Radio Catch22 London » Blog Archives

Tag Archives: ganduri de dragoste

Mesaje de dragoste

Metamorfoze

Published by:

metamorfoze

M-am trezit cu sufletul viu, razand si pus pe iubit.

Asa ca i-am raspuns cu cel mai frumos zambet al meu.

Zambetul l-a sedus. Mi-a dorit sa am o zi buna, iar eu l-am imbratisat.

I-am spus ca il iubesc pentru felul in care ma face sa ma simt. Fericita!

Cateva ore mai tarziu.

Soare afara, inima mea radea.

Negrul fatarniciei care ma inconjura, asemeni aripilor unui vampir urias au pus stapanire pe mine.

Aerul devenit negru, apasator, sufocant se incolacea ca un sarpe in jurul gandurilor mele.

Am devenit asemeni lui. Respiratia mea era veninoasa.

Buzele mele altadata moi si aromate erau mov, amare.

Privirea mi-a alunecat in oglinda.

M-am speriat. In locul zambetul generos  am vazut chipul unei hidre.

Serpi lunecosi sasaiau perfid din mine. Inima mea era neagra!

Franturi din mine incercau sa iasa la suprafata.

Mintea mea cauta un un colt luminos unde sa ma salveze.

Gandurile mi-au inchis ochii si m-au scufundat in verdele sperantei.

Am vazut chipul unei fete de o frumusete incredibila, printesa Sabra. Langa ea Saint George care rapune dragonul, salvand orasul si printesa.

Sufletul meu a inceput sa prinda culoare.

Am ajuns pe o pajiste verde, iar eu eram imbracata intr-o rochie albastra. Langa mine era un cosulet plin cu cirese coapte.

Doua perechi de cirese rosii au ajuns cercei.

Priveam cu atentie ciresele. Rosul lor imi aminteau de  buzele mele muscate in joaca.

Am luat cate o cireasa si am transformat-o in litere.

Literele au devenit cuvinte.

M-am uitat la mainile mele.

Au inceput sa danseze cuvinte pe hartie.

Ochii mi s-au ridicat din iad  si mi-am zambit.

Chipul hidrei a disparut.

Un zambet frumos  mi-a luminat chipul.

M-am intors la mine!

Uneori suntem noi cei care ne salvam!

Cateodata avem nevoie de un sfant sa ne ne salveze de dragonul ucigas al sentimentelor negre care pun stapanire pe noi.!

Ganduri pentru tine, transformate in mesaje de dragoste.

 

Maddie Ancuta

copiere sau preluarea articolelor este interzisa fara acordul autoarei.

Mai multe povesti in Povestea de seara

 

 

Mesaje de dragoste

Vreau să petrec alături de tine!

Published by:


 UITARE
Nopţi prea lungi,nopţi prea scurte,
Zile frumoase şi zile urâte,
Ceasuri ce bat,ceasuri ce tac,
Tu m-ai uitat,eu te-am uitat…Visele prea lungi,visele prea scurte,
Zile bune puţine şi zile rele multe,
Şansa a venit,şansa a plecat,
Eu te-am uitat,tu m-ai uitat.Ploi prea lungi,ploi prea scurte,
Amintiri frumoase şi amintiri urâte,
Clopote ce bat,clopote ce tac,
Tu m-ai uitat,eu te-am uitat.Săruturi prea lungi,sărutări prea scurte,
Buzele sunt dulci şi buzele sunt mute,
Lacrimi ce ard,lacrimi ce cad,
Eu te-am uitat,tu m-ai uitat.Nori prea deşi,nori prea rari,
Tu acum apari şi apoi dispari,
Chipul tău vesel,chipul tău întristat,
Tu m-ai uitat,eu te-am uitat.Ape prea reci,ape prea calde,
Valuri mici şi valuri înalte,
Luna a venit,luna a plecat,
Eu te-am uitat,tu m-ai uitat,Idei prea isteţe,idei prea trăsnite,
Idealuri reuşite şi idealuri nereuşite,
Câmpul verde,câmpul uscat,
Tu m-ai uitat,eu te-am uitat.Zăpezi prea puţine,zăpezi prea multe,
Ierni lungi şi ierni scurte,
Oameni ce vorbesc,oameni ce tac,
Eu te-am uitat,tu m-ai uitat.

Natură confuză,natură mortală,
Un căntec pierdut pe bolta stelară,
Privim îndelung un răsărit de soare
Şi ne pierdem adânc,în uitare.

