Romani in lume

Smaranda Braescu-prima femeie pilot din Romania

Published by:

 prima femeie pilotSmaranda Braescu s-a nascut pe data de 21 mai 1897 in satul Hantesti ,jud Galati. Este prima femeie pilot din Romania , prima femeie parasutist cu brevet din Romania. Ce m-a facut sa scriu despre ea? M-a impresionat povestea ei de viata si pasiunea de care a dat dovada pentru a reusi . Cu multi ani in urma pe aceste meleaguri se nastea o fata care avea mai tarziu sa devina “regina inaltimilor”. Ce anume i-a adus acest nume? Multa munca,respect pentru pasiunea ei si nenumaratele recorduri avute in palmares.
La 15 ani ,fiind eleva la o scoala profesionala din Barlad a vazut pentru prima data un avion. De atunci inaltimile au cucerit-o pe Smaranda Braescu  si astfel zborul a devenit pasiunea ei de-o viata. Asa ca dupa sase ani, a primit “botezul” aerului cu un avion Farman din panza si lemn.Dupa zece ani avea sa participe la primele lansari cu parasuta iar ideea deja o cucerisera.In anul 1920 a participat la un salt cu parasuta de la 600 de metri . Asta i-a adus numele de prima femeie parasutist din Romania. A inceput sa participe la numeroase mitinguri aviatice iar in gand nu avea decat ideea de stabilire a unui record mondial in domeniu.Si a inceput sa munceasca mai hotarat…mai cu pasiune si dragoste.
 Desigur,accidentele nu au ocolit-o dar astea nu au fost piedici in calea ei si au intarit-o sa mearga mai departe. In anul 1931 s-a lansat la 6000 de metri si a plutit deasupra Baraganului 21 de minute. Pentru acest record a fost rasplatita cu Crucea de Aur a Virtutii Aeronautice.

Incepand de acum pentru Smaranda Braescu zborul devenise principaulul tel in viata. A plecat la New York unde recordul masculin era inca in picioare.”Imii daruiesc viata tarii si vreau sa o daruiesc plina de glorie.Nu ma voi intoarce decat biruitoare” a spus galateanca la plecarea din tara. Si a avut dreptate. A aterizat cu succes la Sacramento in anul 1932 dupa o lansare de la 7400 de metri. Acum numele fetei cu costum popular si codeite din Hantesti intra in istorie.RecordulSmaranda Braescua ramas in picioare nu mai pun de 20 de ani. A luat parte in razboi la escadrila sanitara,iar dupa conflagratia mondiala a disparut, fiind condamnata in urma falsificarii unor alegeri din perioasa comunista. S-a lansat pentru totdeauna pe data de 2  februarie 1948 si a fost inmormantata la Cluj sub numele de Maria Popescu. Un nume comun, pe o cruce comuna. O cruce ascunsa intr-un desis de tufe inalte si spinoase, incarcate de chiciura murdara, intr-o dupa-amiaza mohorata de inceput de februarie. La Hantesti,insa,Smaranda Braescu inca traieste….
 Andreea Baciu- documentare
Top Secret

Misterul de la Itza urmele mayasilor

Published by:

mayasiMisterul de la Itza urmele mayasilor si toltecilor in peninsula Yucatan     
 Era noapte si doar luna lumina jungla,in timp ce arheologul amator american Edward Herbert Thompson urca,la sfarsitul secolulul al XIX-lea ,pentru prima oara cei treizeci de metri inaltime ai piramidei de la Chichen Itza,un oras ruina pe atunci,acoperit de vegetatie abundenta,in nordul mexican al peninsulei Yucatan.Imprejurul locului era dominat de umbre ale unor mari cladiri de piatra-temple, palate, galerii cu colonade impozante si ziduri sculptate-care se ghiceau peste varfurile copacilor si pe care arheologul le-a vizitat a doua zi dimineata. Intrebarea staruitoare “cine a construit toate acestea?” l-a marcat pe cercetator pentru tot restul vietii.
        Chichen Itza este numele precolumbian al asezarii,insemnand “fantanile de la Itza” in limba maya. Neamul Itza ,care era de vita nobila,incepuse constructia acestei noi metropole religioase la cateva secole dupa Hristos. Cultura maya a inflorit de atunci pana prin secolul al XVI-lea ,cand toltecii au cucerit orasul,elementele stilului lor arhitectonic impletindus-e cu cele maya.Erau deci urme a doua vechi civilizatii americane ,cele pe care le contempla Thimpson din varful acelei piramide in trepte.
      Sapaturi arheologice ulterioare facute de american au scos la iveala un “bulevard” ritual,pentru procesiune ,de 6 metri latime si 300 de metri lungime,pavat cu caramizi rosii.Acesta pornea de la marginea ruinelor,catre o cavitate naturala a solului,un bazin de calcar pe jumatate plin cu apa,cu diametru de circa 60 de metri si 40 de metri adancime. Thompson era convins ca era vorba despre un loc sacru ,unde aveau loc ritualuri despre care citise in insemnarile unui misionar spaniol din secolul al XVI-lea. Conform acestor note, pe timp de seceta mare ,la Chichen Itza ,in acel bazin erau aruncate fete virgine drept ofranda zeului ploii,Thompson a dus cercetarea mai departe. El a recuperat din putul respectiv mai multe bijuterii care s-au spart in timpul sacrificiului. De asemenea a gasit obiecte de jad,vase de lut si Copalharz(o rasina dura) din care mayasii facea tamaia.

