Radio Catch22 London » Blog Archives

Tag Archives: legende romanesti

Diverse

O lume minunata! sfaturi pentru parinti

Published by:

iubire parinte0ra 9.00 Londra, 11.00 Romania o noua emisiune O lume minunata!
Buna dimineata dragi copii, parinti, bunici!
O emisiune plina de povesti, legende frumoase, sfauturi utile.
Mergem ca de obicei in calatoria noastra in jurul lumii. Noi curiozitati de pe Terra.
Legendele Florilor: azi vom povesti despre Maci. Toata lumea iubeste frumoasele si firave flori rosii care ne incanta privirea in lanurile aurii de grau.
Avem din nou Recreatia Mare  de Mircea Santimbreanu.
Multe ghicitori si Stiati ca….si va invitam copii sa ne jucam impreuna:)
Sa nu uitam parintii:)

Parintii doresc pentru copii lor tot ce este mai bun in aceasta viata. Ne zabetm, ne este frica, gresim, planegm odata cu ei, radem o data cu ei, suntem tristi atunci cand sufere din dragoste…

Sunt multe sfaturi pe care parintii le dau zilnic copiilor. Azi am gasit un blog scris de un parinte (barbat), este frumos cand citim astfel de ganduri scrise de tatici 🙂

Fiecare parinte stie instinctiv despre ce este vorba. Asa ca o sa discutam impreuna despre aceste sfaturi. Sunt mai multe de 100. Zilnic apar noi si noi situatii.

În această listă, vei descoperi 100 de idei și sfaturi despre ce ai putea ca parinte să-l înveți pe copilul tău de acum (sau cel nenăscut încă) și cum să te asiguri că va ajunge un adult responsabil și matur.

  • Învață-l să fie meru cel care este el, iar nu cine ești tu: de ex. nu-i cere să devină violonist, doar pentru că tu ai fi vrut să fii. La fel cu alte persoane din anturajul său. 
  • Spune-i cât te bucură reușitele sale și nu te concentra pe ceea ce nu a făcut bine.
  • Cere-i părerea despre lucruri care sunt importante pentru tine.
  • Încurajează-l să pună întrebări și să discute respectuos cu alți oameni – inclusiv doctorul, polițistul, profesorii sau orice altă poziție importantă. Cere-i să le respecte autoritatea, dar să nu se simtă inferior în fața ei.
  • Învață-l că uneori vei face greșeli. Când o faci, recunoaște-o. 
  • Când greșești față de el, cere-ți scuze. Cere-i să facă la fel când a greșit față de tine.