PICTEZ NEÎNCETAT CHIPUL TĂU
Pictez neîncetat chipul tău,
Soarele apare la un colţ de cer,
Culorile le amestec,totul e magie
Şi inima în dar,eu îţi ofer.Un cântec se aude tot mai rar,
Natura vie ne înconjoară din plin,
Mirosul devine tot mai dens,
Iar păsările apar ca din senin.În zborul lor pur şi divin,
Străbat zarea în lung şi în lat
Dându-i o nuanţă plină de magie,
Ca într-un vis de neuitat.Se lasă seara liniştită,
Stelele se prind în hora mare,
Luna le priveşte oftând
Şi apoi se ascunde în uitare.Pictez neîncetat chipul tău,
Noaptea se lasă tot mai grea,
Culorile le amestec cu dor,
Iar tu ai intrat la inima mea.DIN CARTEA;DIN FUM DE ŢIGARĂ…
FLOARE DE CIREŞ
Floare de cireş
Deschide-te tu suflet trist,
Şi vezi cum la umbra ta
Plânge un suflet de artist.Atâta puritate
Purtată în suflet vie
Prin jocul de culoare,
Doar amintirea de copilărie.Parfumul inocent
Pe care îl emanezi,
Trăieşti încă acea emoţie
În somn când mă visezi.Iubire efemeră
Trăită în miez de noapte
Îţi sărut buzele dulci
Atât de pure şi nevinovate.Există gingăşie
Prin mângâieri divine,
Ascultă natura cum naşte
Frunze albe cristaline.Te-ai îmbrăcat,
Tu suflet trist,
În floare de cireş,
Ca un mare artist.
VREAU
Vreau să petrec alături de tine
Timpul care mi-a mai rămas,
Să ne topim ca doua lumănări
Pănă în ultima clipă şi ultimul ceas.Dorinţa arzătoare să fie veşnic vie
Şi tot mai dulce-al tău sărut,
Să privim mereu tot inainte
Şi să uităm de vechiul nostru trecut.Să ne înăltăm tot mai sus
Să alegem fiecare căte o stea,
Apoi să ne punem căte o dorinţă
Şi apoi încet te voi săruta.Să plutim printre stelele fugare,
Să fim oaspeţii lunii de cristal,
Să ne invelim în măngăieri usoare,
Şi în sărutări ca de opal.Vreau să petrec alături de tine
Căt mi-a mai rămas din viaţă
Şi să topim cu ale noastre sărutări,
Ura care s-a transformat în gheaţă.
MAMA :06-V-1991
De nimeni nu îmi este dor
Decât de mama mea,
Căci sufletul ei cald şi bun
Mereu mă alinta.Şi mă privea în ochi mereu,
Cu dragoste de mamă bună
Şi vorbe dulci ea îmi spunea
Sfaturi de zână bună.E mama mea şi o iubesc
Şi sufletul îl simt aproape,
Căci nimeni pe acest pământ,
De ea nu mă desparte.Mă învăţa tot ce e bun,
Să lupt,să învăţ şi să iubesc
Şi tot ce mişcă pe pământ
Eu ca să ocrotesc.Ca ea nu e nimeni pe pământ
Şi nu cred că există oare,
O floare mai gingaşă cum e ea
Fiinţă atât de atrăgătoare.
Multumesc inca o data Mihai pentru minunatele poezii:)
La multi ani tuturor! O primavara frumoasa si sa ne auzim intotdeauna cu bine
Maddie Ancuta
Mesaje de dragoste

Dragoste in versuri

Published by:

           poeti romani                   Iubitorilor,  autorilor de poezie le dedicam o rubrica speciala. Am avut si eu incercari de a scrie poezie, dar raman la proza. Las creatorii de poezie sa ne umple sufletul de placere si visare..

Invit pe aceasta cale pe cei care scriu poezie dar si proza, pe cei care doresc sa publice sa ne contacteze.

Azi va prezint un tanar indragostit de frumos, arta si poezie

                        POEZIA… … este versul inimii … e ceea ce noi cei care o scriem nu o putem reda verbal, pentru ca Ea este glasul inimii noastre, a sentimentelor ce ne apasa, a cuvintelor pe care gura nu le poate grai ci doar mana le poate aseza in versuri.

                                                                                                                                                  Morar Calin Lucian( 09.09.1980  Oradea jud Bihor)

Cu respect ne inclinam in fata voastra.

Maddie Ancuta

 

                   Ninge

Ninge, cu fulgi mari si albi,

Prin geam mã uit, încerc sã-i ocolesc

Departe printre ei, chipul tau îl zãresc

La el încerc s-ajung, însã nu reusesc.

