Radio Catch22 London » Blog Archives

Tag Archives: mesaje de dragoste

Amintirile Evei

Resemnarea

Published by:

barbat trist

Resemnarea

continuarea de la Dezamagirea

Am inchis calculatorul cuprins de un sentiment de dezamagire. Nu intelegeam acest sentiment. Imi doream sa primesc un raspuns. Asteptam tensionat raspunsul Evei. Stiam ca raspunde tuturor. De ce NU raspundea ?

De la gandul de a o seduce, de a filtra cu ea prin intremediul mesajelor online , am ajuns doar sa doresc un semn care sa-mi spuna ca este bine.

Mi-am luat un pahar cu vin, asezandu-ma in fata televizorului incercand sa ma uit la ceva. Ca de obicei, nimic intersant:  politica, prostie, barfe, cancanuri, mizerii. Am simtit ca sunt departe de toate astea, asa ca l-am inchis.

In camera era liniste. Nu am auzit niciodata atata liniste. Nici macar nu mi-am imaginat vreodata ca poate fi atat de liniste.Priveam stralucirea vinului din paharul, incercand sa-mi raspund la intrebarile care ma incolteau. Ceva ma intriga. As fi vrut sa vorbesc cu prietenul meu, cu George.

George, bunul meu prieten si partenerul meu de afaceri. Ne cunoastem din perioada studentiei. Ne-am imbatat impreuna, ne-am dus la femei impreuna, facem bani impreuna, petrecem impreuna. Am incredere in el.

De data asta am avut un sentiment de retinere. As fi vrut sa discut cu el, dar de data asta am preferat sa nu o fac. Nu eram destul de lamurit cu mine

Era trecut deja de miezul noptii. M-am dus sa ma culc. Pe pat erau inca urmele Oanei.

Oana, oricat as incerca nu ma pot indragosti de ea. Dragostea nu apare la comanda. Desi este o femeie frumoasa, stiu ca nu este  EA. Suntem impreuna de peste un an.

Imi place sa fiu cu ea, este o femeie atractiva. Dar nu are scanteia pe care o astept, de care am nevoie.

M-am bagat in pat incercand sa adorm. Era luna plina, luminand puternic camera. Nu am mai vazut luna plina de cand eram copil sau mai bine zis nu am mai observat-o.

Desi vroiam sa dorm, gandurile nu-mi dadeau pace. Am urmarit seri la rand o femeie frumoasa,  provocatoare prin siguranta degajata, dar care  parea rupta de realitatea inconjuratoare. O femeie pe nume Eva, care vine fix la aceesi ora, se aseaza la aceeasi masa in localul Casa Veche. Bea in fiecare seara un pahar cu vin rosu, se joaca cu el in cel mai erotic mod gustand din vin, sta doua ore lucrand la laptop. Rade, se joaca, se bucura, tresare, zambeste. Am crezut initial ca face prostii online.  Am vrut sa o agat. Majoritatea femeilor singure care vin in localul asta se lasa agatate si vin sa agate barbati. Dar ea nici macar nu se uita in jur. Iau decizia sa o seduc, excitat de provocarea data de conjunctura.  Dintr-o data, intamplarea face sa vad cum locul femeiI sigure pe ea, indrazneata, chiar obraznica si constienta de sine, apare o femeie care plange  pe treptele unui local.

Treaba asta m-a descumpanit. M-am trezit ca nu o mai doresc fizic, desi vreau sa stiu cine este si ce naiba a putut face sa se prabuseasca pur si simplu sub ochii mei. Cavalerul cu armura stralucitoare din mine, s-a trezit brusc si simte nevoia sa salveze tanara doamna din primejdie.

Gandul asta m-a facut sa zambesc. Nu par genul asta de barbat. Imi plac femeile, imi place sa ma joc cu ele si ele ma plac. Dar nu am simtit pentru nici una dorinta de a fi femeia mea, langa care sa ma trezesc in fiecare dimineata, pe care sa o protejez, care sa-mi fie alaturi pana cand moartea ne va desparti.

In realitatea, ca orice barbat imi doresc sa am grija de o femeie, sa o protejez, sa o iubesc sa fiu alaturi de ea. Daca as fi stiut atunci ce stiu acum, as fi rascolit pamantul sa o gasesc si  sa o salvez. Napadit de atatea ganduri am adormi destul de greu.

