Radio Catch22 London » Politichie

Category Archives: Politichie

Politica romaneasca si internationala. Evenimente, stiri, puncte de vedere. Gandeste liber!

Politichie

Activarea liniei telefonice de urgenţă -Accident Muntenegru

Published by:

Accident Muntenegru

Activarea liniei telefonice de urgenţă şi măsurile luate de autorităţile române

UPDATE 15.00 Londra

Ministrul afacerilor externe a ajuns la Podgorica – Primire la preşedintele Republicii, urmată de deplasare la spital

 

Imediat după sosirea sa la Podgorica, ministrul afacerilor externe, Titus Corlăţean, a fost primit de preşedintele Republicii Muntenegru, Filip Vujanović.

Acesta a exprimat condoleanţe în numele poporului muntenegrean pentru tragedia suferită  de cetăţenii români pe teritoriul ţării sale. De asemenea, a exprimat întreaga solidaritate şi a reiterat sprijinul deplin al autorităţilor din Republica Muntenegru pentru ca, în cooperare cu autorităţile române, să fie identificate cele mai adecvate forme de gestionare a situaţiei.

La rândul său, ministrul afacerilor externe, Titus Corlăţean, a mulţumit pentru implicarea autorităţilor muntenegrene şi cooperarea pe care acestea le-au acordat autorităţilor române aflate la faţa locului, până la acest moment. A adresat mulţumiri primului ministru, Milo Đukanović, şi ministrului de externe al Republicii Muntenegru,  Igor Lukšić, pentru faptul că s-au implicat din primul moment în acordarea de sprijin. De asemenea, a exprimat recunoştinţa pentru generozitatea cetăţenilor muntenegreni care au oferit ajutor direct la faţa locului sau donând sânge cetăţenilor români răniţi în accident.

După primirea la preşedintele muntenegrean, ministrul Titus Corlăţean, împreună cu secretarul de stat din cadrul Ministerului Sănătăţii, dr. Raed Arafat, se va deplasa la spitalul din Podgorica pentru a vizita  cetăţenii români răniţi. Ministrul român de externe va coordona acţiunile în desfăşurare, care să ducă la finalizarea, cu sprijinul autorităţilor muntenegrene, cât mai repede cu putinţă, a tuturor procedurilor care să facă posibilă reîntoarcerea acasă a supravieţuitorilor acestui tragic eveniment, precum şi repatrierea trupurilor neînsufleţite.

Comunicat de presă

0ra  15.30

Demersuri MAE – accident rutier Muntenegru

Pentru a veni în sprijinul cetățenilor români victime ale accidentului rutier care a avut loc duminică, 23 iunie, în Muntenegru, Ministerul Afacerilor Externe a întreprins următoarele acţiuni:

Ø  Duminică, 23 iunie, în jurul orei 21.30, ora României, ambasadorul României la Podgorica a fost anunțat oficial de autoritățile muntenegrene că, în accidentul soldat cu victime în urma prăbușirii unui autocar în prăpastie, au fost implicați exclusiv cetățeni români. Tot atunci autoritățile muntenegrene au confirmat oficial faptul că este vorba despre un autocar înmatriculat în România ai cărui pasageri sunt exclusiv cetățeni români.

Ø  Ca urmare a acestui fapt, ministrul afacerilor externe a dispus activarea de urgență a Celulei de criză, care s-a întrunit imediat în Centrala MAE. Din acel moment, membrii Celulei de criză lucrează neîntrerupt pentru gestionarea acestei situații tragice. Celula de criză a efectuat și efectuează toate demersurile pentru colectarea de urgență a tuturor informațiilor utile pentru acordarea celor mai adecvate forme de sprijin și asistență consulară de specialitate şi a coordonat activităţile tuturor factorilor aflați la fața locului, după cum urmează:

·         O echipă formată din reprezentanți ai Ambasadei României în Muntenegru, s-a deplasat, în seara de 23 iunie, de urgenţă, la locul accidentului, pentru a acorda asistența necesară, încă din primele momente de la aflarea informațiilor cu privire la acest tragic eveniment. În baza instrucțiunilor primite din Centrala MAE, consulul României la Tirana s-a deplasat în timpul nopții pentru a se alătura echipei diplomatice de la Podgorica.

