Radio Catch22 London » Blog Archives

Tag Archives: comentariu politic

Romani in lume

Ce-am avut si ce-am pierdut

Published by:

coruptieCe-am avut si ce-am pierdut 

Cam in acesti termeni se pune problema in ziua de astazi cu tara noastra, cu Romania. Dar la fel de bine se poate vorbi de toate tarile asa-zis civilizate. Ce-am avut? Am avut o tara. Buna, rea, simteam ca ne apartine mult mai mult decat simtim astazi. In prezent, lehamitea fata de aceasta sleahta de incompetenti si de tradatori de tara care fac pe ciobanii (noi fiind oitele) se extinde usor-usor si la tara.

Incepe sa ne fie lehamite de tara. In momentul in care ne simtim neputinciosi, in momentul in care simtim ca nu mai putem schimba nimic, in momentul in care simtim ca nimic nu se schimba, in ciuda tuturor promisiunilor, lehamitea ne cuprinde ca un sentiment cadaveric, din care parca nu mai exista scapare si care ne poarta cu pasi repezi spre o pierzanie mult-dorita de unii, mult-asteptata de altii.

Dar sa vedem ce am avut. Am avut o tara cu datoria externa achitata, ceea ce in termenii economiei de astazi inseamna o tara independenta, cu adevarat independenta pe plan international, o tara care nu trebuia sa intre in nici o (!) hora (nu inteleg noul “nicio” al frumoasei noastre Academii), nu trebuia sa cante la nici o alta masa, nu trebuia sa danseze cum ii cantau altii.

Tara asta a noastra, Romania, era din contra in situatia interpretului, a unei orcheste, care putea impune cu usurinta ritmul, cantecul dupa care trebuiau sa danseze altii. Si totusi nu s-a intamplat asa! De ce? Nu eram noi in stare, o natiune post-comunista care aveam niste reguli, niste principii dupa care functionam, dupa care sistemul functiona, ca si celelalte natiuni post-comuniste din celebrul CAER (piata interna a tarilor comuniste) sa ne punem usor-usor pe picioare?

Cine a “pus mana pe putere”? Daca raspundem la aceasta intrebare gasim cu usurinta raspunsul la intrebarea: “De ce suntem acum in genunchi?”. Cine a pus mana pe putere dupa faimosul ’89? Dupa asa-zisa revolutie din ’89? Sa fii fost oare poporul cel care si-a luat soarta in propriile maini? Sa fii fost oare parintii, copiii, rudele celor care cu atata spirit de sacrificiu si atata nebunie frumoasa au murit in acele zile? Sa fii fost taranii care munceau cu atata truda pamantul tarii? Sa fii fost muncitorii din fabrici si uzine care au iesit in strada fara nici cea mai mica urma de regret, fara nici cea mai mica urma de frica si de indoiala intr-un viitor mai bun?

NU! Raspunsul la toate aceste intrebari este un mare si un apasator NU! Puterea, in forma in care exista ea la acea data a ramas in mainile celor care au detinut-o si mai inainte. Ceea ce s-a intamplat in acele zile fierbinti ale Estului Europei a fost o schimbare de sistem, impusa, stabilita, venita “in plic”. Numai ca noi am preferat sa facem aceasta trecere in modul nostru – “ca la noi la nimenea!”.

La noi nu s-a dorit “revolutia de catifea” care a existat in toate tarile comuniste, unde sistemul si-a predate fraiele in mod deschis, la vedere, cu asumarea trecutului si cu disponibilitate pentru colaborare in viitor. Nu, la noi s-a preferat inscenearea acestui masacru televizat, acestui experiment TV care inca ne bantuie si astazi.

Se vorbeste de esalonul II ca fiind cel care a preluat administrarea tarii. Nu cred. Se vorbeste despre o mare conspiratie inceputa in timpul comunismului menita sa ingenuncheze tara unor interesa mai de la vest sau mai de la est. Se poate.

Dar in tot acest scenariu care se desfasura inaintea ochilor nostri noi, romanii, unde am fost? Noi, romanii, unde am fost cand s-au intamplat toate nenorocirile de 24 de ani incoace?

Poate atunci, in valtoare evenimentelor, nu ne venea sa credeam ca incepusem sa ne luam tara inapoi. Poate atunci, in fierberea acelor zile, nu mai gandeam limpede si am actionat multi din impuls! Poate atunci, orbiti de atata libertate, nu am mai vazut gardul care incepuse a se construi incet inaintea ochilor nostri. Poate atunci, imbatati de curaj, nu am vazut lacrimile din trupul tarii care incepusera sa curga in rauri.

Asta pot sa inteleg. Dar ce nu pot sa inteleg si nu cred ca voi putea vreodata – este cum am permis noi, ca neam, ca natiune, sa se intampla toate cele care se stiu din ’89 incoace. Unde ne erau profesorii de macroeconomie? Unde  ne erau juristii? Unde ne erau inginerii? Unde eram noi, cu totii?

Era tara noastra pregatita sa tina piept tavalugului capitalismului versat existent la acea vreme in Europa? Era sistemul nostrum nou-creat (sau mai bine-zis pseudo-sistemul nostrum) capabil de concurenta la adresa sistemelor construite de-a lungul zecilor de ani in Europa de Vest?

Eu cred cu tarie ca NU. Nu era atunci si acum cu atat mai mult. Daca atunci inca aveam industria asa cum era, dar care ne condusese la independenta financiara internationala, acum aceasta industrie, sub pretextul mult-trambitatei privatizari, a fost redusa la un mormam de fiare vechi in cel mai buna caz, daca nu la terenuri virane in care zburda in voie maidanezii zilelor noastre.

