Politichie

Precizări ale MAE cu privire la atribuţiile ce îi revin în relaţia cu Institutul Cultural Român

Published by:

Precizări ale Ministerului Afacerilor Externe

ICRcu privire la atribuţiile ce îi revin în relaţia cu Institutul Cultural Român

Ministerul Afacerilor Externe a luat act de decizia Comisiilor reunite pentru cultură şi pentru politică externă  din Senatul României privind revocarea din funcţie a conducerii operative a ICR.

Deşi în ultima perioadă au existat mai multe comentarii făcute de către preşedintele ICR, domnul Andrei Marga, privind cooperarea Institutului cu instituţia noastră, Ministerul Afacerilor Externe a manifestat reţinere în a se exprima public pentru a nu influenţa analiza şi deciziile Comisiilor competente din Senatul României.

Faţă de ultimele ieşiri publice ale preşedintelui ICR, ne simţim datori, pentru corecta informare a opiniei publice, să facem următoarele precizări.

I.              Atribuţiile Ministerului Afacerilor Externe în raport cu ICR şi cu Institutele din străinătate

Institutele Culturale Româneşti din Străinătate – ICRS – funcţionează pe baza Legii 356/2003 şi a HG 492/2004, conform cărora Ministerul Afacerilor externe are ca atribuţie finanţarea activităţii administrative a celor 18 ICR-uri din străinătate (chirii spaţii, chirii locuinţe, salarii personal, întreţinere, etc.). Nu are nici un fel de atribuţii în ceea ce priveşte  programele culturale, acestea fiind finanţate şi coordonate exclusiv de ICR Bucureşti.

În proprietatea MAE se află 7 sedii ICR iar 11 sedii utilizate de ICR sunt închiriate.

 În anul 2012 a fost adoptată OUG 27/2012, prin care ICR trece sub control parlamentar,  rolul de control şi decizie aparţinând  comisiilor de Cultură şi Politică Externă ale Senatului.

Responsabilităţile MAE în gestionarea ICRS (asimilate misiunilor diplomatice ale României) rămân  neschimbate:

  • asigurarea bugetului pe linie administrativă
  • funcţionarea personalului
  • infrastructura logistică.

 

Conţinutul activităţii ICR şi finanţarea programelor, controlul calităţii, politicile şi strategia ICR revine în exclusivitate ICR Bucureşti.

Ministerul Culturii avizează, alături de MAE,  propunerile de numire a directorilor şi directorilor adjuncţi, înaintate de ICR Bucureşti comisiilor din Senat .

 

II.            Atribuţiile Ministerului Afacerilor Externe în evaluarea Institutelor culturale din străinătate

 

Pe baza legii, Ministerul Afacerilor Externe realizează, o dată pe an, împreună cu ICR, evaluarea activităţii directorilor de ICR-uri. Evaluarea se realizează de către o comisie mixtă formată din reprezentanţi ai ICR şi MAE. ICR Bucureşti analizează conţinutul, calitatea, eficienţa şi impactul programelor culturale.

În activitatea de evaluare, MAE  are în vedere următoarele criterii:

·         raporturile de colaborare cu direcţiile de specialitate din MAE.

·         raporturile de colaborare cu misiunile diplomatice ale României (termenii colaborării, realizarea de proiecte în comun).

·         valoarea programelor ICR-urilor în contextul obiectivelor de politică externă

·         respectarea prevederilor statutului diplomatic privind neutralitatea politică

·         concordanţa cu criteriile şi exigenţele activităţii în sistemul diplomatic

·         rezultatele obţinute prin implicarea în activităţi academice, de colaborare cu partenerii locali  şi de gestionare a problematicii legate de prezenţa bursierilor români

·         evidenţierea raporturilor de colaborare cu membrii comunităţii româneşti.

În mod firesc, pot apărea suprapuneri sau diferenţe, având în vedere setul diferit de criterii de evaluare aplicate, potrivit competenţelor instituționale care decurg din lege, de către cele două instituţii, MAE, respectiv ICR.

Trebuie subliniat faptul că, în acordarea calificativelor anuale, criteriile ICR, elaborate pe baza  legii,  prevalează.