·         În aceeași seară, ambasadorul României s-a deplasat de urgență la spitalul la care au fost internaţi cetăţenii români solicitând autorităților muntenegrene informații cu privire la starea și identitatea cetățenilor români.

·         În colaborare cu ministrul apărării naționale, Mircea Duşa și secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii, dr. Raed Arafat, a fost organizată deplasarea unei echipe mobile mixte, în Muntenegru. Din aceasta fac parte și doi consuli din MAE român, membri ai Celulei de criză.

·         Din dispoziţia Primului ministru al României și la solicitarea Celulei de criză MAE, deplasarea a avut loc astăzi, 24 iunie, cu un avion militar pus la dispoziție de Ministerul Apărării Naţionale. Echipa mixtă a ajuns la Podgorica în cursul dimineţii, demarând imediat activitatea la fața locului în sprijinul cetățenilor români afectați de accident.

·         Ministrul Afacerilor Externe, Titus Corlăţean, a dispus operaţionalizarea Fondului pentru situaţii de urgenţă aflat la dispoziţia sa. Într-o primă fază, s-a decis că MAE va suporta costurile operării primei aeronave MApN trimisă la Podgorica în scopul repatrierii victimelor.

·         Au fost operaționalizate încă din seara de 23 iunie două linii telefonice, în regim de permanenţă: un tel-verde gratuit 0800800407 (apelabil doar din România) şi un număr apelabil şi din străinătate – 0214311259. De la momentul inițializării acestor numere de telefon, și până în prezent, au fost preluate peste 400 de apeluri. Reprezentanții celulei de criză, care operează la cele două linii telefonice, se află în permanență la dispoziția familiilor și rudelor celor implicați în eveniment. Liniile telefonice rămân valabile pe toată durata funcționării Celulei de criză a MAE.

·         În acest moment, membrii Celulei de criză coordonează activitatea personalului MAE aflat la faţa locului care acordă asistenţă consulară victimelor accidentului şi efectuează, în cooperare cu autoritățile muntenegrene, demersurile necesare repatrierii corpurilor neînsufleţite.

·         Ministrul afacerilor externe, Titus Corlăţean, l-a contactat telefonic, în cursul acestei dimineți, pe vicepremierul şi ministrul afacerilor externe muntenegrean, Igor Lukšić, în legătură cu tragicul accident convenind măsuri pentru cooperarea strânsă între autoritățile celor două state.

·         În baza datelor de pe teren din această dimineață, furnizate prin intermediul Celulei de Criză, ministrul Titus Corlăţean a decis anularea participării sale la reuniunile europene de la Luxemburg şi deplasarea sa de urgenţă la Podgorica, pentru a coordona la faţa locului activităţile desfășurate de echipa operativă din România, în cooperare cu autorităţile locale.

 

În ceea ce privește activitățile de comunicare publică, MAE a comunicat permanent cu reprezentanții mass-media, după cum urmează:

·         MAE a comunicat permanent pe acest subiect, aducând la cunoştinţa presei toate informaţiile noi, de îndată ce acestea au fost disponibile din surse oficiale, verificate. Informațiile au fost transmise atât prin intermediul purtătorului de cuvânt al MAE, cât și prin intermediul comunicatelor de presă.

Încă de aflarea accidentului, celula de criză a MAE a fost activată şi lucrează neîntrerupt.

·         Ministerul Afacerilor Externe a dat până în acest moment 8 comunicate de presă, la următoarele intervale orare: duminică, 23 iunie: 22.30 (Accident rutier Muntenegru), 23.00 (Activarea celulei de criză din cadrul MAE, în urma accidentului din Muntenegru); luni, 24 iunie: 2.30 (Activarea liniei telefonice de urgenţă şi măsurile luate de autorităţile române); 03.10 (Activarea liniei telefonice de urgenţă); 4.20 (Evoluţia situaţiei cetăţenilor români implicaţi în accidentul rutier din Muntenegru); 09.00 (Evoluţia situaţiei cetăţenilor români implicaţi în accidentul rutier din Muntenegru), 09.25 (Convorbire telefonică între ministrul român al afacerilor externe, Titus Corlăţean, şi omologul muntenegrean), 13.40 (Ministrul afacerilor externe, Titus Corlățean, transmite condoleanțe familiilor victimelor).