In consecinta, ce-am avut? Am avut o tara cu un potential enorm de dezvoltare, care putea cu usurinta sa treaca imbracata in alb in noua ei faza de existenta. Am avut minti stralucite care, daca nu si-au dat ultima suflare prin nu-stiu-ce temninta comunista sau canal – a preferat sa plece capul si sa pactizeze cu sistemul comunist si sa se prefaca doar a lupta la adresa acestuia. Dar nu ne-au lasat altii sa ne imbracam in acest vesmant alb, diafan, al unei tari primenite de ce fost si ni s-a dat sa imbracam tot aceiasi haina greoaie de iarna de culoare gri-sobolan, si sa o purtam pe tot cursul anului.

Ce-am pierdut? Eu cred cu tarie ca ne-am pierdut pe noi insine in acele vremuri, in acele zile. Ne-am pierdut pe noi ca tara, ca neam, ca natiune. Ne-am pierdut pe noi ca oameni, ca mandri locuitori au unor pamanturi pre-roditoare cu toata lumea. Ne-am piedut pe noi in identitate, nu mai stim cui apartinem si daca mai apartinem cuiva.

Dar, pentru ca exista si un “dar”, toate acestea se mai pot inca schimba. Inca nu e prea tarziu. Inca mai gasim “insule de Romanism” in frumoasa noastra tara. Inca ne mai putem molipsi de nationalism unii de la altii. Si nu trebuie sa ne fie team de cuvinte. Nationalismul este intalnit la tot pasul in Europa. Numai noua ni s-a impus sa nu mai folosim acest cuvant, ca are un sens radical, ce nu este in acord cu noua stare de lucruri.

Dar se pare sa nationalismul revine “la moda”. Globalizarea, daca si cand se va face, trebuie sa se faca prin unificarea diversitatii si nu prin omogenizarea ei. Nu poti sa globalizezi sisteme si natiuni déjà omogenizare asa cum se incearca astazi.

Sper sa traiesc sa vad ziua in care noi, Romanii, vom fi printre cei care vom da liderii lumii….

Zalmoxis

 

mai multe articole in Romani in Lume

Top Secret

Cercul inchis al puterii manipularea nesimtita Mihai Razvan Ungureanu

Published by:

Cercul inchis al puterii manipularea nesimtita. Mihai Razvan Ungureanu (evreu) de la sefia UTC, diplomatia romaneasca, sef SEI, prim ministru. Marturii socante

Sa vedem ce s-a intamplat ieri. Stau si ma intreb de ce, in continuare presedintele Traian Basescu mizeaza inca pe cartea ca noi romanii desi, suntem multi, suntem prosti.

6 februarie 2012. Emil Boc isi da demisia. Lucrul pe care il asteptam de cativa ani. Ne punem intrebarea: De ce acum?  Acum un an si opt luni vorbeam despre Asumarea raspunderii in Parlament. Cum poate sa cada Guvernul Boc.  Suntem in februarie 2012 si guvernul Boc nu a cazut datorita motiunii de cenzura. Despre guvernarea Boc s-a scris zilnic. Despre impotenta politica a fostului premier Emil Boc s-a discutat in talk show-rile televizate ani intregi. Nemultumirea populatiei era crescanda si evidenta. Dar in fata guvernului Boc si al presedintelui Traian Basescu toate acestea nu au valorat nimic. Era guvernul si este presedintele tarii care nu pleaca cu adevarat urechea la cererea cetateanului roman.

Ianuarie 2012 incepe cu manifestatii de strada, afara ninge ploua, ca in reclama cu fixativul, guvernul Boc ramane stabil, insensibil la “intemperii” nimic nu-l poate deranja. Dar brusc Emil Boc isi da demisia. Presa internationala semnaleaza ca Emil Boc isi da demisia datorita manifestatiilor de strada provocate de austeritatea guvernarii Boc. Iar Boc nu tine de putere asa ca se hotaraste sa plece.

Dl Boc, dar cum ramane cu asumarea raspunderii guvernarii? Dl Boc trebuie sa raspundeti in fata natiunii pentru stadiul de degradare in care a ajuns cetateanul roman. Dar de ce plecati fara sa platiti? Intr-o tara democrata toti suntem egali in fata legii. Citim in presa ca pentru o paine furata se face puscarie, dar pentru o tara furata cine raspunde? Coruptia care a fost atent supravegheata de catre toate guvernele? Si nici unul dintre fostii premierii nu si-au asumat raspunderea si nici nu au platit in fata legii. Deci Romania este o tara democrata doar pentru “dulai” in nici un caz pentru “catei”.

Urmarim cu atentie discursul presedintelui Traian Basescu care il desemneaza premier pe Mihai Razvan Ungureanu.

“Aş vrea să fac următoarea precizare: încă din luna decembrie, am avut discuţii cu premierul Emil Boc cu privire la depunerea mandatului. Decizia a fost amânată din motive de interes naţional” Traian Basescu.

Deci discutiile au inceput din luna decembrie 2011 si nu au nici o legatura cu manifestatiile incepute in luna ianuarie 2012. Multumim pentru precizare. Nu manifestatiile de strada sunt motivul. Nu mai conteaza explicatiile dl presedinte Traian Basescu.  Am vazut ca explicatiile tin cont doar de ” Era extrem de important pentru România să se facă această evaluare, să prevenim amânarea vizitei Fondului, a Băncii şi a Uniunii Europene. Probabil, vă aduceţi aminte că la un moment dat am făcut şi o declaraţie publică în care vorbeam despre faptul că am cerut Fondului să nu-şi amâne misiunea de evaluare. ” Hmmm.. si eu care credeam ca va interseaza  cu adevarat starea natiunii.

