Radio Catch22 London » Blog Archives

Tag Archives: inger pazitor

Amintirile Evei

Lasitati-Saruti asa cum scrii

Published by:

lasitatiSunt responsabila pentru tacerile mele lase.

Sunt responsabila pentru privirile mele plecate in fata intensitatii ochilor tai.

Sunt responsabila pentru lipsa raspunsurilor la intrebarile tale, nascute din temerile si prejudecatile mele.

Se spune ca greselile se repara nu se iarta.

“-Ce doresti acum?”, ai putea sa ma intrebi.

“-Ce doresti tu, pentru tine, nu pentru altii?, m-ai intrebat in timp ce ma priveai cum imi puneam rochia si pantofii.

Am tacut. Tacerea mea era grea si apasatoare, nu pentru ca eram foarte inteleapta.

Tacerile mele erau speriate si confuze.

Dar acum pot sa te privesc in ochi si sa-ti spun.

Doresc sa stii ca exist. Doresc sa stii ca am curaj. Doresc sa stii ca mi-am curatat viata de  frici, orgolii, vanitati, temeri.

Doresc sa stii ca ma privesc curajos in inima.

As dori sa stii ca dragostea mea iti este un inger pazitor.

Dragostea mea doreste fericirea ta. Dragostea mea doreste limpezimea ochilor tai.

Dragostea mea iti este aproape calda, blanda, puternica si inteleapta si infrunta toate tarele societatii.

Gandurile mele sunt ca aripile unui inger.

Atunci cand o sa-ti fie greu, viata o sa te incerce, singuratatea te va atinge, nelinistile te vor cuprinde, cand sufletul tau se va teme, atunci tu trebuie sa stii ca eu exist, sufletul tau geaman iti este aproape sa te sustina.

Tu ai stiut ca l-ai gasit.

Iar eu azi iti zambesc spunandu-ti ca te asteapta cuminte, statornic, iubitor, tacut si rabdator.

Oriunde si oricat.

Intr-o zi, o sa-ti povestesc despre  “sora mea”. Nu este sora mea de sange, este sora sufletului meu. Poate in alte vieti, ne-am fost mama si fiica, mi-a salvat viata sau i-am fost profesoara. Nu conteaza. Amandoua stim ca aceasta viata este ultima pentru noi si trebuie sa o traim cat mai bine si mai frumos

M-a cautat. Intotdeauna sufletele perechi se cauta.

Si tu m-ai cautat. Si tu m-ai gasit. Intelept si curios.

Eu am strigat-o si ea m-a gasit.

Ea are nevoie de mine sa se inteleaga si m-a gasit.

Eu am nevoie de ea pentru a-mi intinde bratele si deschide sufletul.

Imi stie povestea.

I-am spus ieri ca nu-ti pot spune tot ce simt, dupa atata timp, ca poate ti-ai gasit linistea langa o alta femeie, ca nu vreau sa te abat din drumul tau, sa ma crezi nebuna sau obsedata.

Ca as vrea sa afli in timp si usor despre mine si mai ales ca acum am curajul sa fiu cine sunt.

Mi-a spus plina de pasiune: ” As prefera sa ma creada obsedata, decat sa ma creada o fiinta lipsita de emotii, sentimente sau materialista, prinsa in obligatii sociale si limitata”. Spune-i ce simti chiar cu riscul de a te crede obsedata. Asculta-ti inima, aminteste-ti.

Daca el este cu adevarat sufletul tau geaman? Daca el sufera pentru ca stie ca esti nefericita?

De unde stii tu ce a gasit el? Daca cheia fericirii voastre este la el iar el stie asta si a stiut de la bun inceput, doar ca s-a lovit de un zid de spaime si preconceptii?

Sufletul meu a fost captiv minciunilor care mi-au otravit viata.

Este timpul ca el sa se inalte purtandu-si cantecul cat mai sus.

