Radio Catch22 London » Blog Archives

Tag Archives: lectie de viata

Arta de a fi TU

Considera greutatile ca fiind un dar

Published by:

greutatile vietiiConsidera greutatile ca fiind un dar

Vorbeam cu prietena mea care mi-a povestit doua mari reusite pe care le-a avut azi. Acestea venind dupa o perioada destul de lunga si foarte tulbure.

Discutam despre ce inseamna sa nu-ti pierzi niciodata speranta, sa continui sa crezi in tine, in ciuda greutatilor pe care le intampini.

Viata este absolut surprinzatoare.

In urma cu o saptamana amandoua aveam diferite probleme si nici o solutie. Cautam solutia.

Azi zambim amandoua pentru ca problemele au primit si raspunsurile  pe care le cautam.

Viata este complicata, cateodata grea.

Personal cred ca toate aceste greutati ne dau oportunitatea sa ne dezvoltam.

Daca totul ar fi perfect, nu am putea evolua.

Ce este cu adevarat important in a confrunta problemele inerente vietii este felul in care le tratam. Nu trebuie sa devenim furiosi pe situatie, desi asta este prima reactie. Trebuie sa invatam cum sa infruntam problemele. Este adevarat ca nu este atat de simplu sa tratezi ca pe un dar, faptul ca petreci in sala de asteptare la medic 2 ore, dar putem sa invatam sa ne controlam reactiile. Daca ne certam pe holuri oricum nu vom schimba nimic. Sigur in schimb vom crea o situatie tensionata care va degenera.

Chiar si in cazul pierderii unui job, care  vine cu frica, disperare, crispare, nesiguranta zilei de maine,  vei afla adevaratul motiv al pierderii lui.

Personal am trecut prin aceasta situatie in urma cu 2 luni, cu 1 saptamana inainte sa plec in vacanta.

Contractul meu s-a terminat mult mai devreme decat ar fi trebuit.

Am primit o recomandare excelenta, un cec, ceea ce era foarte bine. Problema jobului ramand.

Am plecat in vacanta si m-am bucurat de ea, asteptand intoarcerea mea la Londra pentru a gasi o solutie.

In urma cu o saptamana, in fata mea s-au deschis niste usi la care nu as fi visat niciodata daca as fi ramas pe acelasi job.

Acum trebuie doar sa imbratisez toate oportunitatile care vor veni spre mine.

Am multumit in gand dar si cu voce tare pentru rezilierea contractului.

De ce s-a intamplat asta?

Pentru ca Universul a dorit sa-mi ofere o sansa la adevarata mea valoare. Universul a raspuns  dorintelor mele,. Zilnic ma gandeam ca este momentul sa fac altceva.

Dorinta mi-a fost implinita!:)

Iar eu am inhatat-o din zbor.

Cand o usa se inchide, o alta usa se deschide!

Tot ce ni se intampla se intampla cu un scop, de care devenim constienti in momentul potrivit.

Nu ar fi putut sa se intample in urma cu un an. S-a intamplat cand eu am fost pregatita sa se intample.

Intr-un astfel de moment critic trebuie sa luam o pauza, sa ne detasam de toate energiile negative care vin spre noi, in loc sa dam frau liber stressului, furiei, frustrarilor care ne sunt dictate de felul in care ne simtim.

Reusind sa controlam micile inconveniente ne vom pregati sa le infruntam pe cele mari.

Recent am citit o poveste sugestiva, o poveste cu morala.

Un barbat a gasit un cocon  de fluture. Intr-o zi o mica deschidere s-a vazut in cocon. Barbatul a stat si a privit ore intregi cum fluturele se chinuia sa iasa din cocon prin micuta gaura. La un moment dat parea ca s-a oprit din progresul pe care il facea. Parea ca a ajuns la capatul drumului neexistand nici o alta posibilitatea de a merge mai departe. Fiindu-i mila de fluture, barbatul decide  sa-l ajute, asa ca ia o  pereche de foarfeci si taie restul de cocon. Fluturele a reusit imediat sa iasa la suprafata. Dar avea un trup umflat si mic, cu aripi care nu-l ajutau. Barbatul a continuat sa-l priveasca pentru ca astepta ca in orice moment ca aripile lui sa creasca si sa  fie capabile sa suporte greutatea corpului. Dar nimic nu s-a intamplat. In realitate fluturele nu a fost capabil niciodata sa zboare si-a petrecut intreaga sa viata tarandu-se in jurul corpului mic si cu aripile nedezvoltate.

Ceea ce nu a inteles barbatul in marea sa bunatate, ca restrictionand fluturele  sa se chinuie sa iasa din cocon prin micuta deschidere naturala, a distrus fluidele care l ajutau sa-i creasca aripile care l-ar fi ajutat sa zboare. S-a grabit sa-l ajute, nelasand ca timpul sa-l dezvolte atat cat trebuia ca el sa poate zbura dupa ce iesea din cocon.

Cateodata greutatile sunt exact ce avem nevoie in viata.

Daca Dumnezeu ne-ar lasa sa trecem prin viata fara sa intampinam greutati, ne-ar  poate crea diferite “handicapuri” care ne vor ingreuna viata.