          Cu ajutorul a doi scafandri profesionisi ,arheologul a mai recuperat schelete umane,urme, probabil,ale sacrificiilor. Desigur, nu erau schelete doar ale tinerelor fete ,ci si oase ale unor baieti si barbati. Circumstantele mortii acestora sunt greu de precizat. Oare fusesera aruncati acolo de catre preoti ori sarisera de bunavoie ,in speranta ca ziul ploii, Chac Mool, ceva arata mila poporului lor? Probabil, ca aceste intrebari fara raspuns,aceste secrete atrag si astazi valuti de turisti catre Chichen Itza,ale carui edificii impresionante au fost degajate si restaurate meticulos, in ultima perioada. Sunt multe lucruri de vazut aici,sub soarele torid al Yucatanului.Ca si Thompson poti sa urci piramida in trepte construita de mayasi ,incoronata cu un templu toltec. Una dintre atractiile principale ale locului o constitue domul construit pe doua terase de piatra ,pe care mayasii il foloseau drept observator astronomic. O scara in spirala in interiorul observatorului duce catre trei deschideri in zid , aliniate excat cu punctele de asfintit ale soarelui si lunii, rolul observatorului fiind acela de a-i ajuta pe mayasi sa-si calculeze calendarul.
          Cea mai inspaimantatoare constructie din Chichen Itza este Tzompantli, platforma craniilor. Cu cei 60 de metri lungime si 12 metri latime, cladirea rectangulara pare un sarcofag urias. Peretii sai din piatra rosiatica sunt decorati cu patru randuri de cranii in relief. Conform opiniei arheologilor,aceste cranii reprezinta capetele prizonierilor luati din randul inamicilor si care erau tinute intre zidurile de la Tzompantli.
El Caracol (Observatorul) - Chichen Itza, Mexic

Observatorul

Cladirea circulara El Caracol este un momument care ilustreaza preocuparea Mayasilor pentru astronomie si arhitectura. Multa vreme a fost considerat o exceptie, o eroare, din cauza formei rotunde care nu se inscria in traditia arhitectonica a maiasilor. Mai tarziu, s-a constat ca El Caracol-Observatorul a fost dedicat studierii miscarii stelelor si planetelor si este unul dintre cele mai frumoase realizari ale culturii Maya in Yucatan.

Observaorul, compus din turn inalt asezat pe doua platforme dreptunghiulare , a fost construit in doua perioade diferite, turnul fiind mai recent decat platformele. In interiorul turnului sunt numeroase ferestre micute care au fost folosite pentru a studia miscarea stelelor, se mai afla de asemenea o scara interioara foarte ciudata in forma de carcasa de melc care duce la partea cea mai inalta a turnului. Turnul are in jur de 13 metri inaltime, iar Observatorul in total 22,5 metri inaltime. Langa intrarea in turnul de observare sunt sclupturi ale Zeului Ploii Chaac. Unii cercetatori considera ca aceasta cladire a fost dedicata, in princpal, Zeului Chaac.

Piramida Kukulcan sau Quetzalcoatl sau El Casillo

Quetzalcoatl este un alt nume dat de tolteci zeului Kukulkan. Piramida are 365 de trepte, 18 terase si 52 de panouri. In zilele echinochiilor de primavara si toamna, 21 martie si 21 septembrie, se poate observa fenomenul luminos ‘miscarea sarpelui’, creat de umbrele lasate de trepte.