Spune-i că este OK să facă greșeli, toată lumea greșește. Cere-i să și le asume și să le repare, cu ajutorul tău dacă e cazul. Ajută-l să repare ce a greșit.
Învață-l să dea mâna ferm.
Cere-i să privească lumea în ochi atunci când salută sau vorbește cu cineva. Obișnuiește-te să-l privești când îi vorbești.
Ești părintele său, nu prietenul său. Dacă nu înțelegi care este diferența dintre cele două, gîndește-te ce debusolat se va simți când prietenul său îl va disciplina.
Ești părintele său și prietenul său. Pare că ar contrazice precedenta, dar nu o face. Uneori ești tătic, alteori ești tată. Uneori ești mămică, alteori mamă. Copilul are nevoie de amândouă. Eu nu am înțeles lecția asta până când mi-a deschis ochii o prietenă.
Respectă-ți partenerul de cuplu, în prezența copilului și în afara ei. Învață-l că într-un cuplu respectul reciproc este esențial. Poate mai important ca dragostea.
Învață-l că ora de somn este importantă. Respectă-i-o și cere-i să o respecte și el.
Învață-l cum să te sune la lucru. Răspunde-i întotdeauna la telefoane. Dacă e prea mic ca să sune, învață-l să ceară adulților cu care stă (bunica, îngrijitoarea, mama, etc) să te sune. Răspunde-le la telefoane.
Cere-i să curețe după el. Dacă este prea mic, curățați împreună dezordinea pe care a făcut-o. Învață-l că el trebuie să-și curețe. Sau măcar să ajute.
Dacă a stricat ceva, cere-i să te ajute când repari. Chiar dacă asta înseamnă doar să-ți dea o șurubelniță, învață-l că este responsabil pentru faptele sale. Spune-i că el a stricat și trebuie să participe la reparare. Mi se pare ciudat să aud de situații în care copii distrug întreaga casă, iar în timp ce părinții pun totul la punct, copii se uită la televizor. Părinții devin astfel sclavii copiilor.
Învață-l să dea înapoi lucrurile împrumutate de la alții. Și să-și ceară înapoi lucrurile pe care alți copii i le-au luat cu împrumut. Explică-i că nu trebuie să-i fie rușine pentru asta.
Explică-i că jucăriile, dulciurile și orice alt lucru costă bani. Explică-i că mergi la lucru ca să câștigi bani (dacă ai o afacere, adaptează). Nu îl lăsa să creadă că banii îi primești în mod magic de la bancomat. Fiu-meu ajunsese la un moment dat să creadă că bancomatul este o mașină magică care produce bani.
Când mergi să plătești facturi ia-l cu tine. Explică-i că ai plătit curentul, gazul, rata la mașină, etc – cu cuvinte potrivite vârstei sale. O carte foarte bună despre educația financiară a copiilor este Copil Bogat, Copil Isteț, scrisă de Robert Kiyosaki. Citește-o.
Nu îi cumpăra tot ce îți cere, chiar dacă ți-o permiți. Uneori spune-i că nu aveți bani. Este bine să învețe că nu primește 100% tot ce își dorește.
Învață-l că nu există nimic gratuit. Totul are un preț, nu neapărat în bani.
Învață-l să nu fie risipitor: să stingă lumina când iese din cameră, să nu arunce la gunoi lucruri bune. Sunt fapte mici, care vor constitui fundația viziunii sale de adult legat de gestiunea banilor și a resurselor în general.
Încurajează-l să economisească: ia-i o pușculiță și încurajează-l să pună bani deoparte pentru o excursie, o bicicletă sau ceva important. Pentru fiecare leu pus deoparte, promite-i că îi vei da încă un leu, ca să-și poată plăti excursia. Respectă-ți promisiunea.
Nu îi da voie să lovească alți copii, dacă nu a fost lovit.
Învață-l să se apere și cere-i să o facă, dacă a fost lovit. Un sfat controversat, dar rămân la părerea că dacă un alt copil îl lovește, trebuie să se apere, iar nu să stea și să ia bătaie.
Povestește-i de eroii noștri naționali. De la Ștefan cel Mare, Mihai Viteazu, Regele Ferdinand, Avram Iancu, Regina Maria, artiști, oameni de știință, sportivi, inventatori, etc. Învață-l că românii au avut și au personalități deosebite. Oricum va fi mai atras de Superman, dar cel puțin seamănă-i ideea eroilor noștri naționali.
Arată afecțiune partenerului de viață, de față cu el. Chiar dacă va spune că e scârbos, o să-i placă.
Lasă-l să se murdărească. Hainele pot fi spălate.