Orice experienta cat de neplacuta este ne ajuta sa invatam sa mergem mai departe.

Nu am putea fi la fel de puternici pe cat suntem.

Amintiti-va! Cand eram copii, adolescenti, tineri la inceput de drum. Eram atat de naivi pentru ca nu aveam experienta. Azi o problema din trecut am trata-o total diferit.

“Da-mi doamne mintea de pe urma!

“Omul cat traieste  invata!

“Ce nu te omoara te face mai puternic.!”

Cateva din cugetarile zilnice.

Plangerea de mila este ultimul lucru la care trebuie sa ne gandim. Toate acestea pot cauza intarzieri, pierdere de timp pretios, confuzie, frustrari.

Admite ca greutatile sunt o  parte din viata.

Trateaza-le ca fiind drumul pe care trebuie sa mergi ca sa cresti, inveti, sa te dezvolti.

Probleme vietii infrunta-le cu intelepciune, fara graba, furie ,deznadeje. In felul acesta te vei pregati pentru situatii si mai grave.

Cand infrunti o problema  cu calm chiar si in cea mai grava situatie vei gasi o rezolvare.

Sa nu-ti pierzi niciodata speranta, credinta si increderea in tine.

Lasa timpul sa-ti arate drumul drept, tu doar pregateste-te sa-l vezi.

Tu ai trecut prin situatii asemanatoare sau chiar mai dramatice, cand aveai impresia ca nu vei gasi nici un fel de solutie?

Cum ai facut fata? Ce ai facut? Cum s-a rezolvat? Cum ai reactionat?

O zi minunata:)

mai multe articole in Arta de a fi TU!

Maddie Ancuta

 

 

 

 

 

Romani in lume

Prima povestea a Supravietuitorilor are un final fericit.

Published by:

ajutor umanitarBuna ziua!
O poveste impresionanta si o actiune la fel de impresionanta si utila a avut loc in ultimele  zile ale lui septembrie 2012
Povestea Elenei Adina Naftanaila in varsta de 15 ani a inceput sa se faca cunoscuta in urma cu 10 zile.

Durerea Elenei si a familiei ei a ajuns si la minunatii prieteni Romani care traiesc in Anglia.

Pe ei i-a impresionat cel mai mult  (echipa radiocatch22 London) care a preluat si prezentat cazul Elenei  Naftanaila.

Asociatia” Salvand un suflet, Salvam viitorul” din Campulung Arges, reprezentata de Mihaela Toma, a facut toate demersurile posibile pentru ca Elena sa aiba un ajutor  care sa o ajute sa treaca mai usor peste impedimentele datorate bolilor ei  ( tatrapareza spastica, epilepsie, retard psihic si lista nu se termina aici).

Intru-un final s-a reusit.

Datorita voua, a oamenilor cu suflet am reusit achizitionarea dispozitivului medical de care Elena avea nevoie urgent.

In data de 01.10.2012, am vizitat familia Naftanaila pentru a ii aduce caruciorul de care au nevoie.

Intalnirea  echipei din Asociatia “ Salvand un suflet.Salvam viitorul – Romania-2010″ si Familia Naftanaila a fost  emotionanta.

Oameni calzi si primitori impreuna cu fetita lor (unicul copil) Elena, ne-au asteptat cu lacrimi in ochi.

Am asezat-o pe Elena in scaunul special amenajat pentru boala ei si pe chipul ei de inger se citea fericirea asa cum o vede ea.

Plin de emotii si recunostinta, parintii Elenei nu isi mai gaseau cuvintele de multumire adresate  tuturor celor care ati donat banii de care avea nevoie pentru achizitionarea scaunului .

Elena din lumea ei si prin limbajul ei ii pupa pe toti si le multumeste tuturor..

Ii multumesc Bunului Dumnezeu pentru ca m-a ajutat sa va gasesc, va multumesc voua celor care ne-ati sprijinit, va multumesc in numele Familiei Naftanaila si fie ca astfel de actiuni sa fie cat mai multe pentru cati mai multi oameni loviti de soarta si oameni de pretutindeni cu suflet si posibilitati sa sprijine pe cei loviti de soarta

Cu respect,
Mihaela Toma

 

 

Prima povestea a Supravietuitorilor are un final fericit. Acum aproximativ o saptamana citeam pe un grup de romani din UK despre o fetita din judetul Arges care avea nevoie de ajutorul nostru. Elena (15 ani), un copil cu foarte multe probleme de sanatate avea nevoie sa un carut special adaptat problemelor ei de sanatate. Daca nu i se cumpara acest carut, in valoare de 400 de euro, Elena risca sa ramana paralizata. Coloana ei nu era sustinuta cum trebuie de carutul pe care il avea. Elena nu merge, nu vorbeste, nu se poate descurca singura. Ea este dependenta zi si noapte de parintii ei.

Timp de o saptamana am cerut ajutorul romanilor din diaspora. Pentru prima oara am inteles cat este de greu sa strangi bani pentru cineva care are nevoie. Alaturi de mine au fost oameni minunati, eu am fost doar un pion.