27.06

Dupa o noapte zbuciumata, am reusit sa ma trezesc relativ odihnit si relaxat. Mi-am facut un dus,  dupa care in timp ce imi sorbeam cafeaua m-am asezat la birou deschizand calculatorul. La pagina unde era postat comentariul meu, nu am gasit nimic, mai mult de atat, nu am gasit nimic nou postat. Tot ce simteam si auzeam era doar tacerea.

Recunosc ca am privit oarecum dezamagit lipsa raspunsului.

M-am entuziasmat prea mult pentru o femeie  destul de stranie. Sau poate pur si simplu dorinta de a o cunoaste si faptul ca nu am reusit mi-a exaltat toate simturile.

Pana la urma este doar o alta femeie. De ce  sa caut o femeie care pare ca nu vede nimic in jurul ei?

Cu gandul asta am inchis calculatorul si am plecat la munca.

A fost o zi obisnuita. Intalnirea cu clientii, mersul la sala. Nu m-am mai dus la Casa Veche.

M-am intalnit cu Oana, care mi-a sarit fericita in brate si in pat. Am facut dragoste, desi poate mai lipsit de pasiune si dorinta ca in alte zile, dar asta m-a facut sa dorm linistit.

28.06

M-am trezit si desi nu mai aveam nici o asteptare, am deschis calculatorul. Nimic! Intrigat oarecum de noua situatie, am plecat la munca, propunandu-mi sa sterg intamplarea din minte.

Seara , impreuna cu George am iesit impreuna la localul obisnuit.  Privirea mi-a alunecat catre coltul in care eram obisnuit sa o vad. In locul ei am zarit doi tineri care discutau aparent destul de aprins. La un moment dat am intrebat unul din chelneri daca stie ceva legat de femeia care venea in fiecare seara la masa respectiva si scria. Mi-a spus ca este o clienta veche de a lor, care rezerva in fiecare seara masa din colt. De 3 zile nu au mai fost sunati, nimeni nu mai facuse nici o rezervare pentru masa respectiva. M-am intors la George. In sinea mea m-am felicitat ca nu am deschis cu el acest subiect. M-am scuturat de toate gandurile, ca atunci cand ceva neplacut se agata de tine si am inceput sa admir cu George femeile care erau in jurul nostru. Viata mea s-a intors la normalitate.

Eram doi barbati frumosi, increzatori inebuniti dupa femei.

Am zambit amar in sinea mea. Nici macar nu o cunoasteam pe Eva si pierdusem trei  zile facandu-mi griji si punandu-mi zeci de intrebari. Ce naiba se intampla cu mine am ras zgomotos in sinea mea, doar vroiam sa ma distrez, nu sa-mi bat capul pentru o femeie.

Am plecat din local. Spre iesire privirea mi-a alunecat spre masa unde obisnuia sa stea.

Nu am mai deschis site-ul. Era inutil sa o fac.

A trecut o luna de la toate aceste intamplari.

Eram cu un grup de prieteni la Casa Veche. Era ziua lui George. Bautura, femei frumoase si spumoase, buna dispozitie, rasete, flirturi.

Dansam cu Oana lipita de mine, cand dintr-o data am vazut-o intrand. Totul s-a oprit in jurul meu. Vocile, galagia, rasetele. Era tunsa, foarte slaba. Imbracata cu o pereche de blugi, o camasa peste care avea un sacou. Purtand o pereche de adidasi. Atunci am realizat ca nu este foarte inalta. Eu avand 1.85 cm

Era insotita de o femeie. Au vorbit continuu. Ca de obicei nu a privit in jur.

Femeia respectiva a plecat dupa o ora. Ea a ramas in continuare la masa. A fost prima data cand am vazut-o uitandu-se in jurul ei.

Cred ca m-am uitat intens si destul de ciudat la ea.

Pentru cateva secunde privirile noastre s-au intalnit.

S-a ridicat de la masa si a plecat.

continuare Vis inghetat

 

Maddie Ancuta
copierea sau preluarea oricarui text sub aceasta semnatura este interzisa

Amintirile Evei

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Amintirile Evei

Sufletul meu ca un fluture

Published by:

poveste de dragoste

Sufletul meu ca un fluture

Cap 1

Continuare Saruti asa cum scrii

Nu am realizat ca este atat de greu sa trimiti un mesaj.

