Ding! Dong! Ding! Dong!
Clopotul vechii biserici din mijlocul orasului sparge linistea noptii.
Ding! Dong! Ding! Dong! Este miezul noptii…
Ma ghemuiesc si mai tare strangand perna in brate.
Ma privesti cu ochi mari, eu te privesc intrebatoare.
Milioane de intrebari imi zumzaie in cap…in noaptea asta sunt albastra si indiferenta cu mine
Ma intrebi:
– De ce esti albastra? de ce ma lasi sa port trening?…
Ma uita la tine cu spranceana ridicata, zambind ironic
– Ce are daca porti trening?
– Sunt frumos si nu-mi place treningul albastru pe care mi l-ai pus pe mine…Da-mi mana…
Ma iei de mana si mergem impreuna spre oglinda
Ma privesc. Vad o femeie albastra
O privesc cu atentie.. o femeie care pare frumoasa, imbracata intr-un trening albastru
De ce m-ai imbracat in albastru, in trening albastru? ma intrebi de data asta agitat si nervos
– Pentru ca nu imi pasa…
Te duci si incepi sa scoti rochiile, pantofii cu toc si mi le arunci in fata ordonandu-mi sa ma imbrac…
Te privesc perplexa spunandu-ti:
-Este miezul noptii…
Dintr-o data se aude:
Da-mi mana ta
Sa te ating
Si sa te simt
Nu pleca, te rog
Da, da
Poate tu esti sansa mea
Nu pot sa te las sa pleci chiar acum
Mi-ar fi dor de unda ta de parfum
In ritmul melodiei si sub privirea ta furioasa incep sa ma imbrac…ma tarasti spre oglinda
Ma privesc din nou
– Mda.. nu arat rau iti spun sec
Incepi sa ma dansezi in ritmul melodiei…si sa flirtezi cu mine
-Vezi ca-ti place? Atunci de ce ma lasi sa port un trening albastru, atat de albastru?
Ma opresc si ma privesc din nou in oglinda
Dintr-o data te vad cum te strangi de durere la intrebarea asta si incepi sa plangi…
Ma privesc din nou in oglinda…privesc rochiile si pantofii cu toc care sunt aruncate indiferent in toata camera
De azi voi arunca la cos treningul albastru si voi purta doar culorile dragostei…
Te iubesc! asteapta inca sa fie spus
In camera inca se aude
Domnisoara, hai sa bem o cafea
Si sa-mi povestesti ceva, orice ai vrea
Pentru noi aceasta seara e grea
Te rog, frumoasa domnisoara, nu pleca
Te privesc cum imi zambesti… da da, poate acum e sansa mea
De maine voi purta doar rochii iar tu…. nu vei mai fi niciodata albastru
Tu de cate ori ti-ai pus treningul albastru al indiferentei?
M.A.
mai multe povesti in povestea de seara