Ca informații de ultimă oră, echipa medicală condusă de secretarul de stat dr. Raed Arafat din Ministerul Sănătății, împreună cu echipa consulară a MAE, au încheiat vizitarea fiecărui pacient pentru o evaluarea amănunțită a stării de sănătate a acestora. De asemenea, s-a procedat la identificarea cetățenilor români internați în spitalul din Podgorica.

În două cazuri grave nu a fost posibilă încă identificarea cetățenilor români. În prezent,  echipa Ministerului Afacerilor Externe, împreună cu Ambasada României întreprind demersuri pe lângă autoritățile muntenegrene pentru ca acestea să finalizeze procedurile de identificare, urmând ca ulterior să fie încheiate formalităţile pentru transportul răniților și repatrierea trupurilor neînsuflețite.

 

Ca urmare a tragicului accident petrecut în Muntenegru, Celula de criză organizată la nivelul accident muntenegru vă informează cu privire la măsurile luate până în prezent:

Din dispoziţia Primului ministru al României, un avion militar al Ministerul Apărării Naţionale şi având la bord personal medical specializat, precum şi o echipă consulară mobilă din Ministerul Afacerilor Externe se va deplasa în această noapte la Podgorica. La bordul avionului se va afla şi doctorul Raed Arafat, secretar de stat în cadrul Ministerului Sănătăţii.

Din informaţiile transmise până în prezent, sunt confirmate 17 persoane decedate şi 30 rănite.

Consulul României la Tirana se deplasează în acest moment spre Muntenegru, pentru a sprijini membrii misiunii diplomatice, în acest caz.

Ministerul Afacerilor Externe, din fondul de urgenţă aflat la dispoziţia ministrului, va suporta cheltuielile legate de deplasarea avionului militar sus-menţionat. Totodată, personalul MAE aflat la faţa locului acordă asistenţă consulară victimelor accidentului şi pentru repatrierea  corpurilor neînsufleţite.

Pentru a veni în sprijinul familiilor victimelor accidentului, Celula de criză a pus la dispoziţie două linii telefonice, în regim de permanenţă: un tel-verde gratuit 0800800407 (apelabil doar din România) şi un număr apelabil şi din străinătate – 0214311259.

Liniile telefonice sunt valabile pe toată durata activării acestei Celule de criză.

Evoluţia situaţiei cetăţenilor români implicaţi în accidentul rutier din Muntenegru

Ministerul Afacerilor Externe informează că, în cursul dimineţii, avionul militar pus la dispoziţie de Ministerul Apărării Naţionale a ajuns la Podgorica, iar echipa consulară mobilă alături de echipa medicală sunt în curs de evaluare a stării de sănătate a cetăţenilor români răniţi.

Pentru a veni în sprijinul familiilor victimelor accidentului, reamintim că Celula de criză a pus la dispoziţie două linii telefonice, în regim de permanenţă: un tel-verde gratuit 0800800407 (apelabil doar din România) şi un număr apelabil şi din străinătate – 0214311259.

Liniile telefonice sunt valabile pe toată durata activării acestei Celule de criză.

Un autocar cu turisti s-a prabusit , intr-o prapastie de 30 de metri , in Muntenegru.
Din primele cercetari, printre victimele accidentului se afla si cetateni romani.
Ambasada Romaniei la Podgorita a fost informata cu privire la tragicul accident rutier care a avut loc in Muntenegru.
O echipa consulara s-a deplasat la locul accidentului.
Ambasadorul României se afla deja la spitalul la care sunt internati o parte dintre cetatenii romani.
Reprezentantii misiunii diplomatice se afla in permanenta legatura cu autoritatile locale si sunt pregatiti sa ofere asistenta si protectie consulara
Pe masura ce vom avea noi informatii actualizate, vi le vom comunica din timp.

Comunicat de presă

Ora 13.40

Ministrul Titus Corlăţean transmite condoleanţe familiilor victimelor accidentului din Muntenegru

Aflat în drum spre Podgorica pentru  a coordona de la faţa locului activităţile întreprinse de echipa operativă a Celulei de criză, ministrul afacerilor externe, Titus Corlăţean, a declarat: “Doresc să exprim profunda compasiune pentru familiile românilor decedați în urma tragicului accident din Muntenegru. Suntem alături de aceştia şi ne preocupăm să îi sprijinim pentru a trece peste aceste momente deosebit de grele.”

