O sa scriu in randurile ce urmeaza o poveste…nu, nu e una care va incepe cu ” A fost odata ca niciodata” ptr ca aceasta poveste nu va avea o finalitate imediata sau nu va avea nicicand. E o poveste care incepe cu” va exista mereu”. Va exista mereu un stejar ce iti va purta numele si un copil ce te va iubi.
Povestea va fi una reala despre un stejar …unul pe nume Madi. Un stejar mare si frumos
Imi place sa scriu despre lucrurile frumoase. Si in general ele sunt cele care ma inspira.Oamenii care iubesc, zambesc, vocea marii, fosnetul copacilor…privirea copiilor cand le citesc povesti.
Asa e si povestea ta…
frumoasa ca o privire de copil…
De ce? pentru ca tu inca esti un copil…unul care zambeste diminetilor si curcubeului…
Ma fascineaza copacii, imi place sa stau la umbra lor si sa privesc cerul, soarele…tu esti unul dintre copacii mei..
Am plantat mereu copaci..cate unul pentru fiecare om ce s-a intersectat cu mine…pentru fiecare om ce are un loc special in sufletul meu…
De curand te-am plantat pe tine dragul meu stejar🙂
si povestea ta vreau sa fie una mai frumoasa decat toate…pentru ca esti un stejar special…puternic, frumos, drept.
povestea ta va dainui peste mii de ani…
vor exista oameni ce se vor odihni la umbra ta si vor admira cerul printre bratele tale mari si stufoase. Se vor spune povesti, se vor depana amintiri si se vor imbratisa indragostiti la umbra ta…Tu le vei asculta pe toate cu dragoste si intelepciune...iti vei apleca bratele si ii vei primi pe toti… M-ai rugat sa nu uit de tine..Nu as putea face asta…iti promit…Iar tu promite-mi ca in schimb vei creste puternic si vei oferi umbra si sprijin oricui va poposi langa tine.
Am vorbit cu fluturii…vor veni in fiecare zi sa danseze in jurul tau si pasarile cele mai minunate iti vor canta….
vei creste mare si puternic..vei privi cu amuzament uneori la oamenii mici si neputinciosi ce vor veni langa tine..
unii dintre stejari vor deveni lemn pentru foc…sau mai stiu eu ce..
Tu sa nu te sperii…pe tine nu mi te va lua nimeni 🙂
Astazi m-am desprins putin din activitatile mele , m-am asezat turceste in mijlocul camerei si am inceput sa ma gandesc la tine…esti minunat, fabulos…ma fascinezi si uneori ma inspiri
imi place sa stau ore in sir si sa te ascult…sa iti citesc lucrarile…esti cel mai minunat suflet cu putinta…
cand am inceput sa scriu povestea ta am vrut sa o astern frumos pe hartie si apoi sa o ascund intre celelalate ce poarta povesti ale altor suflete ce au venit in contact cu mine…insa nu am facut-o..
am vrut sa o vada si altii….sa povestesc cuiva…
am impresia ca povestea ta a inceput cu mult ….prea mult timp in urma cand oamenii inca credeau in dragostea pura si imbratisarile miraculoase…
povestea ta va continua…prin mine,prin altii…va fi spusa de copii la gradinita…sau de un necunoscut grabit…
dar nu va inceta niciodata….
Imi place arta, muzica…imi place natura…ma fascineaza…
esti un suflet minunat transpus de mine intr-un copac…
imi doresc ca peste ani cand acest copac va creste mare…sa inspira si pe altii…
poate un pictor te va aseza elegant pe panza lui..sau un trecator obosit te va canta…
Aceste randuri nu se vor opri aici…sunt doar inceputul unei povesti ce o vor continua altii…
Dragul meu stejar , te iubesc si promit ca voi avea grija sa cresti mare si puternic…
Cu toata dragostea,
un trecator
autor Andreea Baciu Galati