Este liber si zboara catre tine si cu tine.

 

Celelalta capitole din Saruti asa cum scrii

Maddie Ancuta

copierea sau preluarea textelor este interzisa

 

 

 

Mesaje de dragoste

Pianul lui Dumnezeu-Mesaj de dragoste

Published by:

pianul lui Dumnezeu

Pianul lui Dumnezeu-Mesaj de dragoste

Nu-mi amintesc cum am cazut.

Stiu ca s-a intamplat brusc. In cadere am cuprins cerul cu privirea. Eram inuman de fericita.

Continuam sa ma scufund in ritmul unui vals doar de mine auzit.

Vedeam prin verdele apei urmele soarelui care ma privea tacut si aspru.

Dintr-o data am vazut doar verde, cu cat coboram verdele era tot mai intunecat, pana cand dintr-o data am fost inconjurata doar de negru si de frig.

M-am oprit din dans, continuand doar sa ma scufund.

M-am transformat intr-o nota. Eu eram Mi. Nu stiu de ce, dar asa ma cantam, asa ma auzeam. Nu stiam ca sunt atat de frumoasa.

In jurul meu se invarteau ametitor un barbat Do, un copil Re, o femeie La.

Continuam sa cobor. Notele treceau  pe langa mine, iar eu invatam uluitor de repede.

Fiecare nota era inceputul unui nou cantec. Unele erau vechi, doar le reinventam, altele le auzeam atunci.

Unele era vesele, altele triste, unele sobre, alte firave si nefiresti, arogante, senzuale. Cele care erau de dragoste erau cele mai inalte.

Cantau despre viata mea, despre destinul meu si despre destinul tau.

Nu intelegeam de unde  Do Major stia atat de multe despre mine.

Era foarte batran, parul alb, ochii albastrii.

El m-a oprit si mi-a zambit. Mi-a spus ca sunt o nota foarte importanta si ca nu trebuie sa ma scufund atat de devreme.

Am multe cantece de format, de cantat. Cantecul meu este de abia la inceput, nu am scris decat cateva note.

Mi-a spus ca fiecare dintre noi este o nota. Suntem importanti. Uneori nu realizam ca lipsa noastra, duce la dezacorduri.

Suntem falsati si atunci ne pierdem.

Alteori suntem divini pentru ca suntem uniti si puternici.

Trebuie sa invatam sa traim impreuna pentru a fi fantastici.

L-am privit pe batranul cu ochi albastri zambind.

–Am inteles in sfarsit ce suntem. Suntem notele cantate de Dumnezeu la pianul Universului.

Soarele ma incalzea puternic. Am intredeschis ochii.

Un batran cu ochi albastri, plin de riduri, cu par alb care se itea de sub o palarie veche de paie ma privea ingrijorat.

Langa el  era micul meu prieten care alerga in fiecare zi pe plaja. Blana cafenie, ochii caprui, blanzi, calzi si inteligenti ma supravegheau la fel de atent ca stapanul sau.

Botul lui cald ma impungea usor sa ma trezesc.

-Ce s-a intamplat? am intrebat privind ciudata pereche.

Asta trebuie sa raspunzi tu, s-a auzit vocea speriata a batranului, in timp ce ma  ajuta sa imi revin.

– Nu-mi amintesc nimic, m-am oprit brusc.

Dintr-o data am realizat ca in fata mea sta Do major.

– Esti Dumnezeu. Am visat ca eram o nota dintr-un cantec cantat de Dumnezeu la Pian.

– Nu, nu sunt Dumnezeu a izbucnit in ras batranelul.

In acel moment ca la un semnal, cainele pe numele Lucky mi-a sarit in brate cu un avant teribil, de parca m-ar fi cunoscut de o viata.

Am ajuns intr-un tarziu acasa.

Eu, batranul si cainele.

Suntem acum 5 note care formam un cantec.

Eu, Tu, batranul, catelul si marea.