„Alături de autorităţile locale, Ministerul Afacerilor Externe, prin Celula de criză, depune toate eforturile pentru a oferi întregul sprijin necesar în astfel de situaţii umane tragice, precum şi asistenţă consulară de care este nevoie în această situaţie“, a adăugat Titus Corlăţean.

Ministrul Titus Corlăţean a mulţumit autorităţilor locale muntenegrene pentru sprijinul acordat la cel mai înalt nivel, precum şi cetăţenilor muntenegreni, care au dat dovadă de sprijin şi solidaritate cu victimele accidentului, donând sânge: „A fost un gest umanitar realmente emoţionant, o dovadă de prietenie din partea poporului muntenegrean. Le mulţumim pentru ne-au fost aproape într-un moment dureros pentru noi românii”.

 

De asemenea, ministrul Titus Corlăţean a ţinut să mulţumească omologilor europeni, precum şi Înaltului Reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politică de securitate, Catherine Ashton. Aceasta a exprimat astăzi, în cadrul reuniunii miniştrilor afacerilor externe (CAE) care se desfăşoară în Luxemburg, condoleanţe – în numele său personal şi al Consiliului – cu privire la tragicul accident.

Diverse

Proteste violente- Brazilia

Published by:

Atentionare calatorieAtenţionare de călătorie

Proteste violente- Brazilia

Ministerul Afacerilor Externe atenţionează cetăţenii români care doresc să călătorească în Brazilia sau se află pe teritoriul acestui stat asupra faptului că în marile oraşe braziliene (Sao Paulo, Rio de Janiero, Brasilia, Belo Horizonte, Recife, Curitiba, Victoria şi Salvador de Bahia) au avut loc în ultimele zile proteste violente. De asemenea, au avut loc demonstraţii şi în preajma unora dintre stadioanele unde au loc meciurile din cadrul Cupei Confederaţiilor la fotbal.

Recomandăm cetăţenilor români care doresc să asiste la aceste meciuri să evite zonele unde îşi au sediile principalele instituţii guvernamentale, unde au avut loc proteste şi să evite implicarea în orice fel de manifestanţii.

Politichie

Precizări ale MAE cu privire la atribuţiile ce îi revin în relaţia cu Institutul Cultural Român

Published by:

Precizări ale Ministerului Afacerilor Externe

ICRcu privire la atribuţiile ce îi revin în relaţia cu Institutul Cultural Român

Ministerul Afacerilor Externe a luat act de decizia Comisiilor reunite pentru cultură şi pentru politică externă  din Senatul României privind revocarea din funcţie a conducerii operative a ICR.

Deşi în ultima perioadă au existat mai multe comentarii făcute de către preşedintele ICR, domnul Andrei Marga, privind cooperarea Institutului cu instituţia noastră, Ministerul Afacerilor Externe a manifestat reţinere în a se exprima public pentru a nu influenţa analiza şi deciziile Comisiilor competente din Senatul României.

Faţă de ultimele ieşiri publice ale preşedintelui ICR, ne simţim datori, pentru corecta informare a opiniei publice, să facem următoarele precizări.

I.              Atribuţiile Ministerului Afacerilor Externe în raport cu ICR şi cu Institutele din străinătate

Institutele Culturale Româneşti din Străinătate – ICRS – funcţionează pe baza Legii 356/2003 şi a HG 492/2004, conform cărora Ministerul Afacerilor externe are ca atribuţie finanţarea activităţii administrative a celor 18 ICR-uri din străinătate (chirii spaţii, chirii locuinţe, salarii personal, întreţinere, etc.). Nu are nici un fel de atribuţii în ceea ce priveşte  programele culturale, acestea fiind finanţate şi coordonate exclusiv de ICR Bucureşti.

În proprietatea MAE se află 7 sedii ICR iar 11 sedii utilizate de ICR sunt închiriate.

 În anul 2012 a fost adoptată OUG 27/2012, prin care ICR trece sub control parlamentar,  rolul de control şi decizie aparţinând  comisiilor de Cultură şi Politică Externă ale Senatului.

