Radio Catch22 London » Blog Archives

Tag Archives: Ministerul Afacerilor Externe

Politichie

Ambasadorul României la Budapesta a avut o întrevedere, la MAE ungar

Published by:

Atentionare calatorie

Precizări de presă

 

La data de 15 august 2013, Ministerul-Afacerilor-Externe-al-Romaniei, cu secretarul de stat Zsolt Nemeth, la solicitarea oficialului ungar, pentru a discuta despre evoluţiile recente intervenite în relaţia bilaterală.

Ministerul Afacerilor Externe român apreciază că demersul MAE ungar reprezintă un exerciţiu conjunctural de imagine.

Declaraţiile ministrului român de externe cu privire la mesajul simbolic pe care îl transmite adoptarea, în 2010, de către legislativul ungar, în baza votului exprimat de deputaţii Fidesz şi Jobbik, a unei legi prin care se stabileşte data de 4 iunie pentru a marca Ziua Solidarităţii Naţionale, nu reprezintă un element de noutate şi nu ar trebui să surprindă partea ungară. Semnificaţia acestui act normativ, de menţinere în atenţia publicului a aşa-zisului caracter injust al Tratatului de la Trianon, este evidentă şi nu poate să se bucure de aprecierea României.

De asemenea, partea ungară continuă să încerce acreditarea publică a ideii că legislaţia ungară prin care se facilitează obţinerea cetăţeniei ungare şi se acceptă dubla cetăţenie are ca model legislaţia românească în materie, încercând să convingă partenerii internaţionali că ceea ce a fost acceptabil în cazul legislaţiei româneşti trebuie să fie acceptabil şi în privinţa legislaţiei ungare.

MAE român a reiterat public, de mai multe ori, inclusiv cu prilejul conferinţei de presă comune susţinute de miniştrii de externe ai României şi Ungariei, la Bucureşti, la data de 4 martie 2013, faptul că această teză publică a diplomaţiei ungare nu corespunde adevărului. Drept urmare, din punctul de vedere al MAE român, partea ungară nu are motive pentru a fi nedumerită de poziţia MAE român pe această temă.

Legea română în materie acordă cetăţenia română persoanelor care au pierdut-o independent de voinţa lor şi descendenţilor până în gradul III inclusiv, având, astfel, o natură reparatorie. Legea ungară, în schimb, nu stabileşte o limitare sub aspect personal, putând dobândi cetăţenia ungară oricine face dovada unui ascendent cetăţean ungur, legea permiţând stabilirea ascendenţei, inclusiv pe baza unor prezumţii de natură istorică fără prezentarea unor documente doveditoare.

Afirmaţiile ministrului român de externe au urmărit să elimine o eroare de evaluare  perpetuată de ministerul de externe ungar.

MAE român consideră că spiritul Parteneriatului Strategic româno-ungar, faţă de care partea română este profund angajată, presupune tratarea cu responsabilitate a temelor cu potenţial sensibil în relaţiile bilaterale.

 

 

 

 

Politichie

Demersurile întreprinse de MAE în vederea diminuării taxelor consulare

Published by:

Atentionare calatorie

Comunicat de presă

Ministerul-Afacerilor-Externe-al-Romaniei

Ministerul Afacerilor Externe reafirmă deschiderea şi preocuparea continuă pentru identificarea şi adoptarea unor soluţii, inclusiv la nivel legislativ, care să vină în întâmpinarea intereselor şi situaţiei cetățenilor români aflați în străinătate, beneficiari ai serviciilor consulare.

În acest sens, MAE a iniţiat şi susţine propunerile legislative care vizează diminuarea cuantumului taxelor consulare pentru mai multe categorii de servicii consulare. Modificările propuse trebuie însă să opereze în mod nediscriminatoriu, independent de cetăţenia solicitantului sau de scopul în care se solicită prestarea unui anumit serviciu consular.

 

În ceea ce priveşte cuantumul taxelor de viză pentru tranzit şi scurtă şedere, prevăzut de legislaţia română (60 euro), acesta coincide cu cel reglementat de Codul comunitar de vize, aplicat de statele din Spaţiul Schengen. Pe de altă parte, România aplică direct şi întocmai dispoziţiile acordurilor în materie de vize încheiate de Uniunea Europeană cu unele state terţe, acorduri care prevăd, cu titlu de excepţie, un cuantum diferit al taxelor de viză (35 sau, după caz, 70 euro).

 

Referitor la vizele acordate cetățenilor Republicii Moldova, reamintim faptul că această procedură se realizează în baza Acordului în materie de vize încheiat de Uniunea Europeană cu Republica Moldova. Prin utilizarea într-o manieră maximală a facilităţilor reglementate de acest acord, misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României eliberează în regim de gratuitate, până la aderarea la Spaţiul Schengen, toate categoriile de viză solicitate de cetăţenii Republicii Moldova.