Bruxelles despre demisia lui Boc: Nu există nicio legătură între rezultatele misiunii FMI şi demisia Guvernului de la Bucureşti

“Sigur, eu pot să vreau imediat – Parlamentul va decide. Sper ca în această seară, coaliţia va decide calendarul pe care îl poate face, având în vedere exigenţele interne de decizie în interiorul structurilor de conducere. În principiu, a fost agreată desemnarea domnului Mihai Răzvan Ungureanu în funcţia de prim-ministru desemnat, ceea ce înseamnă că dânsul va începe un efort de negociere cu coaliţia în vederea stabilirii programului şi a cabinetului, încă în cursul zilei de mâine”: spune Traian Basescu.

Asa este, Traian Basescu l-a desemnat pe Mihai Razvan Ungureanu, dar validarea lui se va face de catre Parlamentul Romaniei, indiferent de doleanta presedintelui.

Discursul legat de datoria noului guvern, cuvinte frumoase dar care nu mai rezoneaza in mintea mea. Aceleasi cuvinte au fost adresate si guvernului Boc.

si incheie “Astăzi, Emil Boc a lăsat o Românie cu creştere economică şi a lăsat o Românie pregătită să facă faţă, eventual, unui nou val al crizei economice la nivel european. Vreau să-i mulţumesc public premierului Emil Boc pentru modul cum a servit ca prim-ministru al Guvernului României şi acum îl invit pe prim-ministrul desemnat să vă spună câteva cuvinte” Traian Basescu.

Sa intelegm ca dl Emil Boc isi va vedea linistit de viata sa personala si politica, fara sa fie tras la raspunderea in fata natiunii. Pentru ca nu sunt motive, doar Romania a inregistrat o crestere economica, chiar daca nu a fost un prim ministru perfect si a mai facut greseli.

Si atunci ma intorc si intreb din nou: De ce si-a dat demisia Emil Boc?

Tot Traian Basescu este usor ingrijorat legat de validarea lui Mihai Razvan Ungureanu. “Vreau să înţelegeţi un lucru fundamental: orice instabilitate a României generează dificultăţi în finanţarea statului român, finanţare care vizează două aspecte – unul este legat de creditele scadente care trebuie refinanţate şi cel de-al doilea este vorba de finanţarea deficitului acestui an, care este prognozat să fie între 1,9 la 2,4% din produsul intern brut. Din acest punct de vedere, mi s-a părut imposibil de acceptat împingerea ţării într-o situaţie de instabilitate, adică eu să mă fac că numesc guverne, să ştiu că vor cădea, pentru ca pe urmă să dizolv Parlamentul şi pe urmă, peste încă trei luni, să putem organiza alegeri. Conform legislaţiei în vigoare şi Constituţiei, de la căderea primului guvern pot fi organizate alegeri anticipate în cinci luni. Vă rog să vă imaginaţi România cu un guvern interimar, care nu poate gestiona decât treburile curente ale ţării, cu un guvern interimar, spuneam, timp de cinci luni. Am convingerea că România ar avea probleme formidabile şi de credibilitate, şi de finanţare. De aceea, opţiunea mea se îndreaptă către instalarea imediată a unui nou guvern”.

Revin, daca exista ingrijorarea asta, iar guvernul Boc si-a facut datoria si a dus la o crestere economica, de ce a destabilizat tara prin demisie?

Sa privim in Europa putin. Belgia mai mult de un an de zile nu a avut guvern.

Citez:

“Regatul Belgiei a depăşit bariera unui an fără guvern, dar dacă s-ar face un sondaj cetăţenii nu ar putea face deosebire între a trăi cu un executiv ca restul lumii şi aceste 12 luni care au trecut fără un guvern “în exerciţiu”.

Nici restul Europei nu a remarcat această deosebire, având în vedere că în acest an Belgia a exercitat cu normalitate preşedinţa semestrială europeană, s-a descurcat destul de bine cu criza financiară şi a trimis avioane de luptă în Libia.

Deşi datoria publică a Belgiei este similară cu cea a economiilor cele mai slabe din zona euro, nu a existat nici un atac speculativ împotriva unei ţări al cărei guvern nu poate cheltui decât strictul necesar. Legal, guvernul lui Leterme dispune de sprijinul activ al Parlamentului în exerciţiu, în timp ce regele Albert al II-lea a făcut eforturi mari pentru a obţine o nouă majoritate, până acum sterile”

Doar Olanda a mai stat fără guvern 208 zile, în 1977. In Irak a fost aceeasi situatie.

E adevarat ca nu se pot compara tarile, dar de ce trebuie sa acceptam orice ministru si orice guvern. Da, este adevarat daca propunerile presedintelui nu sunt validate, se impun alegeri anticipate. Romania nu e pregatita pentru alegeri anticipate, dar nici in decembrie 1989 nu a fost pregatita pentru schimbarea regimului Ceausescu. Orice se poate face daca, se doreste cu adevarat o schimbare. In presa internationala deja se spune ca alegerile vor fi in vara.