Responsabilităţile MAE în gestionarea ICRS (asimilate misiunilor diplomatice ale României) rămân  neschimbate:

  • asigurarea bugetului pe linie administrativă
  • funcţionarea personalului
  • infrastructura logistică.

 

Conţinutul activităţii ICR şi finanţarea programelor, controlul calităţii, politicile şi strategia ICR revine în exclusivitate ICR Bucureşti.

Ministerul Culturii avizează, alături de MAE,  propunerile de numire a directorilor şi directorilor adjuncţi, înaintate de ICR Bucureşti comisiilor din Senat .

 

II.            Atribuţiile Ministerului Afacerilor Externe în evaluarea Institutelor culturale din străinătate

 

Pe baza legii, Ministerul Afacerilor Externe realizează, o dată pe an, împreună cu ICR, evaluarea activităţii directorilor de ICR-uri. Evaluarea se realizează de către o comisie mixtă formată din reprezentanţi ai ICR şi MAE. ICR Bucureşti analizează conţinutul, calitatea, eficienţa şi impactul programelor culturale.

În activitatea de evaluare, MAE  are în vedere următoarele criterii:

·         raporturile de colaborare cu direcţiile de specialitate din MAE.

·         raporturile de colaborare cu misiunile diplomatice ale României (termenii colaborării, realizarea de proiecte în comun).

·         valoarea programelor ICR-urilor în contextul obiectivelor de politică externă

·         respectarea prevederilor statutului diplomatic privind neutralitatea politică

·         concordanţa cu criteriile şi exigenţele activităţii în sistemul diplomatic

·         rezultatele obţinute prin implicarea în activităţi academice, de colaborare cu partenerii locali  şi de gestionare a problematicii legate de prezenţa bursierilor români

·         evidenţierea raporturilor de colaborare cu membrii comunităţii româneşti.

În mod firesc, pot apărea suprapuneri sau diferenţe, având în vedere setul diferit de criterii de evaluare aplicate, potrivit competenţelor instituționale care decurg din lege, de către cele două instituţii, MAE, respectiv ICR.

Trebuie subliniat faptul că, în acordarea calificativelor anuale, criteriile ICR, elaborate pe baza  legii,  prevalează.

III.           Înfiinţarea de noi Institute culturale în străinătate

Premisele necesare pentru înfiinţarea de noi institute în străinătate sunt: temeiul legal intern (stipulat prin HG 492/2004) şi extern (existenţa unor acorduri interguvernamentale),  voinţa partenerului extern, demersul comun al celor trei instituţii româneşti (ICR, MAE şi Ministerul Culturii), îndeplinirea condiţiilor logistice şi financiare necesare.

În momentul de faţă funcţionează 17 institute şi o filială: Paris, New York, Budapesta cu filială Szeged, Berlin, Veneţia, Roma, Viena, Praga, Londra, Madrid, Lisabona, Varşovia, Stockholm, Chişinau, Tel Aviv, Istanbul, Bruxelles).

Totodată, în prezent, există baza legală internă pentru înfiinţarea de noi  ICR-uri la Kiev, cu filială la Cernăuţi, la Moscova şi la Beijing. Acestea pot fi înfiinţate după ce ţara gazdă îşi va fi dat acordul.

În ce priveşte înfiinţarea unui nou institut cultural în sudul Germaniei, acesta nu a fost prevăzut iniţial, prin HG 492/2004. Având în vedere existenţa mai multor opţiuni  pentru sediu, Munchen şi Nurnberg, este în curs de desfăşurare o analiză în acest sens. Opţiunea exprimată de ICR a vizat crearea „unui  Institut Cultural Român de sine stătător la Nurmberg-Munchen” lăsând la latitudinea MAE decizia finală întrucât finanţarea infrastructurii revine, conform legii, instituţiei noastre.

Luând în considerare cele de mai sus, MAE a  consultat misiunile diplomatice de la Berlin şi Munchen cu privire la cea mai bună soluţie şi întreprins o evaluare a costurilor pe care le-ar implica cele două opţiuni.

Trebuie specificat faptul că, înainte de a demara procedura de iniţiere a unei Hotărâri de Guvern pentru înfiinţarea unui nou institut cultural în Germania, este necesară obţinerea acordului MAE german. Există o reacţie pozitivă a landului Bavaria. Afirmaţia că şi guvernul federal şi-ar fi exprimat acordul  nu corespunde realităţii.