Reasigură-l că nu o să moară dacă a sângerat puțin.
Ia-l cu tine la lucru din când în când. Du-l cu tine când ai de rezolvat diverse probleme – la piață, cumpărături, croitor, ședința de bloc, întâlniri cu prietenii. Explică-i ce s-a întâmplat acolo. Când se poate, lasă-l să te ajute, chiar dacă o să dureze mai mult astfel. De exemplu la piață să pună el în cântar fructele. Am testat și te asigur că va fi încântat.
Dacă îi ceri ceva, trebuie să faci tu însuți la fel. Exemplul personal este mai puternic.
Dacă ai făcut ceva ce i-ai cerut lui să nu facă, recunoaște-o. Dacă îi ceri să nu înjure, nu înjura nici tu. Dacă în trafic mai scapi 1-2 cuvinte nepotrivite și îți spune că ai vorbit urât, recunoaște-o și spune-i că ai greșit. Încearcă să te abții pe viitor.
Asigură-te că știe că acasă este mereu în siguranță.
Nu îi acorda acces nelimitat la televizor și calculator.
Nu îi cumpăra un animal decât atunci când va fi pregătit să devină responsabil pentru el.
Laudă-l când a realizat ceva. Pot fi lucruri mici, nu e nevoie să realizeze ceva fantastic.
Nu tolera crize de isterie și ieșiri nervoase. Nici la 3 ani, nici la 18. Când va fi adult nimeni nu i le va tolera.
Nu-l lăsa să abandoneze când este desurajat. Ajută-l dacă e nevoie (dar nu îi rezolva tu problema). Insistă mereu că el trebuie să rezolvă, iar tu doar îl ajuți puțin.
Încurajează-l să umble desculț, când se poate.
Învață-l să nu-i fie frică de animale, ci să le respecte.
Nu accepta să rănească animalele. Chiar dacă pare o biată pisică, acceptând să o lovească, îl înveți că este în regulă să lovească fără motiv pe altcineva. Învață-l în schimb că fiecare viață este valoroasă.
Discută cu copilul despre ce vrea să devină când va fi mare. Nu de descuraja de răspunsurile sale.
Explică-i că un cuvînt dat este un agajament luat. Și nu uita, el va urma exemplul tău.
Băieții sunt precum puii de leu – își arată afecțiunea și prin luptă. Cînd te provoacă, acceptă-i provocarea.
Când animalul său moare, ajută-l să-l îngroape. Oferă-i o explicație legat de asta. Vorbiți despre moarte.
Cu precauție, spune-i despre oamenii răi și ce ar trebui să facă atunci când este abordat de cineva străin. Învață-l să fie puțin precaut. Explică-i că sunt atingeri care nu sunt în regulă și să-ți spună imediat dacă s-ar întâmpla.
Nu purta luptele lui.
Încurajează-l să citească multe cărți. Acestea îi vor forma o vastă cultură generală, un vocabular bogat, o viziune diverse și complexă asupra lumii.
Ai grijă să te vadă citind.
Nu-i spune să nu plângă niciodată. Întreabă-l în schimb de ce plânge și discutați subiectul.
Lasă-l să termine ce are de spus. Știu că e greu, mie însumi mi se pare dificil, mai ales că fiul meu ar putea vorbi ore întregi fără întrerupere. Ideea este să arăți că este ascultat și că părerile sale sunt importante pentru tine. Pune-i întrebări care să-i arate că-l asculți.
Încurajează-l să înceapă o colecție – timbre, monede, abțibilduri, mașinuțe, etc.
Insistă să se spele pe mâini înainte de masă.
Cere-i să stea pe scaun la masă când mănâncă. De preferat cu televizorul oprit.
Du-l cu mașina la evenimente speciale. Fii disponibil pentru el în astfel de momente, inclusiv să-l iei cu mașina la ora stabilită. Du-i și pe prietenii lui, astfel vei avea ocazia să-i cunoști.
Încurajează-l să vorbească despre visele sale, despre ce își dorește să facă în viitor. Povestește-i despre ale tale.
Prezintă-l altor oameni pe care îi respecți. Descrie-i calitățile pe care le respecți la aceștia, astfel încât el să le poată modela.
Nu îl critica ca și ființă, fă observații doar asupra comportamentelor sale sau a lipsei de efort: “Ai făcut/este dezordine la tine în cameră“, iar nu “Ești mereu dezordonat” sau și mai rău “Ești nesimțit“.
Lasă-l să aleaga el bradul de Crăciun din piață. Chiar dacă nu va fi cel mai frumos brad, va fi cel ales de el.
Implică-l în hobby-urile tale.
Încurajează-l să creadă în Moș Crăciun. În iepurașul de Paște. În zâne și magi. Îi va dezvolta admirația față de complexitatea lumii.