Timp de o sptamana am vorbit zilnic cu Mihaela Toma, presedintele organizatie “Salvand un suflet, putem salva viitorul”, ONG-ul care o are pe Elena in grija. Seara si dimineata. Ma intreba mereu daca eu cred ca se vor strange banii, daca fetita va primi carutul.

Am fost momente in care ma gandeam ca poate ca mi-am asumat o responsabilitate prea mare. Ma temeam ca poate nu vom reusi sa strangem in timp util cei 400 de euro.
Sambata trecuta mai aveam de strans 150 de euro si nu stiam cum sa ii mai conving pe cei din jur ca cel copil are nevoie de ajutorul nostru.

Tot sambata trecuta cineva a decis sa ne ajute cu diferenta de care aveam nevoie. Nu m-a surpins atat de mult gestul cat faptul ca acel om nu a cerut dovezi, garantii.
A vrut sa ajute. Si a ajutat.

O prima lectie din care am invatat ca este mai usor sa muncesti pentru 400 de euro decat sa incerci sa ii strangi pentru scopuri caritabile.

Oana Grigore

 

Ne bucuram ca actiunea noastra unita a adus  un zambet de fericire pe chipul Elenei si al parintilor acesteia dar si un real ajutor fizic.

Cazul Elenei nu este singular si o stim asta cu totii.

Copiii acestia ca si parintii lor au nevoie nu doar de ajutor financiar, au nevoie mai multe decat orice de: suport moral, empatie, incurajare, care ii poate ajuta sa treaca cu mai multa usurinta peste probleme.

Au nevoie de motivare si sprijin pentru intelegerea situatiei lor.

Nu este simplu, mai ales in Romania.

radio LondraAici in Londra (cel putin in cazurile pe care le cunosc iar acestea nu sunt cazuri atata de grave), o singura familie aflata in dificultate are sprijin din partea autoritatilor (primarie, scoli, politie, etc), medicilor, comunitatii, biserici, organizatiilor care ofera consiliere si sprijin moral. Primaria sustine financiar, medicul ajuta la rezolvarea problemelor de  natura fizica, comunitatea ajuta la integrarea acestora in societate ,alti ajuta la rezolvarea disfunctiilor emotionale.

In Romania acest sistem este aproape inexistent.

Evident ca sunt si oameni de suflet, care poate au trait o drama asemanatoare sau au cunoscut si atunci isi doresc sa ajute sau pur si simplu inteleg ca societatea trebuie sa fie atenta si la aceste situatii.

Problemele de genul asta nu se pot rezolva doar prin initiativa unei singure persoane.

Este o problema, nu doar personala ci  si a societatii.

De aici, din Londra vom continua sprijinirea oricarei initiative de acest gen.

Vom  continua sa informam, eventual o sa povestesc, asa cum am mai facut, despre sistemul britanic si ce se poate face si in Romania.

Eu va lansez o invitatie si oricine poate sa ma contacteze.

Dupa cum stiti, in urma cu mai putin o luna, in Londra au avut loc cele doua olimpiade. Ambele fiind impresionante.

Pentru mine si pentru lumea intreaga  sunt doua bune exemple de motivatie.

As dori ca prin intermediul dumneavoasta, a celor care  ne accesati  sa ne prezentati  cazuri ale copiilor cu diferite dizabilitati, dar care au  vise, dorinte.

Mihaela mi-a povestiti despre o fetita care foloseste  scaunul cu rotile dar este olimpica la matematica.

Copiii acestia au nevoie de sustinerea noastra, de motivare, de incredere.

Visele devin realitate daca crezi cu adevarat in tine si in ele.

Vreau sa-i descoperim, sa-i ajutam sa ajunga ce-si doresc.

Viata ne da in fiecare zi astfel de lectii.

Sufletul, inima, nu sufera de nici un fel de problema, chiar daca coprul sufera de diferite probleme.

campanie umanitaraChiar daca picioarele nu te ajuta, sufletul zboara.

Chiar daca mainile nu te ajuta, inima continua sa bata.

Fiecare din noi avem drept de viata, drept sa visam.

Doresc sa-i cunosteam  pe acesti copii, sa-i ajutam sa scrie, sa publice, sa devina profesori de matematica sau medici sau de ce nu un realizator de emisiuni radio 🙂

Eu ofer oricarui copil care isi doreste sa devina jurnalist  sprijin sa faca asta.

De fapt, ofer sprijin oricarui copil care o sa mi-l ceara.

Spun adesea ca Speranta este mai puternica decat Frica.

Sa lasam Speranta sa intre in sufletul fiecarui din noi.

Visele si sperantele nu au legatura cu faptul ca scriem dintr-un fotoliu sau un scaun cu rotile.

 

Va multumesc si eu in numele familiei Naftanaila.

Va multumesc tuturor  celor care au donat  bani pentru achizitionarea scaunului.

Oameni  pe care nu-i cunosc.

Gestul fiecaruia dintre noi conteaza.

Doar impreuna putem schimba viata noastra, a celor din jur.

 

Maddie Ancuta