La momentul de faţă sunt studiate ambele opţiuni, fiind necesară finalizarea analizării posibilităţilor bugetare de suportare a costurilor (sediu şi personal). Rolul decisiv în această privinţă îi revine Ministerului Finanţelor Publice.

Despre aceste demersuri şi stadiul lor ICR Bucureşti a fost ţinut în permanenţă la curent.

În cazul ICR Kiev, care, spre diferenţă de viitorul institut cultural din sudul Germaniei, are bază legală internă de înfiinţare, subliniem faptul că, încă din  2007, partea română a înştiinţat partea ucraineană despre deschiderea ICR Kiev şi a filialei de la Cernăuţi în aceleaşi condiţii în care a fost deschis şi Centrul de Informare al Ucrainei la Bucureşti, respectiv ca secţii culturale ale Ambasadei României la Kiev şi ale Consulatului General al României la Cernăuţi.

În prezent continuă demersurile pentru închirierea unui sediu al ICR Kiev în condiţiile agreate de MAE şi ICR.

 

 

 

 

În finalul acestor precizări pe care le apreciem necesare pentru o corectă informare a opiniei publice, exprimăm o serie de consideraţii de ordin general.

 

Este incorectă încercarea Preşedintelui ICR de a transfera responsabilitatea exclusiv asupra MAE pentru eventualele disfuncţionalităţi în activitatea ICR-urilor din străinătate. De altfel, ponderea celor două cazuri semnalate, Kiev şi Munchen-Nurnberg, nu este de natură să altereze ansamblul activităţilor de promovare a culturii române de către sistemul ICR în străinătate.

Anumite dificultăţi în activitatea unor ICR-uri semnalate de către misiunile diplomatice ale României din ţările de reşedinţă au fost provocate de reacţiile nefavorabile ale mediilor culturale şi ale diasporei faţă de schimbările de personal operate de ICR. MAE a urmărit sistematic ca modificările în structura de personal să se facă în conformitate cu prevederile legii şi a acţionat conform solicitărilor preşedintelui ICR şi hotărârilor Comisiilor de Cultură şi Politică Externă ale Senatului, acestea din urmă având caracter obligatoriu.

În ceea ce priveşte dificultăţile de ordin logistic şi financiar, este cunoscut faptul că MAE dispune de resurse limitate. Acestea sunt folosite în conformitate cu legislaţia în vigoare încercându-se, în cât mai mare măsură, asigurarea bunei funcţionări atât a ICR-urilor cât şi a misiunilor diplomatice. Înfiinţarea unor noi ICR-uri trebuie să ţină cont de resursele financiare disponibile şi de necesitatea de a asigura, în primul rând, buna funcţionare a celor existente.

Totodată ţinem să evidenţiem faptul că dialogul dintre MAE şi ICR este permanent, sistematic, dovadă fiind corespondenţa pe temele de interes precum şi soluţionarea, potrivit legii, a unui număr mare de solicitări. Este cu atât mai de surprinzător că două cazuri în curs de soluţionare, unde, aşa cum am arătat, procedura şi durata parcurgerii procedurii nu depind de MAE, sunt invocate ca principale cauze ale neajunsurilor în activitatea ICR.

Tratarea în  această manieră a problemelor ar putea reflecta lipsă de sinceritate şi o incorectă abordare din punct de vedere politic a responsabilităţii fiecărei părţi faţă de activitatea de promovare a culturii româneşti şi a imaginii României în străinătate.

Ne exprimăm convingerea că, pe baza continuării dialogului interinstituţional şi respectării riguroase a legii, problematica rămasă în suspensie va fi finalizată în cel mai scurt timp. O analiză a activităţii ICR-urilor din străinătate solicitată de şeful Guvernului, desfăşurată sub coordonarea Comisiilor de Cultură şi Politică Externă ale Senatului, conform prevederilor legale, nu poate fi decât benefică în identificare problemelor, soluţiilor, responsabilităţilor fiecărei părţi.

Conlucrarea, şi nu atitudinea de adversitate şi învinovăţire a partenerului este soluţia pe care continuăm să o promovăm.