Cine este Mihai Razvan Ungureanu? ne ducem la declaratiile lui

“Am experienţa unor instituţii care, sub mandatele mele, s-au modernizat şi au devenit performate: Ministerul Afacerilor Externe, Serviciul de Informaţii Externe. Intenţionez să folosesc această experienţă în eficientizarea guvernării, iar independenţa mea politică îmi garantează spaţiul necesar pentru a-mi îndeplini acest mandat:”  Oare chiar asa este? independenta politica? Cetăţean român, om politic, profesor – opţiunile mele ideologice au fost întotdeauna de dreapta.

sa ne intoarcem in timp

cuvântul tovarășului Mihai Ungureanu

“Delegat al Organizației județene Iași a U.T.C

Hotărârile de însemnătate istorică adoptate de Congresul al XIII-lea al Partidului Comunist Român, înflăcăratele îndemnuri adresate tinerei generații de către tovarășul Nicolae Ceaușescu în deschiderea lucrărilor Forumului nostru, pun și în fața noastră, a elevilor utc-iști, sarcini deosebite. Suntem conștienți că pentru a realiza o economie modernă, intensivă sunt necesare cadre a căror pregătire să se reflecte în capacitatea de a răspunde noilor exigențeale muncii, ale activității sociale în general, care trebuie sa dovedească înaltă competență profesională, gândire creatoare, deschisă spre nou, spirit de inițiativă, responsabilitate, ordine și disciplină. De aceea programele noastre de activități, ancorate mai ferm în realitatea concretă a problemelor cu care se confruntă fiecare colectiv de elevi corelate mai strâns cu acțiunile desfășurate pe linia școlii, au fost orientate astfel încât să conducă la sporirea răspunderii eleviloe pentru învățătură, pentru pregătirea permanentă, perseverență și sistematică, printr-un efort propriu susținut și constant.

Pe deplin conștienți de sarcinile ce ne revin din Hotărârile Congresului al XIII-lea al Partidului Comunist Român, din indicațiile și orietările secretarului general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, din documentele supuse aprobării, Forumului tineretului, noi, elevii di județul Iași, ne angajăm că vom depune toate eforturile pentru a ne forma ca specialiști cu o înaltă pregătire politică și profesională cu conștiință înaintată hotărâți să muncească, cu entuziasm și pasiune tinerească revoluționară, cu responsabilitate pentru continuarea neabătută a drumului ascendent pe care România s-a înscris în perioada de o efervescență fără precedent inaugurată de Congresul al IX-lea al Partidului Comunist Român”.

februarie 2012 in fata natiuni prima declaratie dupa desemnarea sa ca prim ministru

“Bună seara, doamnelor, domnişoarelor şi domnilor. Mulţumesc în primul rând pentru încrederea acordată mie de către factorii de decizie constituţionali. Este o responsabilitate mare, pe care mi-o asum conştient atât de dificultatea acestei posturi, cât mai ales de contextul delicat în care ne aflăm. Mi-o asum şi vă asigur că se va îndeplini cu seriozitate şi onestitate. Am experienţa unor instituţii care, sub mandatele mele, s-au modernizat şi au devenit performate: Ministerul Afacerilor Externe, Serviciul de Informaţii Externe. Intenţionez să folosesc această experienţă în eficientizarea guvernării, iar independenţa mea politică îmi garantează spaţiul necesar pentru a-mi îndeplini acest mandat. Reformele vor continua, plusul pe care îl voi aduce va fi tocmai acela al unui bun administrator care are, în primul rând, o logică a eficienţei. Am fost întotdeauna, prin funcţiile ocupate, de la catedră şi până la cele mai înalte demnităţi ale statului român, loial interesului public şi loial în primul rând intereselor noastre naţionale. Guvernul pe care îl voi forma are nevoie de sprijin parlamentar ferm, are nevoie de încrederea cetăţenilor României, are nevoie de o direcţie care nu poate veni decât dintr-o viziune politică. Cetăţean român, om politic, profesor – opţiunile mele ideologice au fost întotdeauna de dreapta.

Primul meu obiectiv: formarea cu celeritate a Guvernului, conştient fiind de impactul negativ al oricărei forme de provizorat asupra administrării ţării. În acest sens, am în vedere discuţii cu partidele din coaliţie în vederea elaborării programului de guvernare şi identificării formulei optime de cabinet. Aceste discuţii vor începe mâine dimineaţă. ]ntrevederi cu liderii opoziţiei – am în vedere informarea reciprocă, relativ la intenţii şi obiective pe termen scurt şi mediu, identificarea temelor de interes naţional, acolo unde voinţa politică trebuie să se manifeste transpartinic – de la Mecanismul de Control şi Verificare, până la deciziile strategice ale Uniunii Europene sau ale Alianţei Nord-Atlantice. Prioritatea mea esenţială, doamnelor, domnişoarelor şi domnilor, este stabilitatea economică şi politică a României. Vă mulţumesc. Vă mulţumesc, domnule Preşedinte!

Mihai R. Ungureanu, premier desemnat, are un limbaj de mahon lustruit. Cum îi stă bine unui fost ministru de Externe şi fost cap de serviciu secret. S-a înfăţişat în stil american, sugerând onestitate solidă şi o viitoare dedicare sârguincioasă în serviciul public