III.           Înfiinţarea de noi Institute culturale în străinătate

Premisele necesare pentru înfiinţarea de noi institute în străinătate sunt: temeiul legal intern (stipulat prin HG 492/2004) şi extern (existenţa unor acorduri interguvernamentale),  voinţa partenerului extern, demersul comun al celor trei instituţii româneşti (ICR, MAE şi Ministerul Culturii), îndeplinirea condiţiilor logistice şi financiare necesare.

În momentul de faţă funcţionează 17 institute şi o filială: Paris, New York, Budapesta cu filială Szeged, Berlin, Veneţia, Roma, Viena, Praga, Londra, Madrid, Lisabona, Varşovia, Stockholm, Chişinau, Tel Aviv, Istanbul, Bruxelles).

Totodată, în prezent, există baza legală internă pentru înfiinţarea de noi  ICR-uri la Kiev, cu filială la Cernăuţi, la Moscova şi la Beijing. Acestea pot fi înfiinţate după ce ţara gazdă îşi va fi dat acordul.

În ce priveşte înfiinţarea unui nou institut cultural în sudul Germaniei, acesta nu a fost prevăzut iniţial, prin HG 492/2004. Având în vedere existenţa mai multor opţiuni  pentru sediu, Munchen şi Nurnberg, este în curs de desfăşurare o analiză în acest sens. Opţiunea exprimată de ICR a vizat crearea „unui  Institut Cultural Român de sine stătător la Nurmberg-Munchen” lăsând la latitudinea MAE decizia finală întrucât finanţarea infrastructurii revine, conform legii, instituţiei noastre.

Luând în considerare cele de mai sus, MAE a  consultat misiunile diplomatice de la Berlin şi Munchen cu privire la cea mai bună soluţie şi întreprins o evaluare a costurilor pe care le-ar implica cele două opţiuni.

Trebuie specificat faptul că, înainte de a demara procedura de iniţiere a unei Hotărâri de Guvern pentru înfiinţarea unui nou institut cultural în Germania, este necesară obţinerea acordului MAE german. Există o reacţie pozitivă a landului Bavaria. Afirmaţia că şi guvernul federal şi-ar fi exprimat acordul  nu corespunde realităţii.

La momentul de faţă sunt studiate ambele opţiuni, fiind necesară finalizarea analizării posibilităţilor bugetare de suportare a costurilor (sediu şi personal). Rolul decisiv în această privinţă îi revine Ministerului Finanţelor Publice.

Despre aceste demersuri şi stadiul lor ICR Bucureşti a fost ţinut în permanenţă la curent.

În cazul ICR Kiev, care, spre diferenţă de viitorul institut cultural din sudul Germaniei, are bază legală internă de înfiinţare, subliniem faptul că, încă din  2007, partea română a înştiinţat partea ucraineană despre deschiderea ICR Kiev şi a filialei de la Cernăuţi în aceleaşi condiţii în care a fost deschis şi Centrul de Informare al Ucrainei la Bucureşti, respectiv ca secţii culturale ale Ambasadei României la Kiev şi ale Consulatului General al României la Cernăuţi.

În prezent continuă demersurile pentru închirierea unui sediu al ICR Kiev în condiţiile agreate de MAE şi ICR.

 

 

 

 

În finalul acestor precizări pe care le apreciem necesare pentru o corectă informare a opiniei publice, exprimăm o serie de consideraţii de ordin general.

 

Este incorectă încercarea Preşedintelui ICR de a transfera responsabilitatea exclusiv asupra MAE pentru eventualele disfuncţionalităţi în activitatea ICR-urilor din străinătate. De altfel, ponderea celor două cazuri semnalate, Kiev şi Munchen-Nurnberg, nu este de natură să altereze ansamblul activităţilor de promovare a culturii române de către sistemul ICR în străinătate.

Anumite dificultăţi în activitatea unor ICR-uri semnalate de către misiunile diplomatice ale României din ţările de reşedinţă au fost provocate de reacţiile nefavorabile ale mediilor culturale şi ale diasporei faţă de schimbările de personal operate de ICR. MAE a urmărit sistematic ca modificările în structura de personal să se facă în conformitate cu prevederile legii şi a acţionat conform solicitărilor preşedintelui ICR şi hotărârilor Comisiilor de Cultură şi Politică Externă ale Senatului, acestea din urmă având caracter obligatoriu.

