Cum arata dragostea?

Te-ai furisat la mine in suflet in timp ce ascultam linistea.
Nu te-am simtit cand ai intrat. Ochii mei se odihneau pe albastru cerului iar talpile picioarelor mele se scaldau in verdele ierbii. Am adormit. In visul meu am inceput sa valsez gratios. Purtam o rochie alba si lunga. Calatoream prin lumi in pasi de dans. Ma simteam ca Alice in tara minunilor. Ma ridicam pe varfuri sau ma asezam in genunchi ca sa cuprind mai bine cu privirea lumile care ma inconjurau. In timp ce-mi admiram faldurile rochiei care se infasurau in jurul trupului meu, o voce maruntica ma striga, facandu-ma sa ma uit in jos
-Cum arata dragostea?
-Dragostea.. hmmm, dragostea este. Dragostea arata..am incercat sa-i raspund, continuind sa ma balbai stanjenita de nestiinta mea.
Omuletul ma tragea de rochie.
-Hei, spune-mi cum arata dragostea, spune-mi, spune-mi! te rog sa-mi spui.
– Pai dragostea…stii, este..privirea mea s-a oprit brusc la …
Dintr-o data m-am trezit. Am rasuflat usurata.
– Cum arata dragostea? o voce calda se aude in spatele meu.
Ma intorc si te vad.
Dragostea are forma chipului tau.