Piramida era o reprezentare, in primul rand a ‘Muntelui Sarpelui’, locul unde, conform credintei Maya, a avut loc prima Creatie. Mari matematicieni (au introdus cifra 0 in sistemul matematic) mari astronomi si mari arhitecti, mayasii au impletit toate cunostintele lor stiintifice si sistemul lor social in marea constructie a Piramidei.In fapt, piramida este un calendarsolar cu 365 de zile, numarate in cele 365 de trepte. Incinta era perfect ‘sonorizata’, astfel ca sunetele scoase in varful piramidei, chiar in soapta, pot fi auzite de jos.

mai multe articole in Top Secret

Top Secret

Quinconxul matricea mistică a edificiilor piramidale

Published by:

Quinconxul matricea mistică a edificiilor piramidale

Platformele piramidale erau astfel amplasate încât să se înscrie într-o perfectă coordonare cu axa nord-sud, determinare pe care o făceau preoţii „cititori ai zodiacului”, iniţiaţi în tainele geometriei şi ale dinamicii aştrilor tutelari. In construcţiile arhitectonice ale unor monumente sacre, cercetătorii moderni au descoperit elemente care demonstrează că marii meşteri maiaşi materializau în forme arhitecturale semne numerice care marcau ritmurile timpului: scara abruptă a uneia din marile piramide trunchiate a fost astfel concepută încât numărul treptelor ce urcau spre cerul sacru să fie egal cu numărul zilelor anului calendaristic maya; în alte situaţii, s-a constatat că numărul nişelor ce ritmau faţadele edificiilor cu goluri şi plinuri, aparent simple elemente de decor, reprezentau de fapt cicluri/săptămâni ale aceleiaşi măsuri anuale. Evident, aceste încifrări criptice nu constituiau o demonstraţie pentru viitor a ştiinţei lor: ele evocau o relaţie magică, erau expresia concepţiei lor despre Spaţiu şi Timp, despre relaţiile dintre teluric şi lumile transcendente.
Matricea spirituală a arhitecturii maya este quinconxul, glifa al cărei desen reprezintă patru puncte plasate în pătrat în jurul unui punct central. Quinconxul încifrează cele cinci puncte cardinale ale lumii maya: pe lângă cele patru cunoscute şi de noi, a 1 cincilea reprezenta dimensiunea cerului nesfârşit, înaltul cosmic, redat de axa verticală a piramidei.
Asemenea încifrări în piatră au fost identificate şi în alte spaţii planetare, situate la mii şi mii de kilometri de dublul continent american. în regiunile mărginaşe Mărilor Sudului, bunaoara in Cambodgia. In secolele 7 si 8 ale primului mileniu, orasul khmer incoporeaza si reflecta in dispunerea sa fata de reperele astrale si terstre, esenta propriilor mituri cosmogonice, precum si complicate reguli culturale.
In tara Maya, zidurile exterioare ale piramidelor si ale palatelor rezidentiale erau acoperite cu un invelis de stuc colorat. Au fost candva colorate si marile sculpturi ce infatiseau divinitatile venerate (ca şi statuile de marmură ale anticei Grecii). Urme ale pigmenţilor minerali folosiţi în acest scop au fost decelate pe trupurile de piatra ale uriaşilor războinici din complexul arhitectonic ce- formează Templul luptătorilor din Tuia.
Prin acest artificiu se urmărea un efect decorativ, o amplificare a spectaculozităţii edificiilor? într-o măsură, este posibil să se fi căutat şi un asemenea efect. Culorile în sine aveau, însă, un anume înţeles, purtau în ele, o încărcătură misterioasă. Exista în orizontul religios al aborigenilor un cod al culorilor. O „traducere în elemente cromatice a unor vechi înţelesuri ce-şi găseau izvoarele în lumea fabuloasă a miturilor, în interpretările subiective, fantaste de cele mai multe ori, ale naturii înconjurătoare. Albastrul-jad exprima cerul-aducător-de-ploaie şi, totodată, apa binefăcătoare. Intr-o conexiune subînţeleasă, albastrul definea sacrificiul, jertfa de sânge ce se celebra pentru a implora bunăvoinţa lui Tlaloc,zeul ploilor. Galbenul, în sine, sau plasat lângă o altă culoare, exprima idei diferite: fecunditate (coacerea culturilor de porumb), viaţă lungă, belşug, eternitate; alături de albastru, în vechiul Mexic galbenul simboliza „luptătorul învingător”, zeul Soare-de-amiază, Huitzal Pochtli.

mai multe articole in Top Secret