În ceea ce priveşte dificultăţile de ordin logistic şi financiar, este cunoscut faptul că MAE dispune de resurse limitate. Acestea sunt folosite în conformitate cu legislaţia în vigoare încercându-se, în cât mai mare măsură, asigurarea bunei funcţionări atât a ICR-urilor cât şi a misiunilor diplomatice. Înfiinţarea unor noi ICR-uri trebuie să ţină cont de resursele financiare disponibile şi de necesitatea de a asigura, în primul rând, buna funcţionare a celor existente.

Totodată ţinem să evidenţiem faptul că dialogul dintre MAE şi ICR este permanent, sistematic, dovadă fiind corespondenţa pe temele de interes precum şi soluţionarea, potrivit legii, a unui număr mare de solicitări. Este cu atât mai de surprinzător că două cazuri în curs de soluţionare, unde, aşa cum am arătat, procedura şi durata parcurgerii procedurii nu depind de MAE, sunt invocate ca principale cauze ale neajunsurilor în activitatea ICR.

Tratarea în  această manieră a problemelor ar putea reflecta lipsă de sinceritate şi o incorectă abordare din punct de vedere politic a responsabilităţii fiecărei părţi faţă de activitatea de promovare a culturii româneşti şi a imaginii României în străinătate.

Ne exprimăm convingerea că, pe baza continuării dialogului interinstituţional şi respectării riguroase a legii, problematica rămasă în suspensie va fi finalizată în cel mai scurt timp. O analiză a activităţii ICR-urilor din străinătate solicitată de şeful Guvernului, desfăşurată sub coordonarea Comisiilor de Cultură şi Politică Externă ale Senatului, conform prevederilor legale, nu poate fi decât benefică în identificare problemelor, soluţiilor, responsabilităţilor fiecărei părţi.

Conlucrarea, şi nu atitudinea de adversitate şi învinovăţire a partenerului este soluţia pe care continuăm să o promovăm.

 

Medicină naturistă

Intestinul subtire; Cerealele si legumele; Fruit Cafe-bautura de sezon

Published by:

Continuam prezentarea organelor care compun aparatul digestiv, in  acest   episod  vom  prezenta intestinul subtire.
La  acest nivel nutrientii asimilati sunt  absorbiti de organism.Intestinul subtire  este divizat in doua parti,fiecare din  ele  fiind  sub-divizata  in alte parti  mai mici. Cele  doua diviziuni sunt  intestinul subtire  si intestinul gros,repartizate  astfel:
1.intestinul subtire contine:

  • a)duodenul (lung de cca.20-30 cm),care reprezinta prima parte  a intestinului si  se gaseste imediat  sub pilor si care formeaza  o  bucla incompleta in jurul pancreasului;
  • b)jejunul, bogat in vilozitati intestinale care absorb nutrientii;
  • c)ileonul,in care densitatea  de vilozitati poate ajunge la 1000/cm2;

2.intestinul gros,care comunica cu ileonul prin valvula ileo-cecala:

  • a)cecul,din care se  separa apendicele;
  • b)colonul ascendent;
  • c)colonul transversal;
  • d)colonul descendent;
  • e)colonul ileo-pelvin (sigmoid);
  • f)rectul,situat mult mai jos,in pozitie  retro-subperitonala si care  se  deschide spre exterior prin sfincterul anal.

