suediei, pentru a vota, când ar fi mult mai aproape de el Copenhaga, la doar 40 de kilometri, însă, este obligat să meargă la Stocholm. Cum se pot uşura astfel de situaţii?

 

Robert Cazanciuc: Deci cetăţenii români având un drept legal de şedere într-o anumită ţară pot să voteze în alt stat doar dacă statul în care locuiesc nu are organizat o secţie de votare. Deci dacă locuieşte într-un stat în care sunt secţii de votare trebuie să voteze acolo pentru că acolo are reşedinţa în mod legal. Cum spuneam şi în ţară, chiar dacă eşti la frontiera unui judeţ şi ţi-e mai uşor să mergi la o secţie de votare poate de lângă tine, mergi acolo unde ai dreptul legal de şedere. Şi dacă ai un drept legal de şedere într-un anumit stat ce are secţie de votare, acolo va trebui să votezi.

 

Reporter: Bun. Şi în astfel de situaţii vorbim de 800 de kilometri care evident că nu e poate la îndemână. Îşi propune Ministerul Afacerilor să…

 

Robert Cazanciuc: Vorbim de lege, care este foarte clară.

 

Reporter: Deci nu se vor face şi alte secţii în aproprierea lor.

Robert Cazanciuc: Secţii se fac, acolo unde sunt comunităţi. Legal este să votezi acolo unde ai reşedinţa.

 

Reporter: Pusesem o întrebare. Măcar estimativ dacă ne puteţi spune o sumă alocată…

Robert Cazanciuc: 5 milioane de lei. Deci 5 milioane de ei au fost alocaţi Ministerului de Externe pentru a organiza procesul electoral. Costuri începând de la cele de documente efective până la posturile legale de chirii, acolo unde nu s-au putut organiza secţie de votare în cadrul misiunilor diplomatice. Această sumă a fost de regulă folosită de Ministerul de Externe pentru organizarea alegerilor. Ea nu a fost depăşită şi nici acum nu va fi depăşită. Alte întrebări?

Reporter: … candidat în alegerile din 9 decembrie… ?

Robert Cazanciuc: Acum, chestiuni de procedură. Întrebare excede cadrului în care s-a … această conferinţă de…

Reporter: …

Robert Cazanciuc: Dar e OK, putem să vă răspundem. Cu siguranţă informaţiile şi cu atât mai mult, imaginile aflate pe site-ul MAE nu sunt în Photoshop şi reflectă o realitate.

Reporter: …

Robert Cazanciuc: Pot să vă răspund după ce mă informez mai exact, ca să nu greşesc.

Reporter: Dar o altă întrebare. Acum o lună apăruseră pe site-ul MAE o adresă cu 295 de secţii de votare. Acum aţi menţionat că s-a urcat la 306. Eventual dacă ne puteţi spune unde s-a suplimentat numărul de secţii, în ce localităţi, în ce ţări, de ce…

Robert Cazanciuc: De fiecare dată la începutul unui proces electoral, pornim cu un număr de secţii de votare, văzând istoricul. Au fost 296, după care a intervenit ordonanţa de urgenţă cu militarii, şi-au suplimentat secţiile din Afganistan în principiu şi au fost locuri în care nu am reuşit să obţinem fie seriile pe care le-am dorit pentru organizarea în bune condiţii ale alegerilor, fie răspunsul de la autorităţi, acordul autorităţilor pentru a organiza secţiile de votare nu a venit în timp util. Chestiuni stricte de organizare şi au mai fost cred în Moldova solicitări de a mări numărul secţiilor de votare. În principiu de chestiuni organizatorice, în afară de cele din Afganistan. Discutăm de 3-4 secţii de votare cred, în plus, în afară de cele din Afganistan. Repet, acolo unde fie asociaţiile de români au cerut sau misiunile diplomatice au cerut suplimentarea cu 1-2 secţii. Mulţumesc.

comunicat MAE

Politichie

Mesajul ministrului afacerilor externe, Titus Corlăţean, cu ocazia Zilei Naţionale a României

Published by:

1 decembrie- Ziua RomanieiCu ocazia zilei noastre naţionale, 1 Decembrie, doresc să-i felicit pe toţi românii, deopotrivă pe cei care trăiesc în ţară şi pe cei care trăiesc peste hotare. Urez naţiunii noastre să aibă puterea şi viziunea de a crede într-un proiect naţional. Îndemn toţi românii să nu uite, oriunde s-ar afla că ţara lor, România, contează!