Nici tehnocrat, nici întru totul independent, ci şef al SIE, profesor, diplomat, băiat fin şi apropiat al preşedintelui Traian Băsescu.
De la sefia UTC, in capul diplomatiei romanesti si apoi al Serviciului de Informatii Externe
Dupa informatiile aparute in presa centrala , Mihai Razvan Ungureanu se trage dintr-o familie de evrei intelectuali din Iasi. Tatal sau Stefan Ungureanu a fost profesor de chimie-fizica la Universitatea din Iasi, viceprimar si mai apoi director la Agentia Locala de Conservare a Energiei. Fiul, fost membru supleant al CC al UTC este doctor in istorie. Revolutia l-a prins la conducerea Uniunii Studentilor Comunisti din Romania, zdrobindu-i cariera de partid. In anii 90 tanarul Ungureanu a fost lansat in constiinta publica, drept o stea a intelectualitatii romanesti de regretatul Iosif Sava. Seria seratelor muzicale includea dialoguri purtate cu oameni politici, oameni de arta, filozofi, muzicieni, instrumentisti, care in ani 1990 erau la inceputul carierei. CV-ul istoricului M.R. Ungureanu este impresionant. Presa a relatat ca studiile si cariera viitorului secretar de stat, apoi sef al diplomatiei romanesti sunt strans legate de organizatiile Soros si de cele iudaice ale magnatului Mark Rich. Apartenenta sa (ca lider) la organizatiile Soros din Romania, ca si la organizatiile iudaice, a facut ca, fara sa fi avut in nici un fel o viata politica activa (dupa cum singur marturiseste), sa fie chemat a fi ministru de externe al Romaniei in 2004, noteaza Cornel Dan Niculae in cartea sa intitulata Politica Filo-Sionista a Romaniei in fata Europei si a lumii. Dealtfel, volumul trei al cartii este ilustrat pe coperta cu poza ministrului Ungureanu cu mainile pe Zidul Plangerii si cu chipa pe cap.Ofiter de-al nostru sau de-al lor ?

Cat a fost la conducerea Ministerului Afacerilor Externe, Ungureanu a respectat intru-totul omerta securitatii. Nu s-a facut nici un fel de reforma in MAE, ba chiar mai mult, sub ministeriatul lui s-au petrecut evenimente ingrijoratoare. Rapirea din Irak si scandalul declansat de scrisoarea semnata de ambasadorul Cristian Colteanu sunt doar doua din evenimentele care au dovedit fidelitatea Ungureanului fata de presedinte. Totul a culminat cu arestarea celor doi muncitori romani acuzati de spionaj intr-o baza americana din Irak, despre care premierul Tariceanu a aflat din… presa.

M.R. Ungureanu, prins in lupta dintre palate, demisionatul Ungureanu parea o victima sigura, un soi Petre Roman al peneleului surghiunit la Institutul de Studii Liberale. Ulterior, el s-a autosuspendat din calitatea de membru al PNL pentru a pleca la Viena ca reprezentant special la Initiativa de Cooperare in Sud-Estul Europei. Nimic altceva decat o scoala de securisti europeana si, in acelasi timp, prilejul unui nou scandal financiar de aceasta data.Surse din cadrul Serviciului de Informatii Externe ne-au relatat ca Mihai Razvan Ungureanu hoinarea in voie inca de cand era secretar de stat prin birourile Centralei SIE si prin unele case conspirative din jurul Ministerului Afacerilor Externe. Intrebat daca vreun secretar de stat sau ministru are dreptul sa se plimbe hai-hui prin cladirile SIE, fostul sef al spionilor externi, Catalin Harnagea s-a aratat extrem de surprins: Nici macar angajatii institutiei nu au voie sa se plimbe de capul lor prin birouri, iar, in ceea ce priveste casele conspirate, aceste sunt frecventate numai de agentii sub acoperire sau ofiterii care ii coordoneaza. Prim-ministrul daca vine, isi anunta din timp vizita. Asadar, stapanul serviciilor Traian Basescu nu si-a lasat sluga din brate, din motive lesne de inteles. L-a propus pe Ungureanu la sefia spionajului extern. Ungureanu si Episodul japonez .Directorul SIE cunoaste problemele grave cu care se confrunta diplomatia si spionajul extern romanesti, inca de pe vremea cand era secretar de stat MAE. In aceasta calitate, Ungureanu a avut parte in anul 1999 de o prima vizita oficiala in Japonia, unde a dat piept cu gerontocratia japoneza si cu mafia securista din cadrul Ambasadei Romaniei la Tokio. O reprezentanta condusa la vremea aceea de generalul Marin Valcea, un greu al Securitatii comuniste. Desi avea datoria sa aranjeze toate detaliile vizitei, Valcea nu a miscat un deget. Presa centrala a comentat pe larg esecul vizitei. Japonezii sunt conservatori. Varsta inseamna o garantie a experientei si profesionalismului. Pozitiile de top din diplomatia nipona sunt ocupate de persoane cu varste inaintate. Varsta si fizionomia lui Razvan Ungureanu nu le inspira competenta. Fara o pregatire prealabila, codul diplomatic japonez nu a fost respectat Japonezii nu au dat doi bani pe tanarul secretar de stat, care a stat umil prin ambasada. Securistul, doar s-a facut ca ii aranjeaza intalnirile tanarului diplomat. Ion Iliescu, venit in vizita oficiala in acelasi timp, a fost tratat imparateste, consulul onorific Kobaiashi functionand pe post de sponsor. Reteau generalilor din ambasada (Staicu Stefanel, Valeriu Ruset, Nicu Manolache) avea relatii excelente cu fostul presedinte Iliescu, dar si cu Traian Basescu. Valcea si niponul i-au aranjat fostului presedinte, conferinte de presa la universitati din Tokio si Yokohama. Ungureanu a zacut in ambasada. Desi a iesit sifonat din aceasta experienta, tanarul secretar de stat a avut parte de noi prieteni. Domnisoara Anca Mantulescu (de care nu s-a mai lipsit nici cand a ajuns ministru de externe), traducatoare de limba japoneza in locul lui Petre Stoian si familia Neagu. Aurelian Neagu secretar II in ambasada se avea la cutite cu Marin Valcea, dar era prieten la catarama cu Basescu. Fostul sef MAE a evitat orice comentariu despre pataniile sale nipone. Cuplul Basescu-Ungureanu l-au numit in 2005 ambasador in Japonia pe Aurelian Neagu, un individ care nu trecuse la data numirii in post de gradul de consilier MAE. Gabriela a ajuns sefa de directie in MAE. A fost mazilita odata cu protectorul ei, la inceputul anului 2007.

