Din vremuri de demult n-a fost fată mai frumoasă ca Lia, fată de împărat. Faţa ei albă, ochii albaştri şi părul bălai, frumuseţea trupului ei acoperit de haine scumpe, fermecau inimile tuturor celor care o priveau. Despre frumuseţea Liei s-a dus vestea în lumea întreagă. De peste nouă mări şi ţări au venit să o peţească feciori de împăraţi, mândri şi viteji. Au venit împăratul Roşu şi Alb împărat şi Peneş împăratul şi alţii, mulţi ca frunza şi ca iarba. Lia, însă, nu îl voia pe niciunul dintre ei. Lia privea mereu cu drag la Soare şi mereu avea ochii plini de lacrimi. Nimeni nu ştia de ce , din cauza luminii Soarelui sau din cauza vreunui dor ascuns. Nu-i cunoştea nimeni taina, nici cerul, nici pământul, doar umbra ei ştia. Când frumoasa fată de împărat îi spunea Soarelui că e singura ei dorinţă, că vrea să îl întâlnească şi să-i fie mireasă, umbra ei suspina şi îi spunea că îşi caută singură pierzania. Lia răspundea că nu îi pasă, că va umbla zi şi noapte până îşi va găsi iubitul. Umbra zicea că nu e bine, dar că o va însoţi oriunde se va duce. Într-o dimineaţă Lia sui pe Graur, calul ei care fugea ca vântul şi ca gândul şi porni la drum. Merseră pe sub soare, merseră pe sub stele, străbătură codri şi poiene, trecură peste râuri, până când ajunseră la malul mării. Lia privi cu dor spre insula pe care se afla palatul Soarelui şi se plânse umbrei că Graur nu poate să meargă şi pe pământ şi pe apă. Calul spuse că el nu poate să meargă pe apă, dar poate fratele lui, cel născut în valurile mării. Necheză cu putere şi din valuri ieşi un cal cu solzi argintii pe spate şi copite făcute pentru a înota. Lia sări pe calul mării şi porni pe ape, lăsând pe mal umbra şi pe Graur. Ajunse Lia pe insulă şi porni către palatul minunat. Se îmbrăcase ea la plecare în haine de fecior, dar mersul ei o arăta că e fată. La palat îi ieşi în cale mama Soarelui. Era oarbă, de la atâta privit al strălucirii Soarelui. Soarta ei era să mai vadă numai atunci când fiul ei ar fi întâlnit iubirea. Întrebă drumeţul dacă e fecior sau fată şi-i spuse că, dacă e fată, precum se aude pasul, să plece iute de acolo. Când Lia nu ştia ce să facă, iată că apăru Soarele. O zări pe Lia, îi ură bun venit. Fata răspunse cu vorbă duioasă şi îşi zâmbiră dulce unul altuia. Mama Soarelui simţi şi hotărî să afle de e fecior sau fată. Avea să presare flori albe în patul drumeţului, la noapte. Dacă dimineaţă vor fi veştede, înseamnă că e bărbat, dacă vor fi mai înflorite, e fată. Cei doi iubiţi petrecură în alinturi toată noaptea. Dimineaţa, mama Soarelui văzu florile înflorite, căci vederea îi revenise ca prin farmec, şi înţelese că oaspetele e fată. Privi pe cer şi îşi văzu fiul cu iubita la pieptul lui. Uitase de toate, chiar şi să ţină seama razelor de foc, iar lumea întreagă era cuprinsă de flăcări arzătoare. Mama o blestemă pe Lia şi căzu moartă la pământ. Blestemul urcă până la cer şi Lia se prăvăli şi ea din ceruri, prefăcându-se în mica ciocârlie, pasărea care se înalţă mereu către Soare, cântându-i primăvara cântece de dor. Aşa spune legenda ciocârliei.
Category Archives: Romani in lume
Saptamana de cosmar in fotbalul romanesc
Vom reveni cu cronica meciului.
redactor sportiv Ionut Vintila
Radio si Comunitatea Romaneasca in Londra
Sunt adesea intrebata cum de mi-a venit ideea de a pune bazele unui post de radio in Londra. Ca orice proiect ambitios are o poveste in spate.
Intr-o zi, bunul meu prieten Gabriel Ionut ma intreaba “De ce nu faci un radio aici?”. Facand o scurta recapitulare a tot ceea ce inseamna un post de radio am spus atunci: ” Este greu de facut. Ma refer la partea tehnica dar si echipa de redactie”. Cateva zile am cochetat cu ideea.. dar in final am renuntat. Chiar nu este simplu sa pui bazele unui post de radio, pentru ca nu vorbeam de un post de muzica. Ci un radio asa cum este el definit. Informatii, stiri, divertisment, muzica, organizari evenimente.
Cu gandul totusi la radio, mi-am continuat drumurile mele prin Londra, fiind atenta totusi la comunitatea si activitatile comunitatii din Londra.
Intamplator aflu despre Mihai Hondru care a murit intr-un tragic accident de munca pe M25-Londra. Intotdeauna “Moartea” cu toate sentimentele pe care ti le da, te face sa analizezi Viata cu si mai mare atentie.