Intestinul subtire este un  organ lung,ce ajunge la  o persoana adulta  pana la 281 cm,de la  pilor pana la valvula  ileo-cecala si  cu un diametru de 3-4  cm. Particularitatea  sa consta  in protectia interna: prezinta un mare numar de cute, numite  vilozitati intestinale,care  maresc  foarte mult  suprafata disponibila pentru absorbtie (pana la 300 m2,adica de 200 de ori mai extinsa decat pielea!).Densitatea   vilozitatilor descreste in mod progresiv ,pe masura ce  se  ajunge spre intestinul gros,unde sunt  absente. Abia  vizbile  cu   ochiul liber,avand inaltimea mai mica de 1 mm,au o structura specifica,care  le permite introducerea nutrientilor in circuitul sangvin si limfatic. Fiecare dintre ele contine o retea  de capilare  si un vas limfatic,vasul chilifer: toate substantele hidrofile (aminoacizii,glucoza,vitaminele si sarurile minerale) trec  direct  in vasele sangvine; de  aici ajung in venele mezenterice,iar apoi in vena porta si ficat.Substantele liposolubile,cum  ar  fi marea majoritate a acizilor grasi,glicerolul si cateva vitamine, trec in vasul limfatic  si apoi sunt introduse in circulatia sangvina.Aici are loc transformarea chimului,a carui compozitie  chimica este strict dependenta  de natura alimentelor si de timpul petrecut  dupa inghitire,in chil,un lochid laptos,dens si opac.
In duoden, prima  parte a intestinului subtire,descompunerea carbohidratilor,a proteinelor si a grasimilor este completata in intregime de interventia enzimelor provenite de la ficat  si pancreas.
Pancreasul  secreta sucurile pancreatice si bicarbonatul. Cel din urma neutralizeaza componenta acida a stomacului, iar atunci cand  el este insuficient sau nesincronizat,acidul clorhidric ataca peretii intestinului,provocand ulcerul  duodenal.Acesta  se poate datora si unei secretii excesive de acid clorhidric de catre stomac.Este de cca. 10 ori mai frecvent decat  gastrita si afecteaza  cu precadere barbatii,in jurul varstei de 30 de ani. Stiinta  recunoaste ca  aceasta patologie are cauze psihosomatice;din puct  de vedere statistic,persoanele afectate de ulcer au  anumite trasaturi psihologice comune: vitalitate,dinamism mare,dorinta de realizare,emotii puternice.Chiar  si situatia in care apare patologia este  caracteristica:perioada de stress,frustrari,nemultumiri sau responsabilitati excesive.
Bila, produsa  de  ficat,este un lichid de  culoare verzuie,dezinfectant  si amar;se varsa (este depozitata) in vezica  biliara (numita  si  colecist),fiind mereu in asteptare de a fi chemata  in  duoden, in timpul meselor,prin canalul cistic.
Sucul pancreatic este galben si contine enzime precum lipaza,tripsina si amilaza. Canalul cistic se uneste cu canalul hepatic  comun,care iese din ficat,creand canalul coledoc,care continua pana la deschiderea in duoden,in acelasi punct in care se  termina si canalul pancreatic.In timpul postului alimentar,sficnterul se inchide si bila produsa in ritm continuu de ficat  se acumuleaza in colecist,in loc  sa se verse in duoden prin coledoc.Descopmpunerea finala a alimentelor are loc in portiunea a doua a intestinului subtire,prin enzimele continute in peretii vilozitatilor care tapeteaza intestinul.In vilozitati se incheie  digestia  principiilor alimentare,numite din acest moment si principii nutritive,prin absorbtie.

Expertii in metamedicina subliniaza analogia surprinzatoare dintre intestinul subtire si creier, primul asimiland continuturile materiale ale mediului  notru,iar cel de-al doilea impresiile sensibile. In acest  sens,tulburarile aparatului digestiv sugereaza un exces de analiza,o atentie exacerbata,culminand  cu adevarate manii de perfectiune.Starea intestinului subtire ar  putea  fi revelatoare pentru  temerile noastre;in momentul in care am evaluat o mancare  si suntem dispusi sa o asimilam, ea  face  deja  parte  din noi –  acest lucru  implica acceptare totala.Daca continutul simbolic al mancarii ne inspaimanta  sau  devenim suspiciosi,asimilarea va fi dificila.Excesul de analiza  poate   fi  cauzat de nevoia  obsesiva de control si de examinare a  a oricarui aspect al vietii,un comportament care indica nesiguranta  si lipsa de incredere,subliniind teama ca  pericolul s-ar  putea  ascunde oriunde,chiar  si in partile cele mai mici ale materiei.
Diareea   reprezinta  o patologie frecventa care sta la originea  tulburarilor din aceasta zona- in popor  se stie  ca  ea  este legata de teama  si anxietate.
Cui ii este teama se  gandeste doar  sa scape: nu mai reflecta asupra lucrurilor si nu mai digera. Atunci cand  suntem  mai aproape de iesire decat de intrare, este mai usor  sa ne debarasam  de lucrurile care ne inspaimanta,accelerandu-le  eliminarea,decat  sa incercam sa le respingem in sus.
Prin eliminare noi  refuzam confruntarea cu ceea  ce  provine de afara. Realizam astfel  o indepartare grabita a  ceea ce am inghitit,ca  si atunci cand  se intampla un lucru  neplacut  sau care nu ne convine si incercam sa  scapam de el rapid,comportandu-ne ca  si cum nimic nu s-ar  fi intamplat.Pierderea lichidelor indica o pierdere de flexibilitate si adaptabilitate,care sunt semnificatii ale apei. Asimilarea lichidelor in aceasta situatie,dincolo de prevenirea deshidratarii,constrange din nou la acceptarea  elementului adaptabil,sensibil. In aceste cazuri este important sa fim dispusi la  acceptarea situatiei  neplacute.Daca  va regasiti in aceasta situatie,incercati sa incetiniti ritmul activitatilor dvs.- confruntarea trebuie sa aiba loc cu calm,nu in agitatia hiperkinetica a cuiva care este mereu gata de fuga.