Încurajează-l să fie prieten cu copii români, cu cei maghiari, turci sau cu copii chinezi care nu rup o vorbă în românește. (Chiar s-a mutat o familie de chinezi lângă noi și mă gândeam că fiul meu va copilări împreună cu ei)
Dacă îți vei petrece timp cu el și prietenii săi atunci când este tânăr, nu va fii 100% reticent să iasă cu tine și prietenii săi când va deveni adult.
Dă-i o foaie mare de hârtie, pensulă și culori. Încurajează-l să mâzgălească. Explică-i că nu este Ok să facă același lucru pe pereți. O va face oricum. Acceptă asta.
Cere-i să își facă temele singur. Ajută-l, dar nu le fă tu.
Verifică-i temele, împreună cu el. Nu îl lăsa să fie complet independent la școală. Spune-i și arată-i cât de importante sunt pentru tine studiile sale.
Învață-l că doar pentru că nu este cel mai bun, nu înseamnă că nu se poate distra.
Povestește-i despre Dumnezeu, Isus, Fecioara Maria, Moise. Începe asta de cînd este mic. Îl va ajuta să-și dezvolte viața spirituală ca adult.
Învață-l să se roage la Dumnezeu. Încurajează-l să o facă. Chiar și atunci când Dumnezeu îi va răspunde la rugi cu un “Nu“ .
Învață-l să creadă că primește în măsura în care a dat. În orice domeniu al vieții.
Iartă-i greșelile. Învață-l că iertînd pe cineva nu ești slab, nici fraier.
Un copil își poate pierde lucrurile. Un copil care și le pierde și nu-i sunt cumpărate la loc, va învăța să nu le piardă.
Insistă să-și ia un job de vară cât mai repede. Probabil că nu va fi încântat de idee, insistă oricum să o facă. Dacă își dezvoltă de tânăr obiceiul de a lucra, va avea un avantaj ca și adult.
Învață-l să nu facă pariuri pe care nu-și permite să le plătească.
Învață-l un cântec pentru copii și cântați-l împreună. Chiar dacă veți exaspera vecinii.
Măsoară-ți limbajul. Cuvintele dure nu mai pot fi luate înapoi.
Du-l într-un loc unde a avut loc o bătălie. Explică-i că mulți oameni au murit pentru libertatea țării.
Dacă aveți drum în București, arată-i clădirea Senatului și a Camerei Deputaților. Explică-i pe scurt despre cum este condusă o țară. Folosește un limbaj adecvat, indiferent de părerea pe care ai putea-o avea față de senatori și deputați.
Învață-l că e mult mai ușor să piardă încrederea cuiva, decât să o câștige.
Ajută-l să facă o listă cu oamenii pe care îi admiră cel mai mult și vorbiți despre calitățile acestora. Nu te lăsa afectat dacă nu ești în listă.
Întotdeauna vorbește pozitiv despre profesorii săi, de față cu el. Cere-i să procedeze la fel.
Cere-i să pună înapoi lucrurile tale, atunci când ți le ia. Procedează la fel cu lucrurile lui.
Învață-l să nu se urce niciodată într-o mașină condusă de cineva care a băut.
Nu-i citi jurnalul personal. Niciodată!
Acceptă că nu îi vei putea repara inima rănită. O poți doar alina.
Învață-l să-și stabilească obiective și să lucreze pentru a și le realiza. Începe cu lucruri mici.
Pretinde ca respectul tău să fie câștigat, meritat. El nu este implicit.
Arată-i ce și cum poate învăța din eșecuri.
Nu uita că el te va urmări cum îți tratezi părinții. Și va proceda la fel cu tine, când va fi adult.
Povestește-i cine au fost bunicii lui (dacă nu mai trăiesc). Dacă da, încurajează-l să petreacă timp cu ei, trecând peste orice fricțiuni ai putea avea cu aceștia.
Nu-l acoperi când a făcut greșeli. Va învăța că poate scăpa. Cere-i imediat să-și asume responsabilitatea pentru faptele sale. Nu te procupa de sentimentele sale, confruntă-l. Iar după ce incidentul s-a rezolvat, treci peste el.
Nu-l critica în fața prietenilor săi.
Nu-i pune un televizor în cameră.
Învață-l să fie punctual și să anunțe dacă întârzie. Întotdeauna.
Niciodată să nu-i permiți să-ți răspundă obraznic. Nici ție, nici soțului/soției.
Învață-l să folosească un deodorant. Și întreaga casă îți va mirosi mai bine.
Învață-l că nu există obiect care să merite să fie furat.
Încurajează-l să-și asculte instinctul. Dacă ceva pare în neregulă, probabil așa este.
Învață-l că își poate depăși frica doar trecând prin ea.
Spune-i cât mai des “Te iubesc“.