Sponsorii eminentului Mihai Razvan Ungureanu
Numele: Marc Rich. El este numitorul comun al oligarhilor rusi cu interese in Romania. Are tripla cetatenie: israeliana, spaniola si elvetiana. La cea americana a renuntat, fiind urmarit 18 ani de FBI, dupa ce in 1983 a fost acuzat de evaziune fiscala si „comert cu inamicul sovietic”S-a ridicat din tranzactii internationale tenebroase si este conectat la Mossad, serviciul israelian de spionaj. .Majoritatea firmelor anonime ale „elitei de carton” rusesti au fost infiintate in cantonul elvetian Zug.Acesta este locul de unde, ca un paianjen, Rich si acolitii sai isi conduc operatiunile mondiale.Tot in Zug sunt inregistrate si companiile paravan prin care oligarhii rusi au preluat o felie din economia Romaniei ajutati de oligarhia tradatorilor din Romania. Rich a incercat sa obtina rafinaria Petromidia, plasata strategic: aproape de spatiul ex-sovietic, dar si de Orientul Mijlociu, zone foarte bogate in titei.
Liderul sindical Tancau: „Era prin 1993 cand s-a terminat contractul pentru modernizarea rafinariei. A fost o afacere serioasa, Rich a vrut sa cumpere. Nu s-a ajuns fiindca n-au vrut sa vanda. S-a opus, din cate stiu eu, un secretar de stat pe domeniul petrochimic”. Petre Roman completeaza: „Rich nu a reusit sa cumpere fiindca guvernul Vacaroiu nu era atasat de ideea de privatizare in sine”. Contra privatizarii au fost si sindicalistii lui Tancau, care se temeau ca isi vor pierde, multi dintre ei, locurile de munca. De la momentul acesta s-au acumulat pierderi imense, pana la privatizare, adauga fostul premier Roman. In iunie 1997, „gaura neagra” Petromidia avea datorii de 300 de milioane de dolari, fiind, practic, in sapa de lemn. In acelasi an, compania controlata din umbra de Rich, Glencore AG, face un parteneriat strategic in Romania. Asociatii lui Rich erau Dan Voiculescu si Stefan Margineanu (fost ofiter DIE), patron in industria metalelor. La sediul companiei lui Voiculescu, „locotenentul” lui Rich, Willy R. Strothotte, anunta perfectarea consortiului Glencore-Grivco-Metanef (firma lui Margineanu). Trioul punea la bataie 650 de milioane de dolari pentru privatizari in Romania in petrol si metalurgie feroasa si neferoasa. Oficiosul PDSR „Dimineata” din 28 august 1997 consemna sec: „Nu a fost dezvaluit nici numele consortiului si nici aportul de capital, in procente, al celor trei societati”. Voiculescu si paravanul lui Rich s-au inscris in cursa pentru Petromidia, rafinaria ravnita de magnat inca dupa Revolutie. De data aceasta, in perioada 1998-2000, escrocul international a pierdut cursa in fata Rompetrolului lui Dinu Patriciu. Glencore a pierdut si cursa pentru Petrom, care a revenit, in anul 2004, austriecilor de la OMV. “Luati mana de pe controlul politic al tarii!” Aceasta a fost fraza cheie a unui mesaj public al presedintelui cu adresa directa catre Cartelul Oligarhiei. Cartelul burgheziei rosii, a oportunistilor si fostilor nomenclaturisti s-a constituit in cadrul Marelui Jaf National care a debutat sub patronajul lui Iliescu si Roman si a continuat neincetat pina astazi.
documentarea legata de ascensiunea politica a lui Mihai Razvan Ungureanu a fost luata de aici

O faţă nouă, de tânăr studios şi cu bune maniere,  politicos cu Opoziţia şi muncitor nu va fi însă de ajuns  pentru a schimba percepţia publică asupra unei coaliţiii antipatizate.

Relatia dintre presedintele Traian Basescu si Mihai Razvan Ungureanu este puternica si veche. Nu exista nici un fel de independenta politica. Presedintele Traian Băsescu a dat Refresh…

 

Maddie Ancuta

 

 

Top Secret

Incidente violente Londra

Published by:

Incidente violente Londra.  Mark Duggan 

Cand am vazut prima data incidentul din Tottenham am fost sigura ca acela va fi doar inceputul… unui sir lung de violente.

Iubesc Londra pentru tot ce mi-a oferit. O noua viata, liniste sufleteasca, siguranta pe strazi, curatenie, oameni prietenosi si multe altele.

Istoria ne-a invatat ca absolut nimic nu este intamplator. Nici o miscare nu apare pur si simplu.

Ce s-a intamplat in Tottenham si ce se intampla acum?

Intr-un incident de strada Mark Duggan barbat de culoare, familist dar si interlop (primul lucru pe care l-am invatat cand am ajuns in SUA a fost: ” sa nu folosesti niciodata cuvantul negru pentru ca aduce ca si pronuntie cu negro si evident sa nu spui niciodata negro  vei fi acuzata cu usurinta de rasism. Acelasi lucru este valabil si in Regatul Unit. Regatul Unit inseamna Marea Britanie, Scotia si Irlanda ). Deci Mark Duggan?29 de ani, traficant de droguri bine cunoscut in zona, a carui activitatea era deja urmarita de politie de ceva vreme este impuscat. Martorii oculari declara ca politisti sub acoperire au facut avertismentele de rigoare, Mark Duggan deschizand focul, politistul impuscat a fost salvat de statia radio pe care o purta la piept.

