Tag Archives: Ars poetica

                              Iubitorilor,  autorilor de poezie le dedicam o rubrica speciala. Am avut si eu incercari de a scrie poezie, dar raman la proza. Las creatorii de poezie sa ne umple sufletul de placere si visare..

Invit pe aceasta cale pe cei care scriu poezie dar si proza, pe cei care doresc sa publice sa ne contacteze.

Azi va prezint un tanar indragostit de frumos, arta si poezie

                        POEZIA… … este versul inimii … e ceea ce noi cei care o scriem nu o putem reda verbal, pentru ca Ea este glasul inimii noastre, a sentimentelor ce ne apasa, a cuvintelor pe care gura nu le poate grai ci doar mana le poate aseza in versuri.

                                      Cu gândul la tine sunt acum

Cu gândul la tine sunt acum

Chiar dacã tu departe esti acum de mine,

In sufletul meu esti aici si-ti spun

Cât mi-e de greu fara de tine.

As vrea sa fiu oceanul cel abastru,

Care te mangâie cu valul sau,

Sã fiu eu soarele cel cald si blând de la amiazã

Ce- ti mângâie tot trupul.

Astept sa vii napoi, în brate sã te iau

Sã-ti simt din nou bataia inimii,

Astept sã vii napoi, da mana sã te tin din nou

Sã-ti spun cat mi-ai lipsit…

                        De ce?

Zac singur in fata unui bec ce luminează slab,

Privesc cu drag  o poză , cu noi doi

O lacrima agale îmi spintecă obrazul

Si mă intreb de repetate ori: De ce?

De ce? tu ai plecat, de ce? nu esti acum cu mine

De ce? mă chinui ca pe un necunoscut

De ce? eu stau in fata becului cu poza ta in mână

De ce? eu te iubesc, si tu m-ai dat uitării?

Sunt zile-n tregi si nopti la rând,

De când m-am năpustit în întuneric

Astept, astept, să vină raza mea de soare

Si să străpungă bezna care mă cuprinde.

Privesc cu ochii-n-lăcrimati în depărtare

Si sper în fiecare clipă să te văd venind

Astept la fiecar ticăit al ceasului să vii

Si tremur în nestire când telefonul sună.

                                                              Dragoste in versuri

Doar pentru tine vreau sã scriu

În versuri, dragostea ce-ti port sa o descriu

Sã-ti spun din inima, cu glasul viu

Cã te iubesc, asa cum doar eu stiu.

Cu tine viata vreau sã mi-o trãiesc,

În brate sã te strâng, usor sã îti soptesc,

Vorbe de-amor, si sentimentele ce izbucnesc

Din inimã si suflet, pentru fiinta ce-o iubesc.

În fiecare clipã, când, de mana ne tineam,

Stiam cã am gãsit ceea ce imi doream

Si fericit, cu patimã, în ochii tãi adânc priveam,

În clarul lor, iubirea ta eu o vedeam.

Nimic nu-i mai frumos decât sã stii iubi,

Si sã te lasi purtat de valul fericirii,

Sã-ti tii iubita-n brate în fiecare zi

Si împreunã sã plutiti, spre un tarâm al nemuririi.

Nostalgie

Aprind din nou o tigaretă si privesc

Cum fumul ei s-evaporă în depărtare

În fiecare clipă mă gîndesc la ce era-ntre noi,

Si cum s-a stins, ca fumul de ţigare.

Dar timpul a trecut, si-am încercat să las in departare amintirea,

A tot ce-a fost frumos, a tot ne-a legat

Am încercat să uit că nu eşti lângă mine

Si să mai fac un pas, ca să te pot uita.

Un timp ce trece spune, că vindecă o rană

Dar o iubire stinsă, de-a fost adevărată, va rămâne

O poartă către suferinţa cea eternă,

O rană ce nici timpul n-o mai poate vindeca.

Mă mai gandesc şi-acum cu nostalgie

La tot ce între noi a fost… o dată,

Si din ţigară, un fum, adânc mai trag în piept,

As vrea să-ntreb destinul…de ce a fost nedrept.