Imi aduc aminte de o conversatie pe care am avut-o cu mama, acum ceva vreme, cand ii spuneam ca uneori viata este prea grea.
Atunci, mama, tin minte ca mi-a spus ceva ce nu cred ca voi uita niciodata, cateva cuvinte care imi vin mereu in minte atunci cand trec prin momente grele: “Bucurati-va mama ca sunteti sanatosi!”.
Va propun pentru astazi sa va ganditi cateva clipe la cate va ofera viata, va propun sa cititi o poveste care va va face, sper, sa intelegeti ca uneori unii dintre noi au atat de multe si nu stiu sa aprecieze ce au.
Va prezint un nou caz, al unui copil supravietuitor, un copil inger. Este povestea unuia dintre cei mai frumosi copii pe care eu i-am vazut pana acum.
Sara are nevoie de noi! Ajut-o sa descopere lumea cu doua manute!
Sara este o minune de copil, o fetita frumoasa, cu ochii mari, albastri si cu un zambet minunat! Fericirea nasterii ei a fost insa umbrita de o veste mult prea trista primita de la medici: Sara s-a nascut fara antebratul si manuta stanga.
In ultima vreme incerc sa nu ma mai gandesc ce poti simti ca parinte cand iti iei pentru prima oara copilul in brate si, cand in loc sa te bucuri de acel moment unic, trebuie sa iti faci curaj sa nu te prabusesti de durere.
Cum poate fi sa stii ca vei avea un copil sanatos si sa descoperi ca, de fapt, medicii au facut o greseala.
Cum poti reactiona cand vezi in jurul tau mame care isi abandoneaza copiii, parintii care au copii sanatosi si nu stiu sa aprecieze ce au.
Cum este sa ai neansa ca medicul sa nu stie sa citeasca o banala ecografie?
Cazul Sarei este o lectie de viata pentru toti cei care nu stiu sa aprecieze ce au.
Un medic vinovat de handicapul unui copil
Mama Sarei a facut sase ecografii in cele sapte luni de sarcina. Sarcina a decurs normal pana la sase luni cand a aflat ca are colul deschis si ca poate pierde oricand sarcina.
A stat internata in spital o saptamana, apoi i s-a recomandat sa stea la pat pentru a putea duce cat mai mult sarcina.
“Am reusit doar o luna sa mai duc sarcina, Sara s-a nascut la sapte luni, am avut placenta deslipita si nu a mai fost lichid, pentru asta s-a declansat si nasterea, am fost asigurata ca copilul este perfect sanatos, se dezvolta normal, imi amintesc la una din ecografii cum medicul a zis “vezi, incearca sa bage o manuta in gurita si nu reuseste si incearca cu cealalta”. Imi aduc aminte ca in imagine se vedea ca lipseste manuta, dar asta dupa, atunci am fost coplesita de imagine”, isi aduce aminte mama micutei.
Sara a fost tinuta o luna, dupa nastere, in spital, nu avea greutatea normala, a fost hranita cu sonda 3 saptamani, apoi a inceput sa manance normal. Realitatea era insa una cruta. Fetita s-a nascut fara antebratul si manuta stanga.
“Cand a inceput sa se intoarca, la fiecare 2 minunte trebuia sa fiu langa ea sa o intorc, nu se descurca cu o manuta, nu reuseste sa faca toate lucrurile ca un copilas normal.
Este foarte greu pentru ea sa se chinuie cu o manuta chiar cand isi tine sticluta, deseori o surprind cand isi analizeaza manuta stanga, apoi priveste la cea dreapta, mereu ni s-a spus sa incercam sa o invatam sa foloseasca si manuta stanga.
Cand incerc eu sa bat din palme sau sa ii cer manuta stanga sa i-o strang, refuza, lasa capul in jos si nu mai vrea, constientizeaza lipsa.Este o fetita foarte cuminte si sensibila, ii place mult sa fie cineva cu ea. Mai avem o fetita Timeea, de 3 ani jumate perfect sanatoasa, am asteptat mult sa ii aducem o surioara, nu m-am gandit niciodata ca am sa am un copilas asa, desi m-am pus destule intrebari: de ce eu?
Mereu am avut sufletul apropiat de persoane speciale, nu am privit niciodata cu indiferenta, mi-am dorit copiii mult, m-am rugat sa fie sanatosi, am facut tot ce tinea de mine ca mama sa ii fie bine ii burtica – fara medicamente neprescrise de medic, fara cafea, fara alcool, fara droguri.
Ma vedeam fericita peste ani alaturi de sot si de copii, dar de cand o am pe Sara , totul s-a schimbat, ma gandesc fiecare secunda la viata ei, si cum sa fac sa ii fie bine, sunt multe momente in care sunt descurajata, dar incerc sa ma ridic si sa merg inainte stiind ca toate aceste griji nu fac bine sanatati, si nu doresc sa ii las fetele singure. Sara are 10 luni, am ajuns cu ea la Bucuresti la cel mai bun ortoped din tara si din Europa, dr Burnei, si totusi nu se poate face nimic, singura solutie este protezare, are nevoie de proteza cat mai repede si pentru a se dezvolta normal coloana, iar daca vom reusi cu protezele din timp, se va invata repede cu ele si va avea o VIATA APROAPE DE NORMALA”, ne povesteste mama Sarei.
Lacrimi de parinte
Ma tot uit la pozele Sarei. Este atat de frumoasa. Ma loveste imaginea ei cu manuta lipsa. Nu pare ceva real. Tot cred ca cineva s-a jucat cu pozele ei, ca a decupat manuta. Stiu insa ca imaginea este reala.
Pentru a-si vedea copilul sanatos, parintii trebuie sa parcurga un drum lung, pana cand Sara va putea avea proteza care sa ii permita sa duca o viata normala. Cheltuielile sunt insa mult peste posibilitatile parintilor, care au nevoie de sustinerea noastra pentru a putea sa ii daruiasca fetitei lor sansa de a avea ambele manute.
Haideti sa ii sprijinim pe parintii micutei Sara sa poata parcurge acest drum! Orice donatie inseamna un pas inainte pentru Sara, pentru ca visul de a duce o viata normala sa devina realitate!
Conturile in care puteti dona pentru micuta Sara, deschise de tatal ei, Daniel-Liviu Agrigoroei, la BCR Sucursala Hunedoara (SWIFT RNCBROBU):
RO59RNCB0162055334830002 (euro)
RO05RNCB0162055334830004 (dolari)
RO32RNCB0162055334830003 (lei). – donații prin PayPal direct pe blog
http://helpsaraemanuela.blogspot.ro/
Intr-o zi am vazut pe pagina de Face Book a radioului o fetita care imi zambea cu toata fiinta ei. Asa am cunoscut-o Sara.
M-a invaluit cu privirea ei pura , calda si nevinovata de copil.
M-ai tarziu am vazut-o si pe frumoasa ei surioara .
Asa ca impreuna cu Oana am vrut sa va prezentam azi povestea unui inger. Unui inger cu ochi albastri.
Maddie Ancuta
redactor Oana Grigore