 

Sã fie doar o nalucire sau doar visul

Unei priviri de dragoste atinse?

Sã-ncerc sa te ating dar tu sa fii departe

Si-n ochii mei sa mi te-nchipui,

Si sã te vad atât de-aproape?

Plutind usor, si strãlucind…..

Asemeni unui fulg de nea?

 

E ger, e frig, tu esti departe,

Mã-ntreb de ce în iarnã m-ai lasat

Inima mea inghetata, de dorinta arde

Sã te ating, sã-ti spun din nou cât te iubesc!

 

Privesc spre fulgii mari care danseazã,

În jurul unui felinar batrân,

Îi rog pe ei sa imi îndeplineascã,

Dorinta , de a te aduce înapoi.

 

În dansul lor timid spre caldarâm,

Parcã-mi soptesc cu totii-n cor, pe-acelasi glas

Sã ma intorc încet, în zare sã privesc,

Dar totul e-nghetat in jur, e-ntunecat,

La fel ca sufletul, de iubire brãzdat.

 

                       

                                      Cu gândul la tine sunt acum

Cu gândul la tine sunt acum

Chiar dacã tu departe esti acum de mine,

In sufletul meu esti aici si-ti spun

Cât mi-e de greu fara de tine.

 

As vrea sa fiu oceanul cel abastru,

Care te mangâie cu valul sau,

Sã fiu eu soarele cel cald si blând de la amiazã

Ce- ti mângâie tot trupul.

 

Astept sa vii napoi, în brate sã te iau

Sã-ti simt din nou bataia inimii,

Astept sã vii napoi, da mana sã te tin din nou

Sã-ti spun cat mi-ai lipsit…

 

                        De ce?

Zac singur in fata unui bec ce luminează slab,

Privesc cu drag  o poză , cu noi doi

O lacrima agale îmi spintecă obrazul

Si mă intreb de repetate ori: De ce?

 

De ce? tu ai plecat, de ce? nu esti acum cu mine

De ce? mă chinui ca pe un necunoscut

De ce? eu stau in fata becului cu poza ta in mână

De ce? eu te iubesc, si tu m-ai dat uitării?

 

Sunt zile-n tregi si nopti la rând,

De când m-am năpustit în întuneric

Astept, astept, să vină raza mea de soare

Si să străpungă bezna care mă cuprinde.

 

Privesc cu ochii-n-lăcrimati în depărtare

Si sper în fiecare clipă să te văd venind

Astept la fiecar ticăit al ceasului să vii

Si tremur în nestire când telefonul sună.

 

                                                              Dragoste in versuri

Doar pentru tine vreau sã scriu

În versuri, dragostea ce-ti port sa o descriu

Sã-ti spun din inima, cu glasul viu

Cã te iubesc, asa cum doar eu stiu.

 

Cu tine viata vreau sã mi-o trãiesc,

În brate sã te strâng, usor sã îti soptesc,

Vorbe de-amor, si sentimentele ce izbucnesc

Din inimã si suflet, pentru fiinta ce-o iubesc.

 

În fiecare clipã, când, de mana ne tineam,

Stiam cã am gãsit ceea ce imi doream

Si fericit, cu patimã, în ochii tãi adânc priveam,

În clarul lor, iubirea ta eu o vedeam.

 

Nimic nu-i mai frumos decât sã stii iubi,

Si sã te lasi purtat de valul fericirii,

Sã-ti tii iubita-n brate în fiecare zi

Si împreunã sã plutiti, spre un tarâm al nemuririi.

 

                                             

Nostalgie

 

Aprind din nou o tigaretă si privesc

Cum fumul ei s-evaporă în depărtare

În fiecare clipă mă gîndesc la ce era-ntre noi,

Si cum s-a stins, ca fumul de ţigare.

 

Dar timpul a trecut, si-am încercat să las in departare amintirea,

A tot ce-a fost frumos, a tot ne-a legat

Am încercat să uit că nu eşti lângă mine

Si să mai fac un pas, ca să te pot uita.

 

Un timp ce trece spune, că vindecă o rană

Dar o iubire stinsă, de-a fost adevărată, va rămâne

O poartă către suferinţa cea eternă,

O rană ce nici timpul n-o mai poate vindeca.

 

Mă mai gandesc şi-acum cu nostalgie

La tot ce între noi a fost… o dată,

Si din ţigară, un fum, adânc mai trag în piept,

As vrea să-ntreb destinul…de ce a fost nedrept.