Obligaţia de a dovedi deţinerea unor mijloace de subzistenţă minime pe durata sejurului pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene este reglementată expres de art. 5 alin. 1 lit. (c) şi alin. 3 din Regulamentul CE nr. 562/2006 privind crearea unui Cod Comunitar asupra regulilor ce stau la baza liberei circulaţii a persoanelor peste frontiere (Codul frontierelor Schengen). Dispoziţiile art. 5 din această reglementare comunitară, pe care România este obligată să le aplice în prezent, nu permit ţării noastre instituirea unei excepţii în favoarea cetăţenilor Republicii Moldova. De asemenea, este de adăugat faptul că suma minimă prevăzută în acest sens de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, cu modificările şi completările ulterioare, se situează sub media cuantumului corespunzător practicat de celelalte state membre ale Uniunii Europene.

În context, se impune precizarea că dovada mijloacelor de întreţinere nu se face numai prin prezentarea sumei corespunzătoare în numerar, ci şi prin alte modalităţi prevăzute de lege (cecuri de călătorie, cărţi de credit însoţite de extrase de cont sau asumarea costurilor de întreţinere de către persoana vizitată, printr-o invitaţie în formă autentică), reglementările aplicabile permiţând o anumită flexibilitate în acest domeniu.

Ministerul Afacerilor Externe apreciază că demersurile de anvergură pe care le întreprinde în vederea susţinerii obiectivului de integrare europeană a Republicii Moldova reprezintă un sprijin consistent care, odată atins, va conduce la eliminarea obligativităţii vizelor pentru cetățenii moldoveni.

Informații suplimentare:

Reamintim faptul că, în cursul anului 2012, MAE a iniţiat un proiect de act normativ pentru modificarea şi completarea Legii nr.198/2008 privind reglementarea cadrului în materia taxelor consulare. Proiectul viza diminuarea semnificativă a cuantumului taxelor aferente anumitor servicii consulare, precum şi sistematizarea şi chiar extinderea categoriilor de servicii consulare prestate cu titlu gratuit prin efectul legii.

Proiectul a fost inclus ulterior în legea de abilitare a Guvernului de a emite ordonanţe pe durata vacanţei parlamentare din vara anului 2012, însă nu a putut fi adoptat.

Recent, printr-o iniţiativă parlamentară a fost elaborat un proiect de lege având ca obiect de reglementare, de asemenea, reducerea considerabilă a cuantumului anumitor categorii de taxe consulare, inclusiv a celor pentru înscrierea certificatelor de stare civilă străine în registrele de stare civilă româneşti.

Dat fiind că propunerile MAE din cuprinsul propriului proiect elaborat în anul 2012 se regăsesc în bună măsură în noua iniţiativă legislativă, instituţia noastră a susţinut acest proiect, în limita propriilor atribuţii, formulând şi unele observaţii şi propuneri pentru completarea sa, în special prin sistematizarea şi extinderea regimului de gratuitate asupra anumitor categorii de servicii consulare. Noua propunere legislativă se află în dezbatere la Parlamentul României.

 

Politichie

Repatriere a unui grup de 7 cetăţeni români din Siria

Published by:

Comunicat de presă

 Ministerul-Afacerilor-Externe-al-Romaniei

Ministerul Afacerilor Externe informează că, la data de 17 iulie 2013, a fost realizată o nouă acţiune de repatriere a unui grup de 7 cetăţeni români din Siria, pe ruta Damasc – Beirut .

Reprezentanţii Ambasadei României la Damasc au escortat grupul cetăţenilor până la frontiera siriano-libaneză şi au sprijinit efectuarea formalităţilor vamale.

La frontiera Republicii Libaneze, cetăţenii români au fost preluaţi de către reprezentanţii misiunii diplomatice de la Beirut. Aceştia au fost conduşi până la aeroportul Rafic Hariri şi au fost asistaţi până la îmbarcare.

Autorităţile libaneze au oferit sprijin autorităţilor române pentru desfăşurarea în bune condiţii a formalităţilor tehnice necesare repatrierii.

De la începutul conflictelor din Siria, Ambasada României la Damasc a repatriat prin proceduri proprii 337 de cetăţeni români.

Totodată, în perioada 21 august 2012 – 15 ianuarie 2013, misiunea diplomatică, împreună cu Organizaţia Internaţională pentru Migraţie (O.I.M.), a sprijinit, prin zborurile de linie disponibile până în acest moment, evacuarea/repatrierea unui număr de 127 cetăţeni români, membri de familie ai acestora, precum şi 49 cetăţeni ai Republicii Moldova.