Privirea mi-a ramas intepenita pe monitor. Ma uitam in jur in ideea ca voi gasi o sursa de inspiratie, o vorba, un gand de care sa ma agat.

Nimic. Eram gol. Tot ce scriam mi se parea stupid si neinspirat. Stergeam scriam, iar stergeam, iar scriam. Incepusem sa ma infuri pe mine. Citeam mesajele celorlalti la care ea raspundea cu o repeziciune fantastica. Continua sa scrie fara sa se uita nici macar o secunda in jur, ca si cum nimeni nu ar fi fost acolo.

Nu vroiam sa spun: ” Buna sunt Victor, ce mai faci, imi place cum scrii. Felicitari!” Stiam ca trebuie sa ma leg de ce scrie ea. Vroiam sa scriu ceva care sa-i atraga atentia.

In ciuda zgomotului de care eram inconjurat o simteam foarte bine, de parca as fi fost in ea.

Nu sunt genul de barbat care crede in dragoste la prima vedere si nici nu cred in sufletul pereche. Am  30 de ani cred doar in femeie, in sexul ei, atingeri si orgasme.

Ii priveam chipul dulce si delicat. Pielea alba si matasoasa pe care doream sa o ating. Buzele moi pe care si le musca din cand in cand. As fi vrut sa fiu gura care o atinge. M-am surprins gandindu-ma ca nu am mai privit si nu m-am mai gandit de foarte mult timp in acest mod la o femeie

Sunt barbat si-mi plac femeile frumoase, femeile fierbinti, femeile de care nu trebuie sa ma rog foarte mult pentru o partida de sex. Privirea aluneca prin restaurant la femeile din jur. Le privesc de data asta fara prea multa emotie. Ochii mei se duc din nou spre Eva, neobservand momentul in care a raspuns la telefon.

Zambetul de pe chip i-a disparut brusc. A inchis telefonul si a ramas nemiscata. Dintr-o data am simtit cum  o durere imi sageteaza trupul.

O vad nemiscata, rece, cuprinsa de o tristete imensa care i-a sfasiat chipul fermecator si vesel de mai devreme. Ochii sunt plini de lacrimi. Se ridica incet, brusc garbovita, indreaptand-se spre iesire. In urma ei ramane laptopul deschis, hartiile, geanta, telefonul. Tot. O parte din viata ei ramand accesibila tuturor celor care ar fi vrut sa vada ce este acolo.

Privirea mea a insotit-o pana la usa. Doream sa ma duc dupa ea sa o iau in brate. Dintr-o data nu mai avea nimic din femeia puternica pe care o vazusem de atatea ori.

Am hotarat sa ma duc dupa ea, gandindu-ma ca poate este totusi  mai simplu sa incerc sa vorbesc cu ea direct si sa renunt la planul meu.

Afara ploua. Era asezata pe treptele localului. Lumina felinarului era calda si o invaluia discret. Primul lucru pe care am vrut sa-l fac a fost sa ma asez langa ea, dar am ramas in picioare, privind-o discret. Mi-am aprins o tigara, in timp ce monologul gandurilor mele imi spuneau ce ar trebui sa fac. Privirea se furisa de la fumul tigarii la Eva.  Daca mi-ar fi aruncat o privire, un gest mic care sa-mi arate ca m-a vazut.  Nu m-a privit nici macar o secunda, intepenita fiind in gandurile ei. Ploaia continua sa cada.  Tremura de frig. Stiam ca plange. Si-a luat capul in maini si a stat nemiscata minute intregi. Dintr-o data s-a ridicat. Ochii ii erau plansi . A trecut pe langa mine fara sa-mi arunce nici o privire si a intrat in restaurant.

S-a dus la laptop si a inceput sa scrie. M-am intors si eu la masa mea. Am continuat sa o privesc incercand sa ghicesc, evident uimit de evenimentele la care participam fara ca ea sa banuiasca ca cineva din localul acela o urmareste.

Din cand in cand se oprea sa-si stearga lacrimile. Se oprea si  probabil ca recitea ce scria. Nu s-a oprit din plans.

M-am uitat pe pagina ei sa vad ce scrie, sperand ca voi prinde ceva din ce s-a intamplat.

