Lectie de viata pentru moarte

Lectie de viata pentru moarte
Vreau sa va povestesc un fapt dintr-unul din spitalele in care lucrez.
Din experienta personala stiu ca pentru fiecare pacient credinta este extrem de importanta. Nu ma refer doar la religie. In Londra traiesc ortodoxi, catolici, prostestanti, evrei, atei, budhisti, musulmani si lista este mult mai mare.
Fiecare pacient este tratat individual si privit ca un intreg (holistic). Nu vorbim doar despre problemele fizice sau mentale ale pacientului. Starea sufleteasca este foarte importanta. Familia si prietenii acestuia. Un pacient este respectat din punct de vedere religios. Toti acesti factori si multi altii (social, orientarea sexuala, etnie etc) sunt atent analizati pentru ca toti absolut toti contribuie la ingrijirea holistica a pacientului.
Asa ca reprezentantii bisericii, ONG-urile au un rol foarte important in cadrul spitalelor.
Imi amintesc ca la un training, unul dintre reprezentati biserici care lucreaza in spitalul respectiv a venit la aceea intalnire si am discutat despre aspectul emotional al pacientului si cum poate biserica sa fie alaturi pacientIilor si familiei acestora. Stim foarte bine ca in spital se moare, sunt oameni extrem de bolnavi, asa ca orice ajutor moral, sufletesc chiar si o strangere de mana este binevenita.
Ce pot sa va spun, este simplu fapt ca preotii vin si viziteaza pacientii in saloane, , le ofera acea consiliere sufleteasca de care ei sau familiile lor au nevoie. Ii asculta, ii protejeaza, ii lasa sa planga, se roaga.
Preotii au bleep number exact ca si medicii si asistentele care sunt de garda. Au serviciu de urgenta 24 din 24. Nu conteaza ca este 2 dimineata sau 22.oo ei vin atunci cand sunt chemati. Sunt plini de pasiune , smerenie si iubire pentru semeni lor.
Daca va intrebati cine ii plateste?
Nu pacientii, nu familiile.
Este datoria lor morala sa fie acolo.
Unul dintre ei a spus. Pentru noi nu conteaza religia pacientilor, conteaza omul, conteaza sufletul lui. Dumnezeu nu face diferente!
Mi-am amintit de asta acum, privind cu tristete spre popii, preotii romani, a caror implicare a fost zero, in tragicul eveniment de vineri seara. Atat oficial cat si personal.
Este o lectie pe care biserica romaneasca ar trebui sa o invete.
Nu sunt mai presus de Dumnezeu, nu trebuie sa-si judece sau condamne enoriasii.
Trebuie sa fie acolo!
Sa-si protejeze si sa-si planga enoriasii.
Sa-i ajute sa-si linisteasca sufletele!

Maddie Ancuta- Londra