Au trecut 7 zile de la aceasta intamplare.

De asta nu ti-am mai scris. Nu am uitat de tine. Acum stiu ca destinul meu este alcatuit din multe note.

Una dintre ele esti tu, alta este marea. Incet, incet, incep sa le descopar pe fiecare.

Azi m-am simtit singura pe tarmul marii. Batea vantul, marea era furioasa. Batranul si catelul nu au mai aparut.

Nu ti-am spus, batranul este cel care mi-a facut fotografia atunci cand ma ascundeam de privirile tuturor.

Mi-a aratat fotografia.  Nu l-am intrebat de ce acesta fotografie este atat de speciala pentru el incat sa o pastreze alaturi de cele ale familiei sale.

Nu a venit in seara asta si i-am simtit lipsa povestilor sale.

Fiecare seara era o alta poveste.

Ding! Dong! Ding! Dong!

Ora 22.10 . Cine poate fi la ora asta, m-am intrebat in timp ce imi strangeam halatul alb si pufos in jurul meu.

Lucky imi sare in brate. Pentru cateva secunde privirea mi se opreste in ochii lui, adanci si tristi.

Toata durerea si dragostea Universului s-a strans in acea privire.

Tinand lesa in mana in spatele lui un barbat tanar incerca sa  potoleasca entuziamul cainelui.

–Bunicul meu mi-a spus ca Lucky te-a ales pe tine si dupa cum se vede a avut dreptate. Ieri a zacut toata ziua si a scancit, a continuat barbatul pe un ton usor fastacit.

Lucky s-a strecurat pe langa mine in casa. S-a asezat cu botul pe labe langa masuta mea de scris.

L-am privit. Ma asteapta.

Barbatul imi intinde un plic isi ia ramas bun si pleaca.

Ma asez la masuta, Lucky punandu-si botul frumos pe picioarele mele.

Din plic iese o fotografie.

Fotografia mea. Pe spate sunt scrise cu o caligrafie aproape scolareasca cateva cuvinte.

Nu uita ca esti o nota frumoasa, cea mai frumoasa nota pe care Dumnezeu poate sa o cante.

Impreuna cu alte note vei forma un cantec.

Canta-ti cantecul!

Lucky va fi langa tine intotdeauna iar eu voi fi ingerul care te va veghea.

Nimic nu este intamplator in viata.

Multi vor trece pe langa tine,  unii vor ramane, multi vor pleca.

Sa nu uiti ca suntem cantati de Dumnezeu la pianul Universului.

 

mai multe Mesaje de dragoste

 

©Maddie Ancuta

Mesaje de dragoste

Calatoria spre viata de dupa viata

Published by:

Viata dupa viata19 Iunie Stau pe cerdacul casei parintesti. Linistea verde din jurul meu imi umple sufletul de incantare. Amintirile copilarie mele ma fac sa visez. Chipul mamei imi zambeste cald  printre amintiri. Ii simt mainile calde cum ma mangaie pe cap, imbratisarea ei parfumata. O vad cum se apleaca sa-mi dea sarutul de noapte buna. Ii aud vocea plina de dragoste si ritmul molcom al cuvintelor atunci cand imi spunea o poveste. Imi e dor de ea. Imi e dor si de mine cel de atunci. Nu v-am spus numele mamei mele. Are cel mai frumos nume: Dora. Vantul suiera printre copacii pe care i-am plantat acum 15 ani impreuna cu mama. Ei vor ramane multi ani si ne vor purta printre frunzele lor dragostea dintre mine si mama. Privesc in jur. Totul poarta urmele mamei mele. Dintr-o data imi amintesc de tabloul pictat impreuna. Cu pasi repezi intru in casa sa-l caut. Tabloul ne reprezinta pe noi doi. O mama frumoasa si buna si un baiat nazdravan si indraznet. Dora si Adrian Il privesc si o lacrima de fericire mi se prelinge pe chip. Am fost un copil norocos sa am o mama atat de puternica si extraordinara. Pe spatele tabloului inca se vad cuvintele scrise de noi. Indiferent unde te vor duce pasii voi fi alaturi de tine. Dragostea mea te va purta pretutindeni. Dragostea mea iti este ingerul pazitor care va fi langa tine tot timpul. Dorul de tine o sa fie in mine pentru totdeauna. Te iubesc baiatul meu, cu dragoste mama ta Dora. Te iubesc si multumesc ca esti mama mea. Adrian A trecut o saptamana de cand mi-am luat ramas bun de la mama.  Lumea ma priveste straniu si nu poate intelege de ce nu plang. Doua vecine chiar m-au acuzat ca de cand am plecat am uitat de mama, ca sunt un fiu risipitor si ca nu am stiut sa o apreciez. Nu pot sa plang. Nu vreau sa plang. Nu am motive sa plang. Mi-am iubit si-mi iubesc mama. Nici pe mine nu ma iubesc cat o iubesc pe ea. Dar nu pot plange. Stiu ca ii este bine in lumea in care este acum. Stiu ca este fericita. Stiu ca este alaturi de bunicii mei, de toti prietenii ei de o viata. In lumea in care este acum este este plina de iubire, de lumina, de intelepciune. Este fericita si iubita. De asta avem nevoie cu totii. Sa fim iubiti si fericiti. Moartea este drumul spre viata adevarata pe care o meritam. Niciodata nu m-a speriat ideea de moarte. Pentru ca stiu cum este  atunci cand dupa viata pleci intr-o calatorie catre o alta viata. Poate ca este momentul sa povestesc  ce s-a intamplat cand am avut accidentul si am murit. Eram in drumul de la scoala spre casa, intr-un grup cu alti baietii. Era iarna. Radeam si ne bateam cu bulgari de zapada. Dintr-o data o masina a derapat si ne-a izbitit din plin pe toti. Doi prieteni de ai mei au fost doar impinsi,eu am murit.  Imi amintesc ca lumea din jur striga disperata dup ajutor. Eu incercam sa-i linistesc si sa le spun sa nu-si faca griji, ca totul o sa fie bine. Ii priveam de sus pe toti. Imi priveam corpul lungit pe zapada. Nu am realizat imediat ca este corpul meu. M-am dus la sofer sa-i spun ca totul o sa fie bine. Am incercat sa-l ating, dar mana mea a trecut prin el. Nimeni nu ma auzea indiferent cat de tare vorbeam. Alergam de la unul la altul, dar nu ma vedeau. A venit si salvarea. Eu ii priveam uimit pe fiecare. Medicul a inceput sa-mi faca resuscitarea. Eu ii spuneam sa se opreasca. La un moment dat am simtit cum urc foarte repede, Pamantul se indeparta sub picioarele mele. Am traversat un tunel intunecos. La capatul lui am fost intampinta de fiinte luminoase, care straluceau. Totul era plin de lumina, locurile erau extraordinat de frumoase. Am ramas in lumina de acolo. Stiam ca toti oamenii de acolo ma iubesc. Dintr-o data mi-am revazut bunicii care erau frumosi si fericiti. Au venit la mine si m-au imbratisat. Dar m-au rugat sa ma intorc la mama mea pentru care are nevoie de mine. Acest lucru m-a facut sa ma intorc. Eram inconjurat de multa dragoste si liniste, dar gandul si dragostea pentru mama mea m-au facut sa revin. Asa ca lumina m-a condus inapoi spre tunel si eu am coborat. Dintr-o data am vazut-o pe mama mea plangand. Atunci am deschis ochii si am privit-0. Ea mi-a zambit privindu-ma cu intensitate in ochi. Stia ca o sa ma intorc la ea.   va continua… Pasi in trecut   M.A orice copiere sau preluare de  text sub aceasta semnatura este interzisa