In seara asta sunt trista. In fiecare seara sunt trista dar, in seara asta mai mult ca niciodata.

 Niciodata nu am inteles placerea unora de a prinde fluturii. Imi amintesc cand eram copil, alergam dupa fluturi, ma bucura jocul lor printre flori, culorile lor pastelate. Alergam fericita impreuna cu ei si printre  ei.

Stiam ca daca as pune mana pe aripile lor nu ar mai fi putut sa zboare si ar fi murit.

Nu am prins niciodata fluturi si nu i-am prins cu  ac in insectar.

Cum poti ucide ceva care iti umple sufletul de bucurie si ochii de incantare?

 Stiu ca multi o fac. Ucid fluturi si mai tarziu ucid suflete

Trec peste oameni si peste fluturi cu bocancii grei ai nepasarii.

Si fluturii plang cand le rupi aripile si le curmi zborul.

Nu stiu cum este sa ucizi zborul cuiva, dar stiu cum ma simt acum cand aripile mi-au fost taiate.

Te-ai intrebat vreodata cum arata sufletul tau? Eu m-am intrebat adeseori…

Sufletul meu este ca un fluture. Este atat de usor de ranit…

Sufletul meu moare pentru ca cineva a pus mana pe el si i-a rupt aripile. Vreau sa zbor si nu mai pot”

Am ramas cu ochii tinta la cuvintele ei. Privirea mea alerga intre ea si  randurile scrise.

Am privit-o cum inchide laptopul isi strange lucrurile si pleaca. Nu mai plangea, parea calma si linistita. S-a indreptat cu pasi obositi catre… nu stiu desi as fi vrut sa stiu. Nu am mai urmat-o

Fluturii nu mai pot zbura daca le sunt atinse aripile. Zborul lor este frant.

Un suflet chiar daca este ranit nu moare. Intotdeauna va exista perechea lui care va fi alaturi de el sa-l salveze. Sufletul tau a fost ranit de un suflet  care nu i-a fost predestinat sa-i aduca bucuria si implinirea

Victor

Mesaj trimis.

Mi-am strans laptopul si am plecat acasa.

Stiu ca este ridicol si nu se potrivea cu imaginea de barbat cuceritor.

Am realizat ca incep sa ma indragostesc de o femeie care isi descrie sufletul ca fiind  un fluture.

Asteptarea. Dezamagirea.

mesaje de dragoste

Maddie Ancuta

preluarea sau copierea oricarui text sub semnatura autorului este interzisa

 

 

 

 

 

 

 

Mesaje de dragoste

Dragoste si razboi

Published by:

in dragoste totul este permisSe spune ca in dragoste si razboi totul este permis.

Facem parte dintr-o generatie norocoasa, care nu a cunoscut direct ororile razboiului. E adevarat ca si acum in lume sunt razboaie, dar nu mai simtim ranile sangerande pe corpul nostru.

Nu cred ca exista cineva care sa nu fi vazut macar o data un film de razboi, imagini, filmulete pe youtube legat de cel de al doilea razboi mondial sau razboaiele care se duc inca in lume.

Nu vreau sa vorbim despre razboaie sau motivatiile celor care le pornesc.

In razboi ca si in dragoste totul este permis.

Asa este?

Asa este!!!

Asa este.

In razboi faci tot ce este posibil sa supravietuiesti.

Ucizi cu sange rece desi nu esti genetic facut sa ucizi, iar gandul ucigas iti va macina existenta. Te arunci in lupta riscandu-ti viata ca sa-ti salvezi camaradul. Adrenalina din momentul respectiv iti da curaj si o forta de care nu te simteai vreodata capabil.

In razboi iti pierzi o parte din tine.  Mergi inainte chiar daca nu este crezul tau acel razboi.

De ce?

Datorie, onoare, iubire, credinta, patriotism, dorinta de schimbare…

Ucizi, iubesti, te transformi, te dezvolti, te ridici, iti pierzi credinta in tine, iti pierzi credinta in omenire si valorile ei, urasti sau dint contra te luminezi si aprinzi flacara schimbarii.

In dragoste totul este permis.

Oare asa este?

In fiecare dimineata vad acelasi tablou. Un cuplu frumos, imbracat elegant, ea are o rochie lunga, alba, vaporoasa care ii scoate corpul subtire si delicat in evidanta.