Pregatirea  hranei este o stiinta , prin felul in care combinam si variem alimentele,iar  prin servirea ei  o adevarata arta. Primul pas  este sa  invatam despre  alimente si nutrienti , pentru a  putea echilibra dieta noastra  zilnica si a avea beneficii maxime  pentru sanatate. Din punct  de vedere nutritional ,alimentele  pot  fi incadrate in sase mari grupe ; in acest  episod le  vom prezenta  pe  primele doua:

  • GRUPA 1 ,  care  cuprinde cerealele integrale si produsele din cereale  (grau,porumb,orez,secara,ovaz,hrisca,orz,mei,paine integrala,faina,fulgi de cereale,musli etc.)

Cerealele contin glucide complexe in cantitati mari,fibre vegetale,proteine,vitamine (mai ales complexul B),saruri minerale (Ca,Mg,Mn,Fl,Cr,Na). Este  sursa principala de glucide in alimentatie- de aceea  este  bine sa avem  zilnic intre 6-11  portii.
1  portie inseamna una din urmatoarele  optiuni:
–1 felie  paine integrala , 1/2 cana cereale integrale  fierte , 1/2 cana paste fainoase fierte , 1/4 cana musli.

Cu o medie de  8 portii de cereale pe zi,acestea  s-ar  putea obtine din:

  • –1 farfurie pilaf orez – 3 portii , 1 farfurie mamaliga – 2 portii , 3 felii paine – 3 portii ;

sau

  • -1 farfurie spaghete – 3 portii , 1 1/2 cana fulgi ovaz – 3 portii , 3 felii paine – 3 portii ;

sau

  • -1 cana  gris cu lapte – 2 portii,1 chifla graham – 3 portii,3/4 cana musli – 3  portii ;

sau

  • -1 farfurie adanca floricele porumb – 3  portii, 3 felii paine – 3 portii,1 cana rizotto – 2  portii.

Observatie: painea  ca atare nu ingrasa,daca  este din faina integrala. Ingrasa ceea  ce asociem cu painea , de obicei in exces,mai ales  grasimile animale.5-6 felii de paine pe zi  reprezinta o ratie normala.

  • GRUPA a 2 a cuprinde  legumele:cartofi,morcov,telina,ceapa,dovleac,varza,ardei,usturoi,praz,spanac,stevie,salata,rosii,sfecla,vinete, pastarnac,patrunjel,sparanghel,andive,napi,conopida,gulii etc., care contin fibre,vitamine (C,A,K etc.),minerale (K,Ca,Mg,Fe,Zn etc.) cantitati mici de proteine  si grasimi.

Din  legume  nutritionistii  recomanda  consumul zilnic a 3-5  portii, care ar  putea insemna:

–1 cana legume crude , 1/2 cana legume crude tocate, 1/2 cana legume fierte,3/4 cana suc de legume .

Cu  o medie de 4  portii pe zi,noi  le putem obtine  din :

  • –1  farfurie cartofi  piure – 3  portii , 1 cana salata  verde – 1  portie;

sau

  • –1 farfurie ciorba de legume – 1  portie, 1 cana salata sfecla  rosie-2 portii,2 chiftelute de varza – 1 portie;

sau

  • –1/2 cana salata de vinete –  1 portie,2  rosii- 1  portie,1 farfurie conopida la cuptor- 2  portii;

sau

  • –3/4 cana suc de morcovi- 1 portie,1  farfurie dovlecei umpluti-2 portii,1/2 cana salata varza- 1  portie;

sau

  • –1 cana ghiveci de legume – 2 portii,1/2 cana salata de morcovi si telina-1 portie,2 cartofi copti-1 portie.

