Daruind bucati din suflet
Daruind cuiva o bucata din sufletul tau este mai bine decat sa daruiesti o bucata din inima ta.
Sufletul este etern.
www.radiocatch22.com
Daruind bucati din suflet
Daruind cuiva o bucata din sufletul tau este mai bine decat sa daruiesti o bucata din inima ta.
Sufletul este etern.
www.radiocatch22.com
Ochii lui erau usor umezi de la emotiile care incepeau sa se transforme in lacrimi. Ma privea plin de speranta. In fata lui eram omul care ar fi trebuit sa aiba raspuns la toate intrebarile sale. Intrebari despre viata si moarte. Brusc spatiul s-a micsorat, celelalte paturi din salon au disparut, zgomotul facut de aparatele medicale s-a intrerupt…
Am ramas noi doi si ea…Ea frumoasa, mica, micsorata de timpul care a trecut peste ea. Ma priveste fara sa ma vada. Imi aude vocea.. asa ca un zambet ii infloreste pe chip.
El s-a uitat pe ecusonul de la piept cautand sa-mi afle numele. Cu timiditate si respect isi deschide sufletul. Privirea sa aluneca de la mine la aparatele care scot sunete ascutite la fiecare zbatere neputincioasa a inimii sau scaderea a oxigenului inspirat. Neintelegand nimic din cifrele care alearga haotic pe aparatele medicale la care sotia sa este conectata se apropie de mine si-mi spune privindu-ma in inima cu ochii sai albastri ca un cer senin de vara.
-Stii, ea este cel mai bun prieten al meu. Daca ar fi sa o iau de la inceput. As alege-o tot pe ea. Daca ar fi sa aleg intre ea si alte femei, as alege-o tot pe ea. Ea nu-mi este doar sotie. Este cel mai bun prieten pe care l-am avut intreaga mea viata.
Privesc micuta doamna din pat… Sufletul mi se umple de tristete si resemnare…
”Ea este cel mai bun prieten pe care l-am avut intreaga mea viata”.
Daca ar fi ca un barbat sa-mi faca o declaratie de dragoste.. mi-as dori sa stiu ca sunt cel mai bun prieten al sau din intreaga lui viata.
Azi aparatele nu au mai scos tipete ascutite de atentionare.
Pe fata ei s-a asternut un zambet linistit. Aparatele au fost deconectate.El si-a luat ramas bun de la cel mai bun prieten al sau.
Usa in spatele meu s-a inchis.Este noapte cand parasesc spitalul. Adesea traiesc senzatia ca traiesc intre doua lumi sau apartin unor doua lumi. Am invatat ca moartea este pasul catre o noua viata.
Privesc cerul instelat. Undeva pe cer s-a mai nascut o stea. Noua steluta asteapta ziua cand cel mai bun prieten al ei va straluci albastru in dreapta ei.
07/01/2015 copyright by Maddie Ancuta
https://radiocatch22.com/cand-ne-transformam-stele/
www.radiocatch22.com
copyright by Maddie Ancuta
Am inteles multe ganduri ale tale. Imi placea sa te descopar fara sa iti spun milioane de intrebari stanjenitoare, la care probabil nici nu mi-ai fi raspuns cu sinceritatea pe care o doream.
Stii ce ma uimea la tine? Faptul ca nu iti luai ramas bun sau nu stiai sa-ti iei ramas bun. La inceput te credeam grosolan si lipsit de educatie. Gandurile astea despre tine erau absolut socante, pentru ca nu doream sa gandesc urat despre barbatul care imi tulbura sufletul atat de mult.
Cateodata ma uimea duritatea vorbelor tale. Au fost singurele intrebari directe pe care ti le-am pus la care nu ai raspuns niciodata, legate de atitudinea ta cateodata surprinzator de neplacuta, agresiva chiar.
Intrebarile au continuat sa bazaie in mintea mea, sacaitoare, ca zgomotul enervant al unui tantar, care te trezeste in miezul noptii.
Azi, mai bine zis, in dimineata asta ploioasa intrebarile mele au primit si un raspuns. Nu, nu mai speram sa le dau un sens sau sa gasesc o logica, dar uite ca in cele mai neasteptate momente primesti raspunsurile din cele mai neasteptate locuri.
Erai stangaci in gesturi la fiecare plecare a mea. Nu erai ca alti barbati care sa-mi spuna nimicuri dulciuri, privindu-ma gales in ochi.
Tu doreai ca eu sa raman. Simplu. Pentru tine ramas bun insemna o despartire, iar tu nu doreai sa te desparti de mine.
Doreai ca eu sa raman.
Nu ma imbratisai de plecare, pentru ca iti doreai ca eu sa nu fi plecat.
Intamplator am regasit un mesaj al tau.. in care imi spuneai sa raman. Unul dintre sutele de mesaje in care imi spuneai: „Nu mai pleca. Ramai cu mine.”
Nu erai nepoliticos. Doar mai iubeai. Mai tarziu ai inceput sa ma urasti la fel de mult pe cat ma iubeai.
Intr-o zi tu ai fost cel care a plecat. Ai plecat furisandu-te fara sa spui acel La revedere sau Adio. Ti-am si spus. Esti un las, Pur si simplu esti las. Putea sa ma strangi in brate si sa-mi spui. Plec si plec pentru totdeauna. Dar nu ai facut asta. Te-ai furisat pe usa din dos a vietilor noastrea. M-a durut, lasitatea gestului tau, facandu-ma sa gandesc urat despre tine.
Dar in dimineata asta ploioasa am inteles ca pur si simplu nu poti sa-ti iei ramas bun de la mine. Desi ai plecat, ai fi vrut sa ramai.
Nu-ti poti lua ramas bun, atunci cand intreaga ta fiinta vrea sa se intoarca.
Intre cer si pamant intotdeauna vom fi impreuna.
Amintirile Evei copyright by Maddie Ancuta
www.radiocatch22.com