A doua zi, in fata sediului politiei se strang circa 300 de oameni care cer politie sa li se spuna ce s-a intamplat. Acestia scandau linistiti.  Familia afirmand ca este imposibil ca Mark Duggan sa fi tras in politist pentru simplu motiv ca era tatal a 4 copii si iubea viata. Acuzand politia ca a fost de fapt o executie. Dintr-o data, totul se transforma in teroare. Oare explicatia pentru violentele si teroare de azi este atat de simpla?

Violentele datorate populatiei de culoare sunt dese, ziarele sunt pline, dar nu am auzit si nici nu am vazut pana acum double deckuri arse, violente stradale, devalizarea magazinelor, recomandarea Metropolitan Police de a se inchide magazinele la ora 13 rugand populatia sa nu mai iasa pe strazi, instaurarea terorii nu numai in Londra ci pe intreg teritoriul Marii Britanii.

Imi amintesc ca in urma cu cateva luni in parlamentul britanic au fost discutii aprige legate de imigranti. In fiecare zi citeam in ziare ca vor urma concedieri in randul politie si al pompierilor.

Probabil ca nimeni nu se indoieste de capacitatea politiei britanice de a stopa un incident atat de violent dar totusi nu s-a intamplat. Explicatia e simpla.  Politia alba impotriva huliganilor de culoare.

Toata lumea a vazut ca cei care distrug orasul sunt persoane de culoare, mai mult sunt foarte tineri 14-17-18 ani. A fost arestat inclusiv un minor de 11 ani.

Sunt convinsa ca nu au nici cea mai mica idee de la ce s-a pornit totul.

Initial a fost un simplu incident de care cineva se foloseste din plin. Violenta s-a raspandit extraordinar de repede in toata Londra si in afara ei.

Asta inseamna organizare. Cine si care ii este scopul?

Politia a incercat si incearca prin cele mai rudimentare mijloace sa potoleasca violenta. Nu vor sa fie acuzati de discriminare. Pentru cine nu stie  Marea Britanie a acordat cele mai multe drepturi populatiei de culoare. Cuvantul ‘discriminare”este adesea folosit pe post de sperietoare. “Ma dai afara? te acuz de discriminare. Te uiti urat la mine? Te acuz de discriminare”.

Participantii sunt minori. Cum ar fi putut trage politia britanica in copii?

S-a facut un apel catre parinti sa-si caute copii si sa-i aduca acasa.

Intre timp au inceput sa se auda voci legata de saracie, lipsa locurilor de munca, lipsa de educatie. Deci se pare ca acum motivul nu mai este impuscarea unui traficant de droguri, ci saracia in randul populatiei de culoare. Manipularea politica este evidenta.

Sa revenim la ce face guvernul britanic.

Cele mai multe facilitati si ajutoare sunt acordate populatiei de culoare. O mare parte traiesc in case oferite de primarie, primesc bani pentru mancare pe care acestia ii cheltuie pe droguri, primesc ajutoare pentru copii. Copiii sunt adusi fortat in scoli, profesorii depun eforturi uriase pentru a-i educa. Serviciile sunt gratuite.

Adevarul este ca nu vor sa munceasca. Am lucrat o perioada cu femei de culoare si toti cei care lucreza spun acelasi lucru. Violenti, certareti, mincinosi, lenesi, razbunatori.

Evident ca sunt si persoane educate si de buna calitate. Una din dovezile frumoase a fost, ca la o conferinta a prim ministrului David Cameron ofiterul din spatele lui era de culoare, cativa pompieri carora le-a strans mana in Croydon erau de culoare.

Politia a venit calare, cu caini speciali antrenati si mesaje pacifiste au facut numeroase arestari iar anumite legi se schimba aproape instantaneu. Toata lumea urmareste ce se intampla in Londra.

Ce se vede?

Numeroase bande de huligani de culoare devasteaza Londra. Distrug case si afaceri de sute de ani. Au tulburat linistea pasnicilor cetateni britanici. Violentele care au inceput in Tottenham s-au extins in Brixton, Chingford Mount, Waltham Forest,Walthamstow Clapham, Enfield Town Centre, Oxford Circus , Ealing Broadway, Hackney, Peckham,Croydon. Orasul Croydon s-a confruntat intotdeauna cu violente, in randul populatiei de culoare care este in numar foarte mare, tot acolo este sediul Home Office (Ministerul de interne).

Liverpool, Manchester, Birmingham, Canning Town, Salford.

Au fost izbucniri violente chiar in zonele unde numarul negrilor este mic, orase si cartiere populate numai cu englezi. Dar despre zonele acelea prea putin se discuta in presa, scopul huliganilor a fost doar tulburarea linistitilor britanici. O zona extraordinar de frumoasa si linistita din Ealing a fost devalizata, masinile distruse de catre gasti de tineri cu masti pe fata. Ce au cautat ei in zone in care nu circula niciodata? Incidentele violente pe care le vedem au fost in orase cu populatie 80% de culoare.

Iar lista este mult mai lung si actele destul de violente. Se sparg magazine, se fura TV, telefoane, imbracaminte, se dau foc la masinile parcate pe strada. Violenta gratuita. Lumea e terorizata, se pierd locuri de munca, s-au distrus cladiri vechi de sute de ani. Trecatorii albi sunt agresati si dezbracati in mijlocul strazii fiind umiliti de huliganii de culoare.