din Londra pentru voi

Maddie Ancuta

Cristian 9 ani Londra

 

 

Legende romanesti

LEGENDA MACILOR

Published by:

legende romanesti

Legenda macilorCică florile cele frumoase, roşii, pe cari le vedem noi presărate prin lanuri şi pe cîmpie, de le zicem maci, n-ar fi răsărit ele de la început, ci mai tîrziu încoace, din durerea sufletului de mamă.
Odată, de mult, o mamă văduvă şi sărmană avea şi ea pe sufletul ei un odor de fecior, la care se uita ca la lumina ochilor. Că era bun şi cuminte şi asculta de vorba maică-si, ca de sfînta evanghelie.
Acu, într-o zi, neavînd biata femeie de nici unele la casa ei şi neştiind ce să-i dea băiatului de mîncare, a scos un ştergar ales pe margine, de-I avusese dar de la maică-sa pe cînd se măritase şi dîndu-i-l împăturit frumos băiatului, îl trimise taman în alt sat, la un neam al ei, ca să-i dea pe el un căuş de mălai şi un boţ de brînză. Da bordeiul văduvei era la marginea satului şi ca să treci în satul celalt, trebuia să tai o pădure mare şi întunecoasă, apoi o cîmpie şi dup-aceea, un deal şi-o vale, pustie nevoie mare.
I se strîngea inima femeii de grijă, cînd socotea că-i atîta cale lungă pentru biet fecioru-său, care de sărăcie şi nemîncare, de abia se ţinea pe picioarele-i şubrede, dar ce era să facă ? îşi făcu o cruce, îl puse şi pe copil să se închine să zică un „Doamne ajută” şi-l porni la drum.
Pornise băiatul cam cînd era soarele de două suliţi pe cer şi acu, acu sta să-nsereze şi bietul copil nu mai venea. ,
Biata maică-sa făcea ce făcea, ieşea în prag, punea mîna straşină la ochi şi cerceta zarea. De fecior nici gînd.
Dacă văzu ea că asfinţeşte soarele şi nici ţipenie de vietate nu se zăreşte cît cuprinzi cu ochiul, îşi trase ştergarul bine pe cap, înţepeni uşa bordeiului şi mai moartă decît vie, porni să afle de urma fecioru-său.
Merse ea mai întîi mai domol, trecu pădurea şi ieşi pe cîmpie. Din vreme în vreme, îşi striga feciorul pe nume, doar, doar i-o răspunde, dar’pădurea tăcea ca. Mormăitul. O cuprinse atunci o frică de moarte şi o luă la fugă peste cîmpul plin de mărăcini şi unde punea piciorul, tot în mărăcini se înfunda şi-l scotea plin de sînge. Dar ea pas să simtă ceva, că în sufletul ei alta nu simţea, decît dorul de copilu-i rătăcit ori, fereşte Doamne, mîncat de fiarele sălbatice din pădure.
Şi alerga sărmana într-un suflet şi la tot pasul picura sîngele din tălpile-i împunse de spini şi unde cădea picătura de sînge, răsărea o floare mare şi roşie, pînă ce se umplu cîmpia toată de asemenea flori. Taman cînd răcnea ea mai amar : „Ionică, Ionică ‘, numai ce auzi de dincolo de deal, un glas slab de copil, venit ca de la mare depărtare, care îngîna : „mamă, mamă“.
Femeia nu mai simţi nici urcuşul greu al dealului, nici clina repede a văii şi într-o clipită fu lingă copil, unde căzu grămadă.
După ce-şi mai veni în fire, îşi luă feciorul în braţe şi porni cu el înapoi acasă. Dar cînd să treacă peste cîmpie, ce să vezi ? Numai flori roşii, încotro cătai cu ochii.
De atunci se zice că ar fi macii pe pămînt.

tehnoredactare Maddie Ancuta

culeasa de Lia Hîrsu
Alb., Buc., 1925, 247.
Vezi Tip. Leg. 10706. Este atestat în Muntenia.

