Radio Catch22 London » Blog Archives

Tag Archives: dragoste

Arta de a fi TU

Stilul tau…TU!

Published by:

femeia puternicaAzi a plouat toata dimineata in Londra. Asa ca intr-o zi ploioasa si lenesa, tendinta este sa stai in pat, sa privesti filme, sa citesti, sa lenevesti sau pur si simplu sa-ti lasi gandurile sa zburde in voie.

Am citit mesajele primite. Le citesc cu un zambet care imi umple sufletul si chipul.

Ce este mai minunat in viata? Sa fim fericiti, impliniti sufleteste, social, familial, financiar.

Acum o saptamana am terminat cursul de Consiliere pentru non-consilieri. L-am facut pentru mine, pentru dezvoltarea mea personala.

A fost un curs care mi-a dat mult de gandit, multe motive de zambit si mai multe motive de contemplat, analizat, studiat. Un curs care m-a facut fericita, mai puternica, mai feminina, mai inteleapta.

Ma uit cu atentie la cei din jurul meu: cunoscuti sau necunoscuti.

Citesc printre randuri, printre priviri triste, printre ganduri, dorinte neimplinite, cuvinte fara forta.

Eu cred in valoarea si forta cuvintelor.

Cred in prezent.

Stiu ca trecutul nu se poate schimba si nu trebuie carat cu tine in prezent.

Stiu ca viitorul este reflectia clipei de fata.

Am vazut oameni care sunt plini de indoieli, de lipsa de incredere, de lipsa de dragoste si intelegere fata de sine.

Toti la un moment dat avem ganduri legate de felul in care aratam, daca suntem inteligenti, atragatori, slabi , purtam un gol in suflet pe care nu stim cum sa-l umplem.

A te preface ca esti fericit cand esti trist nu este niciodata o solutie.

Trebuie sa fi TU!

Te invit la un dialog cu tine insuti. Uita-te in oglinda! Priveste-te si intreba-te: “Cine sunt? Cine sunt cu adevarat?”

Eu iti lansez o invitatie la iubire, la fericire, la implinire, la realizare de sine.

Ca sa ai o viata implinita trebuie sa scapi de viata neimplinita, de gandirea negativa. Manifestati personalitatea in mod autentic, altfel vei risca sa te pierzi pe tine.

Gandeste-te cand te privesti in oglinda la capacitatea de a avea un stil personal.

Ai capacitatea sa alegi ce ti se potriveste in acest moment? Ca vorbim de o coafura, haine, barbat, job.

Nu mai copia modele, trebuie sa fi constient de cine esti, ce simti in viata, cine esti.

Nu mai lasa pe nimeni sa gandeasca in locul tau. Avem nevoie de confirmari. Dar nimeni nu stie mai bine decat tine de ce anume ai nevoie in viata. Viata ta este creata de tine. Relatiile tale sunt create de tine. Jobul pe care il ai este pentru ca tu l-ai vrut. Daca jobul te nemultumeste de ce ramai in el? Daca relatia ta este cea care te trage inapoi de ce ramai in ea? Pentru ca asa spune mama? pentru ca cei din jurul tau spun ca in ziua de azi este greu sa gasesti un job? Ramai acolo constient(a) ca toata astea te fac nefericit (a)?

Accepta-te asa cum esti, fara sa te minti si fara sa lasi o imagine falsa celor din jur despre tine.

Nu traii dupa asteptarile celor din jur. Nu traii dupa asteptarile parintilor, prietenilor, sefului.

Viata este doar a ta. Traieste asa cum simti ca iti este tie bine. Nu merge pe drumul trasat de altii. Alege-ti drumul tau, indiferent ca este cateodata plini cu bolovani, tepi, stanci sau ape ce par imposibil de trecut.

Invatam din tot ce ne ofera viata. Sa fim mai buni inseamna sa infruntam greutatile, sa invatam din greselile noastre nu ale celorlati.

Risca!

Iubeste-te pe tine!

Nu te mai judeca atat de aspru. Gandeste-te daca nu cumva pe tine te judeci mai aspru decat pe cei din jur. Daca faci asta, te intreb eu: De ce o faci? Cum poti sa-ti arati tie mai putin intelegere si simpatie decat prietenei tale?

Increderea in sine se construieste in timp. Incepe din acest moment, nu mai pierde timpul.

Faptele tale striga mai tare decat vorbele tale.

Nu trebuie sa fi in competitie cu nimeni, nu te compara cu nimeni. Intotdeauna o sa fie cineva mai frumos, mai bun, cu mai mult succes, cu un barbat mai frumos, mai puternic sau o femeie mai senzuala si mai sexi.

Trebuie sa colaborezi cu  cei din jurul tau.

Daca viata ta NU este asa cum trebuie oare cine este vinovat? Daca nu ai facut ce ti-ai propus in copilarie sau acum 1 an de zile de Anul Nou cine este responsabil? Cine sau ce te-a tinut pe loc?

TU doar TU esti adversarul tau cel mai de temut.

Uita-te din nou in oglinda. Ia o foaie de hartie si un pix si scrie ce vezi in oglinda, ce vezi in ochii tai, ce vezi in inima ta.