Alternati cu atentie legumele.Cartoful poate fi prezent mai des in alimentatie,poate  o data la cel putin trei zile. Celelalte  legume  trebuie variate continuu, in functie de sezon.

Printre intrebarile adresate des  unui nutritionist  este si aceasta: “Ce  parere  aveti despre bauturile racoritoare din comert?”
Aceste bauturi contin  ingrediente cu potential nociv: acid  fosforic, acid malic, carbonic, eritorbic etc. Daca acizii malic  si citric  sunt   naturali,ei devin alcalini in  copul nostru dar  daca sunt  de origine sintetica,acestia isi pastreaza caracterul acid,caci sunt  degradati in timpul fractionarii la extragerea prin caldura,din fructe.La  aceste bauturi se mai adauga,de obicei si alte ingrediente artificiale,care  provoaca dependenta,cum sunt zaharul alb si cofeina.Din aceste  motive  nu le recomandam si sugeram apa  potabila  sau  sucul realizat  la o presa puternica,acasa la noi.

La  rubrica “Suplimentul saptamanii” va recomandam  o  bautura  placuta,reconfortanta,racoritoare.
fruit cafeMai puternic decât ceaiul – mai inteligent decât cafeaua !
10 motive pentru care vă veţi îndrăgosti la prima vedere de Fruit Café® şi pentru care Fruit Café® este unic în întreaga lume !

  • 1. Acest produs din fructe nu este ceai, dar nu este nici cafea simplă. Este un produs special din fructe. Preparat cu ajutorul unui aparat expresso de cafea, se obţine o infuzie care conţine substanţe active din fructe şi seminţele lor, care până acum nu au fost valorificate în acest mod. Rezultatul: o infuzie revigorantă, purpurie, cu gust fermecător, cu efect energizant şi vitalizant.
  • 2. Obţinut din seminţe şi coji de fructe uscate. Seminţele şi cojile fructelor uscate la soare, fără conservanţi, menţin perfect acele substanţe active care protejează sănătatea şi sunt importante pentru organism. Utilizând acest produs deosebit, beneficiem cu siguranţă de calitatea fructelor proaspete şi în plus este asigurată şi doza zilnică de vitamine. Sâmburii de struguri conţinuţi şi de Fruit Café reprezintă componenta cea mai căutată în industria cosmetică datorită efectelor de regenerare şi de eliminare a ridurilor la nivelul pielii.
  • 3. Efectul înviorător al fructelor, fără cofeină. Inimitabilul Fruit Café poate fi numit cu uşurinţă şi ”cocktail-ul de vitamine pentru creier”. Conţinutul de extract de sâmburi de struguri şi fructoza, ajungând aproape instantaneu la nivel cerebral, ajută şi amplifică funcţionarea creierului. Având absorbţie rapidă (2-4 minute), vitaminele şi antioxidanţii din fructe ajung în diverse zone ale organismului. Este cu adevărat revigorant, înviorător, cu efect pozitiv şi tonifi ant asupra organismului fără efecte secundare dăunătoare. Pentru efort intelectual intens, Fruit Café este într-adevăr cea mai bună soluţie.
  • 4. Cafeaua dvs. într-o baie de fructe. Dacă totuşi nu puteţi să renunţaţi la cafeaua de dimineaţă, puteţi adăuga cantitatea dorită din aceasta înainte de fi erbere sau la servire. Astfel cofeina va fi pentru prima dată în lume în cel mai bun mediu.
  • 5. Pentru copii, bolnavi şi sportivi. Fruit Café, datorită componentelor sale antioxidante, se poate recomanda şi pacienţilor cu probleme cardiovasculare, fiind foarte indicat mai ales pentru hipertensivi. Deoarece nu conţine cofeină, poate fi consumat şi de către gravide şi copii. În acest fel, putem beneficia cu toţii de această plăcere şi senzaţie sănătoasă de revigorare.
  • 6. Nu este necesară îndulcirea. Conţine fructoză naturală, ceea ce îi conferă un gust plăcut, făcându-l să fi e suportat şi de către persoanele cărora nu le place gustul amar-acrişor al infuziei de fructe, iar în plus, îl face accesibil şi consumabil chiar şi de către diabetici.
  • 7. Fără conservanţi. Toate variantele Fruit Café se produc în întregime din componente de bază naturale, fructe cultivate în zone nepoluate. Nu conţine conservanţi, arome artificiale, potenţatori de arome, coloranţi.
  • 8. Se poate consuma în orice perioadă a zilei. Pe lângă efectul benefic asupra circulaţiei, Fruit Café nu încarcă deloc organismul,de aceea îl putem consuma chiar şi înainte de culcare. Nu există limită de cantitate.
  • 9.  Nou Brevet mondial !
  • 10. Creat fără arome artificiale. Diferitele combinaţii dau aroma autentică naturală şi nu conţin nici un fel de aromă artificială (ca de exemplu, ceaiurile de fructe). Arome noi vor apărea în curând.