Faptul ca incidentul nu este izolat imi da de gandit. Cine se foloseste de moartea lui Mark Duggan? Ce se urmareste prin aceasta destabilizare? Membrii familiei s-au retras imediat spunand ca nu asta au vrut.

Evident ca cineva ii coordoneaza, iar in spatele acestor atacuri violente sunt alte scopuri. Politice, economice.

Imi este greu sa cred ca doar folosind mesageria Black Berry s-au organizat atat de rapid. Cine s-a infiltrat in grupurile lor? Evident ca sunt foarte multi care au profitat de asta  si-au luat plasme calculatoare si imbracaminte distrugand tot ce nu putea lua. Evident ca o mare parte au fost arestati sau urmeaza sa fie arestati.

Politia prin felul in care actioneaza demonstreaza ca respecta regulile, face eforturi sa restabileasca linistea, sa protejeze populatia neapeland la forta sau la armament. Nu vor fi acuzate niciodata de discriminare sau ca nu au respectat drepturile omului.

Daca lucrurile nu se vor linisti, probabil ca si strategia lor se va modifica, iar un raspuns violent din partea lor va fi primit cu aplauze.

Dupa ce se vede un raspuns mai dur din partea lor va fi bine venit.

Intre timp prin intermediul retelelor sociale britanici acuzand politia de lipsa de reactie se hotarasc sa organizeze grupuri care sa iasa pe strada si sa-si apare casele, dreptul de a merge in siguranta pe strazi, copii sa alerge din nou fara frica. Daca asa ceva se va intampla, va duce la mici razboaie si lupte rasiale. Asta imi aminteste de KU-KLUX-KLAN. Pana la urma va trebui sa traim impreuna. Cum se va putea face asta?

Evident ca aversiunea impotriva populatie de culoare creste si va deveni din ce in ce mai evidenta.

Deci o reactie politica va veni ca un raspuns la evenimentele care tubura Marea Britanie de 1 saptamana si care a pus in pericol siguranta cetatenilor britanici.

Peste 1 an de zile in Londra vor fi organizate jocurile olimpice. Asta inseamna masuri de securitate ridicate.

Se vor schimba probabil legile privind imigratia. Oricum obtinerea dreptului de rezidenta in Regat este din ce in ce mai dificil de obtinut. Dar cum legile lor permisive si democrate nu au justificare sa fie schimbate pe vreme de pace se va profita de acesta nebunie. Situatii extreme cer masuri extreme dar cum ei sunt foarte buni negociatori nu o vor face  violent. Motivatia lor este protejarea populatiei britanice si pana la urma au dreptate.

Haosul de pe strazi se vede. Urmeaza haosul economic. Companiile de asigurari vor trebui sa plateasca pentru toate daunele provocate in caz ca nu vor gasi o portita de scapare.

Politia sigur va primi mai multe fonduri si se va intari.

Politicienii se vor folosi de criza aparuta pentru a schimba legislatia si a stopa valurile de noi imigranti, legate de securitatea pe strazi, raspunsul politiei la actiunile de huliganism.

Mult timp de acum incolo situatia tensionata aparuta se va simti. Eu personal nu ma voi mai simti confortabil langa persoanele de culoare.

Politia putea sa stopeze destul de usor valul de violente… probabil ca nu s-a vrut.

Intre timp ce se intampla in lume?

Căderi de burse, retrogradarea SUA, panică în Europa: lumea se apropie de scenariul prevestit de laureatul Premiului Nobel pentru Economie, Nouriel Roubini. China a cerut Statelor Unite să îşi rezolve „dependenţa“ de împrumuturi, „să se întindă cât îi e plapuma“ şi să garanteze siguranţa investiţiilor chineze.
Toate semnele par să-i dea dreptate americanului nascut in turcia de origine evreu Nouriel Roubini,  laureatul Nobel care a prezis criza globală şi care spunea, recent, că în 2013 economia globală se va confrunta cu o „furtună financiară perfectă”.  După ce SUA au evitat la distanţă de câteva ore intrarea în incapacitatea de plată, şi bursele lumii au căzut, vineri, cu aproape 5%, o nouă lovitură a fost dată economiei americane. Pentru prima dată în istorie, ratingul Americii a fost scăzut de agenţia Standard & Poor’s (S&P)– de la triplul A (stabilitate perfectă) la AA plus cu perspectivă negativă.

Ieri dimineata 09.08.2011 bursa se prabusea, s-a creat o isterie financiara, s-au vandut actiunile haotic in timpul in care “baietii destepti” au cumparat la preturi de nimic actiuni. Este bine cunoscut ca averile si imperiile finaciare se fac in situatii de criza.

Spre sfarsitul zilei bursa isi revine miraculos iar azi se anunta ca FED mentine dobanda cheie lucru care va incuraja consumul si imprumuturile. Cu cat ne inglobam in datorii, cu cat tarile noastre vor fi inglobate in datorii controlul asupra nostru va fi mult mai usor de realizat.

Americanii se uita ingrijorati la Europa. Italia, Spania, Franta. O noua criza mondiala este evidenta.

Oare nu asta s-a dorit? Nu asta este razboiul psihologic de care am tot vorbit?

Guvernul din umbra functioneaza ca de obice impecabil. Tot ce-si propun duc la bun sfarsit.

Ce se intampla in Londra nu este un incident intamplator si scapat de sub control.

O sa discutam in continuare despre cum a luat fiinta Banca Nationala a Angliei si lojile masonice engleze. Cine hotaraste pretul aurului, al mancarii, a politicii de indatorare a tarilor, a noii ordini mondiale. Rolul FMI-ului si cine se ascunde in spatele lui.

Maddie Ancuta