Legende romanesti

Copilăria lui Ştefan cel Mare-legende romanesti

Published by:

legende romanesti

legende romanestiCopilăria lui Ştefan cel Mare

(Istorisiri din popor despre copilul însemnat şi ocrotit de îngerul păzitor)
Naşterea şi copilăria lui Ştefan cel Mare şi Sfânt sunt învăluite în fermecătoare legende, deoarece nu s-au păstrat documente ale vremii. Ce nu găsim în cronici, desprindem din istorioare transmise prin viu grai.
Se zice că Dumnezeu l-a însemnat pe Ştefan (fiul lui Bogdan-Vodă, cel decapitat de fratele vitreg Aron, la Reuseni) cu inteligenţă şi vitejie, pentru a conduce ţara urgisită. Maică-sa Oltea l-ar fi adus pe lume la Borzeşti, pe malul Trotuşului. Ursitoarele i-ar fi prezis, atunci, o viaţă ieşită din comun: să devină domn brav şi vestit în lume, prăpădindu-i pe duşmanii neamului său ortodox. Tot ursitoarele i-ar fi pus numele Ştefan. Tatăl ceresc i-a rânduit pruncului un înger păzitor, ca să-l apere de jivine şi duşmani.
O legendă zice că micuţul Ştefan, rătăcind prin vie, după struguri dulci, dă peste o lupoaică. In loc să-l sfâşie, fiara îl lasă să sugă lapte, ca-n legenda celebră a întemeietorilor cetăţii Roma, gemenii Romulus şi Remus, hrăniţi de altă lupoaică.
Odată, pruncul Oltei Doamna, zvăpăiat din fire, alunecă şi căzu în apa Trotuşului, iar doica înspăimântată îl scoase din puhoi.

– De ce te-ai speriat, doică? o întrebă naiv copilul. N-ai văzut cum a venit îngerul păzitor, cu aripi, şi m-a luat în braţe?
Ingerul păzitor? se cruci femeia. Eu nu l-am văzut!
– Ba eu da!
Altădată, la 10 ani, vânjosul copilandru Ştefan ţinea în mâini doi lupi, ca pe căţei. Iar la 15 ani domnişorul se trântea cu un pui de urs, fără temere. Ingerul îl păzea.
Aron-Vodă, care retezase capul fratelui său vitreg Bogdan-Vodă, la Reuseni, căuta acum să-l ucidă şi pe fiul acesuia, Ştefan. Lefegii bine plătiţi juraseră să taie capul puiului de domn.stefan cel mare
Ştefan se făcu nevăzut.
In cele din urmă, oştEnii cei răi aflară că Ştefan pornise spre Ţara de Jos, la moşia Borzeştilor. Vlăstarul domnesc de 12 ani se vârî într-o căruţă de saci, acoperiţi cu fân pentru cai. Urmăritorii scormoneau prin căruţe, cu nişte suliţe ascuţite. Din căruţe nu se auzi nici un ţipăt de copil. Mai întrebară ce întrebară, căutându-l pe Ştefan prin alte părţi.
După o bucată de cale, numai ce vede un cărăuş că din căruţa sa picură necoNtenit sânge. Când caută între saci, ce să-mi vadă? Un băiat împuns în şold, de unde sângele curgea încă.
– Cum de n-a zis nici cârc, atunci când l-au împuns cu suliţa? se minuna unul dintre drumeţi.

Carutasii i-au dat ingrijire si l-au tainuit pan la Galati.

Abia aici le-au spus puiul de domn ca este Stefan al lui Bogdan Voda. Iar cand se inscaunat la Suceava, l-a cautat pe cararusul care-l ocrotise si l-a omeint cu o danie insemnata.

 

 

Maddie Ancuta tehnoredactare – legende istorice