Arta de a renunta

Sunt un om pozitiv dar ,realist.

Viata mi-a dat adesea multe lectii.

De dimineata am avut o discutie cu o prietena.  Despre viata, relatii.

Cumva subiectul era comun , desi interesele noastre sunt evident diferite, dar  exista un punct comun.

Traim, deci existam, deci invatam:)

Cateodata in viata trebuie sa pleci pur si simplu si sa nu te uiti in urma.

Este solutia  cea mai  simpla.

Adevarat, nu este atat de usor de facut pe cat este de spus.

Nu ne place sa esuam.

Nu este usor sa renunti.

Ne plac provocarile vietii, fie ca vorbim de cele profesionale, sentimentale, sociale.

Vrem sa castigam.  Vrem sa fim invingatori, dar cateodata desi pare ca avem toate cartile castigatoare nu reusim sa castigam.

Pur si simplu ceva nu este in regula, nu functioneaza asa cum ar fi trebuit sa functioneze.

Poate ca esti prea bun, iar invidia dupa cum stim desi este un mare pacat, ea exista si isi baga tentaculele veninoasa in viata noastra.

Poate momentul nu a fost potrivit,  poate locatia, poate cercul de prieteni, poate nu ai fost la momentul potrivit in locul potrivit .

Putem face foarte multa filosofie legat de asta.

Dar important este ca indiferent cat de dureros este sentimentul, trebuie sa pleci mandru si cu capul ridicat  mai departe, cu demnitatea intacta.

Stiu.

Inteleg.

Cateodata iti doresti atat de mult sa faci ceva, desi este realistic pentru tine, viata iti arata altceva.

Nu are sens sa te ranesti in continuare, invata arta renuntari si invata sa simti momentul cand trebuie sa pleci, pana cand ranile sa ajunga sa fie mult mai mari si sa-ti produca dureri  greu de suportat.

Cand o relatie ajunge la sfarsit, accepta asta, decat sa continui un joc periculos, mincinos, complicat, plin de lacrimi, suferinta.

Nu-ti produce rani si mai mari  decat o fac ceilalti.

Daca a murit. A murit. Paraseste locul.

Protejeaza-te pe tine!

Daca tu nu o faci, nimeni nu o sa o faca.

Asta o stiu  eu dar,  o stii si tu.

Nu are sens sa mai verifici din 5 in 5 minute pulsul.

Stiu ca esti furios, ca te simti neputincios, ca-ti vine  sa darami totul in jurul tau, ca-ti vine sa plangi.

Nu te enerva.

Mergi inainte.

Este mult mai bine pentru tine, asta iti arata maturitate, arata ca te-ai ridicat cu demnitate deasupra situatiei si ca situatia nu te-a ingropat.

Ignora. Este sfatul cel mai bun.

Nu te lasa condusa de furie.

Nu este nimic mai dureros pentru cel care te-a facut sa suferi decat sa-l ignori si sa pleci razand.

Lacrimile provoaca mila si arata ca esti victima

Asa ca mergi mai departe, aratand ca esti puternic, ca deciziile iti apartin si ca ai situatia sub control.

Cred ca fiecare dintre noi a trecut printr-o astfel de situatie la un moment dat in viata lui.

Daca peste 2 luni, 1 an sau 5ani vei privi inapoi la situatia care azi te macina pun pariu ca nici  nu-ti vei mai aminti despre ce a fost vorba.

In viata noastra se perinda foarte multi oameni si traim tot felul de situatii.

Cei care sunt demni de noi vor ramane si ii vom pastra cu sfintentie in sufletul nostru.

Altii vor trece asa cum au venit.

Lasa timpul sa-ti rezolve problemele.

Nu are sens sa te lupti cu morile de vant.

Pune distanta intre tine si cei care  nu te merita.

Timpul este cel care aduce vindecare, care rezolva problemele, care descurca si cele mai incalcite ite ale vietii.

Orice sfarsit nu este altceva decat oportunitatea unui alt inceput.

Iar cel care pierde cu adevarat este cel care te-a lasat sa pleci.

Aveti grija de voi, altfel nimeni nu o sa aiba.

pentru voi cu dragoste 🙂

mai multe articole in Arta de a fi TU!

din Londra

Maddie Ancuta