Sunt responsabila pentru tacerile mele lase.
Sunt responsabila pentru privirile mele plecate in fata intensitatii ochilor tai.
Sunt responsabila pentru lipsa raspunsurilor la intrebarile tale, nascute din temerile si prejudecatile mele.
Se spune ca greselile se repara nu se iarta.
“-Ce doresti acum?”, ai putea sa ma intrebi.
“-Ce doresti tu, pentru tine, nu pentru altii?, m-ai intrebat in timp ce ma priveai cum imi puneam rochia si pantofii.
Am tacut. Tacerea mea era grea si apasatoare, nu pentru ca eram foarte inteleapta.
Tacerile mele erau speriate si confuze.
Dar acum pot sa te privesc in ochi si sa-ti spun.
Doresc sa stii ca exist. Doresc sa stii ca am curaj. Doresc sa stii ca mi-am curatat viata de frici, orgolii, vanitati, temeri.
Doresc sa stii ca ma privesc curajos in inima.
As dori sa stii ca dragostea mea iti este un inger pazitor.
Dragostea mea doreste fericirea ta. Dragostea mea doreste limpezimea ochilor tai.
Dragostea mea iti este aproape calda, blanda, puternica si inteleapta si infrunta toate tarele societatii.
Gandurile mele sunt ca aripile unui inger.
Atunci cand o sa-ti fie greu, viata o sa te incerce, singuratatea te va atinge, nelinistile te vor cuprinde, cand sufletul tau se va teme, atunci tu trebuie sa stii ca eu exist, sufletul tau geaman iti este aproape sa te sustina.
Tu ai stiut ca l-ai gasit.
Iar eu azi iti zambesc spunandu-ti ca te asteapta cuminte, statornic, iubitor, tacut si rabdator.
Oriunde si oricat.
Intr-o zi, o sa-ti povestesc despre “sora mea”. Nu este sora mea de sange, este sora sufletului meu. Poate in alte vieti, ne-am fost mama si fiica, mi-a salvat viata sau i-am fost profesoara. Nu conteaza. Amandoua stim ca aceasta viata este ultima pentru noi si trebuie sa o traim cat mai bine si mai frumos
M-a cautat. Intotdeauna sufletele perechi se cauta.
Si tu m-ai cautat. Si tu m-ai gasit. Intelept si curios.
Eu am strigat-o si ea m-a gasit.
Ea are nevoie de mine sa se inteleaga si m-a gasit.
Eu am nevoie de ea pentru a-mi intinde bratele si deschide sufletul.
Imi stie povestea.
I-am spus ieri ca nu-ti pot spune tot ce simt, dupa atata timp, ca poate ti-ai gasit linistea langa o alta femeie, ca nu vreau sa te abat din drumul tau, sa ma crezi nebuna sau obsedata.
Ca as vrea sa afli in timp si usor despre mine si mai ales ca acum am curajul sa fiu cine sunt.
Mi-a spus plina de pasiune: ” As prefera sa ma creada obsedata, decat sa ma creada o fiinta lipsita de emotii, sentimente sau materialista, prinsa in obligatii sociale si limitata”. Spune-i ce simti chiar cu riscul de a te crede obsedata. Asculta-ti inima, aminteste-ti.
Daca el este cu adevarat sufletul tau geaman? Daca el sufera pentru ca stie ca esti nefericita?
De unde stii tu ce a gasit el? Daca cheia fericirii voastre este la el iar el stie asta si a stiut de la bun inceput, doar ca s-a lovit de un zid de spaime si preconceptii?
Sufletul meu a fost captiv minciunilor care mi-au otravit viata.
Este timpul ca el sa se inalte purtandu-si cantecul cat mai sus.
Este liber si zboara catre tine si cu tine.
Celelalta capitole din Saruti asa cum scrii
Maddie Ancuta
copierea sau preluarea textelor este interzisa
Pingback: Usa de sticla
Pingback: Cuvinte nespuse
Pingback: Dragoste si ura - Radio Catch22 London
Pingback: Fluturi inghetati... - Radio Catch22 London
Iubirea este la inceput timida datorita emotiilor debutului, cu tresariri infiorate, cu intrebari nascute de/din nou/necunoscut, insa cand se inteteste vapaia sa, ne da forta, putere, curaj de a ne-o susine, arata, netinand seama de probabile/posibile riscuri ascunse, ci imboldita de inflacararea-i crescanda, izbucneste si intr-o/sub alta forma exterioara, aceea a ruperii tacerii! Si atunci cand a indoielilor cortina cade, ramane fara masca ei cotidiana, deosebit de frumoasa si (de) pura dupa temerara-i dezvelire, caci doar esenta si-o mai pastreaza: lepadarea de tenebrele incorsetarilor sociale, doar cu unicul argument al sinceritatii ca scut, cand isi declara dorinta iesirii din tiparele (auto)impuse spre a-si pune-n valoare adevarata savoare prin trairi si simtiri autentice!Doar atfel are sanse de izbanda: dupa daramarea zidurilor de clevetiri, de invidie, de ranchiuna ale celor gelosi si inciudati de a nu avea parte de o asemenea oaza a vietii sufletesti! La urma urmei dragostea are (nevoie) doar doi protagonisti:EU-TU/EL-EA (re)uniti in NOI! Oriunde, oricat, oricum sub soare, nimic altceva, nimeni altcineva nu trebuie sa conteze! Iti multumesc pentru aceasta poveste frumoasa a curajului iubirii, Maddie!
Multumesc Mirela Emilia. Eu cred in dragoste cu tarie, cred ca nimic nu este intamplator in viata. Cred ca trebuie sa ne ascultam vocea inimii.
Visele se transforma in realitate doar daca credem si suntem cu inima deschisa sa primim dragostea asa cum se cuvine.
Cu liniste, zambet, piosenie, caldura, imbratisare si ganduri bune.
In dragostea adevarata intotdeauna drumurile cele mai intunecate si care par infundate, primesc lumina si intelegere.
Trebuie sa fim atenti la semnele pe care Universul ni le pune in cale.
Sufletele gemene au nevoie pentru a fi fericite unul de celalat, pentru a-si implini menirea.
Daca nu se gasesc intr-o viata, se vor cauta pana se vor cauta, visa, dori pana se vor intalni.
Nu conteaza nimic altceva decat ceea ce ii uneste.
Si asta este iubirea.
Adesea m-am gandit ca nu toti oamenii au parte de aceasta iubire adevarata sau sansa de a-si intregi inima.
Poate pentru ca nu au inteles sau nu au evoluat suficient.
Dar un lucru este sigur: iubirea este indelung rabdatoare si este forta care ne guverneaza cu adevarat.
Fara iubire suntem doar niste carcase goale
Povestea continua:)
Maddie
https://www.facebook.com/pages/Ovidiu-C%C4%83t%C4%83lin-V%C3%A2lcan/301453059986524
Frumos !!!..Maddie..
Multumesc si povestea continua:)