Suflete libere
Sunt puţine sufletele libere cu adevărat, dar când te întâlneşti cu ele le recunoşti imediat, mai ales pentru că îţi dă un sentiment de bine faptul de a vă găsi împreună. Charles Bukowski
Suflete libere
Casa de oaspeti
Casa de oaspeti
Meditatia zilei
Aceasta fiinta umana este o casa de oaspeti.
In fiecare dimineata, un nou venit.
O bucurie, o depresie, o rautate.
o constienta trecatoare aparte
ca un vizitator neasteptat.
Intampina-le si primeste-le pe toate!
Chiar daca nu aduc decat necazuri,
dand buzna in casa ta
si maturand totul in jur.
trateaza fiecare oaspete cu respect.
Poate ca face curatenie,
pentru ca tu sa te poti bucura de o noua placere.
Gandul intunecat, rusinea, invidia
intampina-le razand la usa
si invita -le sa intre.
Fii tu recunoscator pentru toate aparitiile,
caci fiecare a fost trimisa
ca o calauza din lumea de dincolo..
Rumi
Perseidele 2015
Perseidele 2015
Buna dimineata!
O noapte minunata in care cerul a fost strabatut de o ploaie de stele Perseidele. O noapte cu un cer limpede care ne-a dat posibilitatea sa vedem frumusetea si stralucirea stelelor si a cerului.
Am avut marea oportunitatea sa ne lasam coplesiti de imensitatea cerului. M-am asezat pe spate, urmarind Carul mare, Constelatia Orion si puzderia de stele care strabateau cerul. Cosasii acompaniau miscarile Universului si din cand in indepartare se auzea latratul cainilor.
Pentru cateva ore am redevenit copilul care rade, viseaza si se uita la stele..gandidu-se la cei care sunt pe alte planete si fac acelasi lucru ca si mine.
Privesc pamantul… 🙂
In mod constant, Pământul întâlnește un nor de praf și pietre eliberate de cometa Swift-Tuttle, în același punct al orbitei planetei noastre, adică în aceeași perioadă a anului: în jur de 12 august. Viteza de coliziune dintre particulele cometei și atmosfera terestră atinge chiar 59 km/s. Chiar dacă particulele norului sunt rareori mai mari ca un bob de mazăre, viteza foarte mare cu care se deplasează dă acestor proiectile minuscule o energie uluitoare. Frecarea cu aerul le frânează, ele se încălzesc și ionizează o lungă coadă de aer în drumul lor.
Fenomenul, cunoscut sub denumirea de “ploaie de stele” sau “stele căzătoare”, are radiantul în constelația Perseu, de unde i se trage și numele. Constelația Perseu (în latină Perseus) este o constelație din emisfera nordică traversată de Calea Lactee. Este bogată în stele, printre care și steaua dublă Algol. Aceasta este prima stea variabilă descoperită, ea fiind observată și de către arabi.
Curentul de meteori al Perseidelor este cel mai cunoscut de publicul larg dintre toți curenții majori de peste an, atât datorită faptului că el a prezentat de-a lungul timpului o activitate regulată (fiind observat de cel puțin 2000 de ani), cât și pentru simplul motiv că perioada sa de activitate îndelungată oferă condiții ideale de observare pentru cei din emisfera nordică. Este unul dintre cei mai dinamici curenți meteori, datorită trecerii, în 1992, a cometei-părinte, Swift-Tuttle, la periheliu — punctul cel mai apropiat de Soare — ocazie cu care s-a produs o intensificare a activității. Frecvența meteorilor a fost de 400 pe oră în 1991 și 1992, apoi a scăzut la circa 100 pe oră în 1999.
În mișcarea sa pe orbită, Pământul întâlnește curenții de meteori în aceleași zone, punctul lor maxim de activitate producându-se într-o anumită perioadă a anului. Acești curenți de meteori poartă denumirea constelației sau a stelei în dreptul căreia este situat radiantul: Perseide, Leonide, Aqaride, Capricornide. Primele observații despre vizibilitatea unui astfel de fenomen se găsesc în cronici chinezești, unde se spune că, în anul 36, într-o singură noapte au fost văzuți peste 100 de meteori.
Primul observator care a determinat rata orară a curentului de meteori al Perseidelor a fost Eduard Heis, care, în 1839, a numărat 160 de meteori pe oră. Calculul orbitei Perseidelor a fost realizat între 1864-1866 de Giovanni Schiparelli (1835-1910). El a constatat o strânsă legătură a fenomenului cu orbita cometei Swift-Tuttle, care trece prin apropierea Soarelui o dată la 120 de ani. Numele de Perseide a fost dat tot de Schiparelli în 1866.