Sunt rugata sa ajut pentru a repatria trupul lui Mihai. Acesta a zacut intr-o morga mai mult de 4 luni, corpul lui fiind supus la 3 autopsii. Si acum ma trec fiorii pe care ii aveam atunci cand ma gandeam la mama lui care nu avea acces la informatie, la moartea lui violenta, la destinul lui tragic, la faptul ca efectiv a zacut pe o masa rece intr-o morga luni intregi. Erau doar intrebari …majoritatea fara raspunsuri.
Am acceptat imediat si am inceput o corespondenta cu Ambasada Romaniei din Londra careia i-am trimis o scrisoare ca si presedinte al unui ONG din Romania. In acelasi timp am incercat sa contactez cateva ziare si posturi TV din Romania. Avand experienta ca si jurnalist am stiut ca va fi imposibil sa primesc un raspuns de la posturile centrale TV nefiind un subiect de mare interes pentru ei. Din pacate, pentru Mihai chiar asa a fost.
Dar am primit raspuns din partea lui Ionut Balaban jurnalist la Adevarul Vaslui. Din acel moment, el in Romania si eu aici am inceput sa ne ocupam de cazul lui Mihai Hondru. Am pornit o ancheta si am solicitat sprijin pentru repatrierea lui. Inclusiv Ministerul de Afaceri Externe a fost contactat si cazul Mihai Hondru a ajuns in presa centrala.
Cazul a fost foarte greu cu implicatii economice, sociale si chiar politice.
Concluzia a fost una foarte clara. Nu exista sustinere in Londra pentru romanii de aici, asa cum nu exista compasiune si ajutor nici pentru romanii din Romania. Evident nu era o mare descoperire. Stiam lucrurile astea din tara, acesta fiind motivul pentru care am ales sa plec din Romania.
Nu exista o comunitatea puternica romaneasca, nu exista informare, nu exista presa, nu exista un radio, nu exista nici o modalitate de a ne contacta unii pe altii, de a ne ajuta, de a ne sprijini cand ne este greu sau de a ne bucura la bine. A venit momentul sa schimbam aceasta situatie defavorabila noua.
Suntem singuri, nu cunoastem legile, nu avem pe cine sa intrebam. Romani exista in Londra dar raspanditi. In unitate este puterea. Noi suntem SINGURI deci VULNERABILI.
Comunitatea poloneza este puternica. Au un sediu, centru de informare, la fel grecii care au si post de radio, exista un post de radio Africa si multe altele. Toate comunitatile au gasit o cale de se tine uniti. Romania nu este o tara din lumea a III-a. Si totusi nu exista nimic bine organizat aici. Poate ca asta este si interesul.
Avem nevoie de INFORMATIE.
Trebuie sa cunoastem LEGILE tarii in care traim.
Trebuie sa ne cunoastem DREPTURILE dar si OBLIGATIILE pe care le avem aici.
Trebuie sa fim UNITI ca sa fim PUTERNICI.
Trebuie sa fim UNITI ca sa nu mai fim IGNORATI mai ales de autoritatile romanesti care ne CAUTA doar cand au nevoie de VOTURILE noastre.
Avem nevoie de o COMUNITATE puternica pentru a avea grja de COPIII nostri care invata si traiesc aici dar si de COPIII ramasi in tara cu un singur parinte sau in grija bunicilor. Avem nevoie de o COMUNITATE puternica pentru a face cunoscuta LEGISLATIA, adrese cu joburi, RECOMADARI, SPRIJIN in cazuri grave de: BOALA, DECES, familii fara munca, familii care traiesc in conditi grele impreuna cu COPIII lor, pentru MAMELE singure, pentru TATII care sunt departe de familiile lor, pentru NOI toti care am lasat pe cineva drag in tara.
Avem nevoie de o COMUNITATE puternica pentru a semnala cazurile de ABUZ sau DISCRIMINARE in cazul in care acestea exista.
TREBUIE sa fim UNITI LA BINE dar si atunci cand ne este mai GREU.
Radioul isi doreste sa vina cu informatiile de care avem nevoie pentru a avea o viata demna, acces la educatie si cultura, acces la joburi. Isi doreste sa ne distram impreuna, sa organizam evenimente si petreceri pentru a socializa, a ne face noi cunostinte, a ne impartasi experientele de viata. Muzica, concursuri, emisiune amuzante, emisiuni controversate, invitati care sa ne dea niste raspunsuri. Sa vina in sprijinul tinerelor mamici cu informatii pentru binele lor personal si al bebelusului. Sa oferim oportunitati copiilor romani sa se cunoasca, sa se joace, sa se intalneasca.
Doar IMPREUNA putem fi puternici.
Multumesc celor care sunt alaturi de noi: COMUNITATEA ROMANEASCA din Londra, intregii diasporei romanesti pentru ca ne adresam TUTUROR ROMANILOR, tuturor celor care sustin acest proiect, echipei radio si nu in ultimul rand tie Gabriel Ionut.
var _gaq = _gaq || []; _gaq.push(['_setAccount', 'UA-28191880-1']); _gaq.push(['_trackPageview']);
(function() { var ga = document.createElement('script'); ga.type = 'text/javascript'; ga.async = true; ga.src = ('https:' == document.location.protocol ? 'https://ssl' : 'http://www') + '.google-analytics.com/ga.js'; var s = document.getElementsByTagName('script')[0]; s.parentNode.insertBefore(ga, s); })();