Schimba-te! Tuturor ne plac fluturii.  Privitii cu atentie cum se metamorfozeaza.

Este momentul sa iesi din cocon si sa infloresti, sa te construieste, sa-ti construiesti incredere in tine si viata pe care vrei sa o ai.

Dar..nu mai lasa totul pe maine. Transformarea ta incepe de acum!

Nu uita sa fi bun cu tine. Viata iti apartine. A venit vremea ta. Scoate gandurile catastrofice, sentimentele negative, gandurile sumbre. Nu vrei sa provoci mila celor din jur, nu-i asa? Cum simti, ce simti cand vezi un cersetor, ce-ti inspira? Tu nu cersesti bani, ci doar atentie.

NU vrei sa fi privit (a) cu mila si compasiune.

Uita-te din nou in oglinda! Ai descoperit cine esti? Ai scris despre tine?

TU esti cea mai importanta persoana din viata TA.

Incepand din acest moment vei purta doar STILUL TAU…

pentru ca este singurul stil care te prinde

TU!

 

 

Maddie Ancuta

copierea sau preluarea articolelor fara autorizatie este interzisa

 

Legende romanesti

LEGENDA MACILOR

Published by:

legende romanesti

Legenda macilorCică florile cele frumoase, roşii, pe cari le vedem noi presărate prin lanuri şi pe cîmpie, de le zicem maci, n-ar fi răsărit ele de la început, ci mai tîrziu încoace, din durerea sufletului de mamă.
Odată, de mult, o mamă văduvă şi sărmană avea şi ea pe sufletul ei un odor de fecior, la care se uita ca la lumina ochilor. Că era bun şi cuminte şi asculta de vorba maică-si, ca de sfînta evanghelie.
Acu, într-o zi, neavînd biata femeie de nici unele la casa ei şi neştiind ce să-i dea băiatului de mîncare, a scos un ştergar ales pe margine, de-I avusese dar de la maică-sa pe cînd se măritase şi dîndu-i-l împăturit frumos băiatului, îl trimise taman în alt sat, la un neam al ei, ca să-i dea pe el un căuş de mălai şi un boţ de brînză. Da bordeiul văduvei era la marginea satului şi ca să treci în satul celalt, trebuia să tai o pădure mare şi întunecoasă, apoi o cîmpie şi dup-aceea, un deal şi-o vale, pustie nevoie mare.
I se strîngea inima femeii de grijă, cînd socotea că-i atîta cale lungă pentru biet fecioru-său, care de sărăcie şi nemîncare, de abia se ţinea pe picioarele-i şubrede, dar ce era să facă ? îşi făcu o cruce, îl puse şi pe copil să se închine să zică un „Doamne ajută” şi-l porni la drum.
Pornise băiatul cam cînd era soarele de două suliţi pe cer şi acu, acu sta să-nsereze şi bietul copil nu mai venea. ,
Biata maică-sa făcea ce făcea, ieşea în prag, punea mîna straşină la ochi şi cerceta zarea. De fecior nici gînd.
Dacă văzu ea că asfinţeşte soarele şi nici ţipenie de vietate nu se zăreşte cît cuprinzi cu ochiul, îşi trase ştergarul bine pe cap, înţepeni uşa bordeiului şi mai moartă decît vie, porni să afle de urma fecioru-său.
Merse ea mai întîi mai domol, trecu pădurea şi ieşi pe cîmpie. Din vreme în vreme, îşi striga feciorul pe nume, doar, doar i-o răspunde, dar’pădurea tăcea ca. Mormăitul. O cuprinse atunci o frică de moarte şi o luă la fugă peste cîmpul plin de mărăcini şi unde punea piciorul, tot în mărăcini se înfunda şi-l scotea plin de sînge. Dar ea pas să simtă ceva, că în sufletul ei alta nu simţea, decît dorul de copilu-i rătăcit ori, fereşte Doamne, mîncat de fiarele sălbatice din pădure.
Şi alerga sărmana într-un suflet şi la tot pasul picura sîngele din tălpile-i împunse de spini şi unde cădea picătura de sînge, răsărea o floare mare şi roşie, pînă ce se umplu cîmpia toată de asemenea flori. Taman cînd răcnea ea mai amar : „Ionică, Ionică ‘, numai ce auzi de dincolo de deal, un glas slab de copil, venit ca de la mare depărtare, care îngîna : „mamă, mamă“.
Femeia nu mai simţi nici urcuşul greu al dealului, nici clina repede a văii şi într-o clipită fu lingă copil, unde căzu grămadă.
După ce-şi mai veni în fire, îşi luă feciorul în braţe şi porni cu el înapoi acasă. Dar cînd să treacă peste cîmpie, ce să vezi ? Numai flori roşii, încotro cătai cu ochii.
De atunci se zice că ar fi macii pe pămînt.

tehnoredactare Maddie Ancuta

culeasa de Lia Hîrsu
Alb., Buc., 1925, 247.
Vezi Tip. Leg. 10706. Este atestat în Muntenia.