Prepararea Fruit Café: În expresso sau în tradiţionalul filtru de cafea, se pune mai întâi conţinutul plicului 2 (doi) apoi plicul 1 (unu) se adaugă peste acesta. Din conţinutul acestor 2 plicuri se pot obţine 4 porţii de Fruit Café. Pentru prepararea produsului este necesară temperatură şi presiune ridicată !
Componente principale:
Classic: -seminţe şi coj liofilizate din struguri roşii, coacăze negre şi roşii, măceşe, mure negre, fructoză.
Hibiza:– floare de ibiscus, seminţe şi coji liofilizate din struguri roşii, coacăze negre şi roşii, măceşe, mure negre, fructoză.
Aloe:– frunză de Aloe vera, seminţe şi coji liofilizate din struguri roşii, coacăze negre şi roşii, măceşe, mure negre, fructoză

Nicusor Plosnita – tehnician nutritionist – Bacau , Romania ; mai multe articole in medicina naturista

Luni seara la ora 18.00 Londra, 20.00 Romania emisiunea “Sanatate si Arta.Arta de a Trai!” ne puteti audia si in urmatoarele playere :

Winamp: http://premiumca3.listen2myradio.com/tunein.php/tmadelen/playlist.pls

Windows Media Player: http://premiumca3.listen2myradio.com/tunein.php/tmadelen/playlist.asx

Real Player: http://premiumca3.listen2myradio.com/tunein.php/tmadelen/playlist.ram

QuickTime: http://premiumca3.listen2myradio.com/tunein.php/tmadelen/playlist.qtl

Politichie

Evoluţii recente în cazul vandalizării bustului lui Mihai Eminescu de la Cernăuţi

Published by:

MAEEvoluţii recente în cazul vandalizării bustului lui Mihai Eminescu de la Cernăuţi

 

Ministerul Afacerilor Externe a luat notă de identificarea, la 15 iunie 2013, de către organele de poliţie din regiunea Cernăuţi, Ucraina, a părţii dispărute din bustul poetului Mihai Eminescu ca urmare a actului de vandalism din noaptea de 13 iunie 2013 săvârşit de autori necunoscuţi.

MAE va continua să monitorizeze acest caz, inclusiv prin Consulatul General al României de la Cernăuţi, până când autorii actului de vandalizare vor fi identificaţi şi deferiţi organelor de justiţie ucrainene. MAE exprimă speranţa că acest lucru se va realiza cât mai curând.

Informaţii suplimentare:

În noaptea de 13 iunie 2013, la Hliboca, regiunea Cernăuţi, Ucraina, bustul poetului Mihai Eminescu care urma să fie inaugurat la 15 iunie 2013, la iniţiativa Societăţii pentru Cultură „Mihai Eminescu” din regiune, a fost vandalizat (prin decapitare) de autori necunoscuţi. La instrucţiunile Centralei MAE, Consulatul General al României a solicitat in scris Administraţiei de Stat Cernăuţi efectuarea de urgenţă a demersurilor necesare pentru identificarea făptaşilor actului de vandalism şi informarea asupra rezultatelor anchetei. Bustul a fost executat la iniţiativa Societăţii pentru Cultură „Mihai Eminescu” din Cernăuţi, prin contribuţia financiară a  membrilor acesteia, având toate avizele necesare instalării de la autorităţile regionale şi locale.