 

Contribuţia şi expertiza românească sunt apreciate peste tot în lume. Implicarea noastră în proiectele euro-atlantice face din ţara noastră un partener de încredere la nivel internaţional, iar rolul pe care ni-l asumăm, în cadrul UE şi al NATO,  este unul tot mai vizibil şi mai semnificativ. Sunt convins că avem, ca naţiune, înţelepciunea de a fi uniţi în jurul unui proiect naţional, care să ne inspire zi de zi şi care să ne facă să ne uităm cu mândrie la semenii noştri. 

      

Să folosim acest prilej nu numai pentru a sărbători, ci şi pentru a reflecta la semnificaţia Marii Uniri – forţa unui crez comun care a schimbat destinul unui popor.  Doresc ca fiecare dintre noi să poarte în suflet mândria de a fi român. Cred în forţa solidarităţii şi unităţii naţionale, care poate genera energii creatoare remarcabile, de natură să ducă la îndeplinirea dezideratelor naţionale.   Să urmăm exemplul pe care l-au dat la 1 decembrie 1918 înaintaşii noştri, românii şi reprezentanţii lor politici, cei care au realizat România Mare – un exemplu de viziune şi de unitate, un model demn de urmat pentru societatea românească de azi.

 

O Românie puternică, prosperă, nu se poate realiza decât prin unitatea românilor de pretutindeni!

Participarea ministrului afacerilor externe, Titus Corlăţean, la Parada Militară dedicată sărbătoririi Zilei Naţionale a României – ora 11.00, Piaţa Arcului de Triumf, Bucureşti

 

Ministerul Afacerilor Externe a omagiat  pe data de  30 noiembrie, Ziua Românilor de Pretutindeni, instituită prin Legea nr. 299 din anul 2007, adoptată de Parlamentul României, la iniţiativa ministrului afacerior externe, Titus Corlăţean şi sărbătorită în mod simbolic, de ziua Sfântului Andrei, Apostolul românilor, ca o formă de recunoaştere a importanţei pe care statul român o acordă comunităților de români care trăiesc  în afara granițelor țării.

 

Se împlinesc cinci ani de când, la data de 30 noiembrie, de ziua Sfântului Andrei, Apostolul românilor, sărbătorim în fiecare an Ziua Românilor de Pretutindeni. Printr-o fericită și, în același timp, semnificativă coincidență, această zi precede marea sărbătoare a românității, Unirea cea mare de la 1 Decembrie, Ziua Națională a României. Doresc să adresez cu acest prilej tuturor celor al căror nume este patronat de Sfântul Andrei un călduros La mulți ani! De asemenea, doresc să invoc figura luminoasă a Sfântului Andrei, Apostol al românilor, într-un gând bun adresat tuturor românilor care trăiesc astăzi în afara granițelor țării, pe toate meridianele lumii. Fie ca Ziua Românilor de pretutindeni să ne adune pe toți între fruntariile simbolice ale unei Românii pe care o purtăm cu toții în sufletele noastre, oriunde ne-am afla! ”, a declarat ministrul afacerilor externe Titus Corlăţean.

 

Ca națiune modernă, înscrisă în concertul European și în dinamica epocii globalizării, România își consideră conaționalii de pretutindeni drept parte integrantă a poporului român, atașați profund idealurilor democratice și de prosperitate ale României. De asemenea, comunitățile românești din afara granițelor țării, marile comunități de români din statele Uniunii Europene, dar și acelea din SUA, Canada sau de la antipozi reprezintă un vector activ și puternic de promovare a imaginii României în lume, a valorilor și competenței românești ca aport semnificativ la patrimoniul universal de valori.

 

 Titus Corlăţean