El inalt, puternic, o tine ocrotitor in brate, in ritmul dansului.

Fotografia te indeamna la visare, la dans, la iubire, la speranta si incredere.

Dar..

ca si in razboi apar lucruri neprevazute.

Unul din cei doi nu va mai dori sa danseze. Va pleca.

Trist dar adevarat. Ca si in razboi vedem suflete ranite, vise spulberate, tristete dar si bucurie, speranta, fericire, pofta de viata, un nou inceput.

Orice sfarsit inseamna un nou inceput.

Dar

de ce daca in dragoste totul este permis…

cel care se opreste din dans este aratat cu degetul?

Viata este intotdeauna suprinzatoare.

Am vazut cupluri care dupa 25 de ani se despart, lasandu-i pe cei din jur cu gura cascata si cu intrebarea DE CE?

Fiecare din noi la un moment  a auzit.: “L-ai vazut pe ala? Si-a lasat nevasta si copii pentru una mai tanara sau una care si-a lasat barbatul? Este o curva.. este un nenorocit…

Cine suntem noi sa judecam?

Cine suntem noi sa aratam cu degetul?

Cred ca cei mai violenti si agresivi in limbaj si atitudine sunt chiar cei incercati intr-o situatie asemanatoare..dar care nu au avut curaj sa mearga pana la capat.

Iubirea te ridica.

Noi ne schimbam.

Sa ne privim pe noi insine.

Mai semeni tu la minte, intelepciune, credinta, suflet, dorinte, aspiratii, trup cu cel de acum 5 ani sau 10 ani?

Ne schimbam. Crestem, evoluam. Intelegem viata cum nu o intelegeam cu 3 ani in urma.

De ce este atat de greu de crezut, acceptat sau inteles ca un barbat, un tata bun dupa 15 ani sa cunoasca o femeie de care sa se indragosteasca nebuneste?

Vorbim de alegerile lui. Da.. ca si in razboi vor fi si victime colaterele.

Asta nu-l face un tata mai putin responsabil, un sef mai putin respectat sau un copil mai putin iubitor.

Este doar un barbat care se indragosteste, nu care a luat-o razna. Un barbat care renaste printr-o noua iubire.

Nu vorbesc de aventuri, relatii pasagere. Vorbesc de decizii care schimba viata.

Cine suntem noi sa judecam relatia dintre o femeie matura cu un barbat mai tanar decat ea?

Un barbat tanar se poate indragosti de o femeie care este matura tocmai ca el poate gasi in ea ceea ce el asteapta de la o femeie.

Cine suntem noi sa judecam sa vorbim de pe margine, cand o femeie dupa 20 de ani( poate nu intr-o casnicie extraordinara) spune Stop! Pana aici.

Este dreptul fiecaruia la viata.

Avem dreptul la fericire, la iubire si la intelegere.

Suntem nascuti sa iubim si sa fim fericiti. Nimeni nu se naste sa aiba o viata mizerabila.

Nu este usor sa iei o astfel de decizie.

Dar daca decizia asta  aduce fericirea de care ai nevoie sa mergi mai departe, nimeni nu are dreptul de a te opri.

Viata este a ta nu a altora.

In dragoste ca si in razboi totul este permis.

Daca in razboi iti pierzi jumate de corp incercand sa-ti salvezi camaradul de ce in dragoste sa te opresti?

Nu mai e vorba de trup, e vorba de suflet.

Un alt barbat sau o alta femeie iti poate vindeca sufletul ranit intr-o relatie nefericita.

Iti poti gasi dupa ani de asteptari si relatie esuate sufletul pereche.

Viata este intotdeauna suprinzatoare.

Putem dansa o viata cu partenerul nepotrivit si dintr-o data sa fim invitati la dans de cel (cea)  care ne va invata cu adevarat sa dansam.

In  dragoste totul este permis.

ca si in razboi…

In dragoste ne aparam credinta si dragostea din noi.

Trebuie doar sa faci ceea ce te face fericit, nu sa ramai acolo unde nu-ti este bine.

Tot ce se intampla in viata este cu un scop precis.

Fiecare schimbare in viata noastra ne ajuta sa evoluam, sa mergem inainte.

 

Maddie Ancuta

mai multe articole in Arta de a fi TU

Mesaje de dragoste