Arta de a fi TU

Stilul tau…TU!

Published by:

femeia puternicaAzi a plouat toata dimineata in Londra. Asa ca intr-o zi ploioasa si lenesa, tendinta este sa stai in pat, sa privesti filme, sa citesti, sa lenevesti sau pur si simplu sa-ti lasi gandurile sa zburde in voie.

Am citit mesajele primite. Le citesc cu un zambet care imi umple sufletul si chipul.

Ce este mai minunat in viata? Sa fim fericiti, impliniti sufleteste, social, familial, financiar.

Acum o saptamana am terminat cursul de Consiliere pentru non-consilieri. L-am facut pentru mine, pentru dezvoltarea mea personala.

A fost un curs care mi-a dat mult de gandit, multe motive de zambit si mai multe motive de contemplat, analizat, studiat. Un curs care m-a facut fericita, mai puternica, mai feminina, mai inteleapta.

Ma uit cu atentie la cei din jurul meu: cunoscuti sau necunoscuti.

Citesc printre randuri, printre priviri triste, printre ganduri, dorinte neimplinite, cuvinte fara forta.

Eu cred in valoarea si forta cuvintelor.

Cred in prezent.

Stiu ca trecutul nu se poate schimba si nu trebuie carat cu tine in prezent.

Stiu ca viitorul este reflectia clipei de fata.

Am vazut oameni care sunt plini de indoieli, de lipsa de incredere, de lipsa de dragoste si intelegere fata de sine.

Toti la un moment dat avem ganduri legate de felul in care aratam, daca suntem inteligenti, atragatori, slabi , purtam un gol in suflet pe care nu stim cum sa-l umplem.

A te preface ca esti fericit cand esti trist nu este niciodata o solutie.

Trebuie sa fi TU!

Te invit la un dialog cu tine insuti. Uita-te in oglinda! Priveste-te si intreba-te: “Cine sunt? Cine sunt cu adevarat?”

Eu iti lansez o invitatie la iubire, la fericire, la implinire, la realizare de sine.

Ca sa ai o viata implinita trebuie sa scapi de viata neimplinita, de gandirea negativa. Manifestati personalitatea in mod autentic, altfel vei risca sa te pierzi pe tine.

Gandeste-te cand te privesti in oglinda la capacitatea de a avea un stil personal.

Ai capacitatea sa alegi ce ti se potriveste in acest moment? Ca vorbim de o coafura, haine, barbat, job.

Nu mai copia modele, trebuie sa fi constient de cine esti, ce simti in viata, cine esti.

Nu mai lasa pe nimeni sa gandeasca in locul tau. Avem nevoie de confirmari. Dar nimeni nu stie mai bine decat tine de ce anume ai nevoie in viata. Viata ta este creata de tine. Relatiile tale sunt create de tine. Jobul pe care il ai este pentru ca tu l-ai vrut. Daca jobul te nemultumeste de ce ramai in el? Daca relatia ta este cea care te trage inapoi de ce ramai in ea? Pentru ca asa spune mama? pentru ca cei din jurul tau spun ca in ziua de azi este greu sa gasesti un job? Ramai acolo constient(a) ca toata astea te fac nefericit (a)?

Accepta-te asa cum esti, fara sa te minti si fara sa lasi o imagine falsa celor din jur despre tine.

Nu traii dupa asteptarile celor din jur. Nu traii dupa asteptarile parintilor, prietenilor, sefului.

Viata este doar a ta. Traieste asa cum simti ca iti este tie bine. Nu merge pe drumul trasat de altii. Alege-ti drumul tau, indiferent ca este cateodata plini cu bolovani, tepi, stanci sau ape ce par imposibil de trecut.

Invatam din tot ce ne ofera viata. Sa fim mai buni inseamna sa infruntam greutatile, sa invatam din greselile noastre nu ale celorlati.

Risca!

Iubeste-te pe tine!

Nu te mai judeca atat de aspru. Gandeste-te daca nu cumva pe tine te judeci mai aspru decat pe cei din jur. Daca faci asta, te intreb eu: De ce o faci? Cum poti sa-ti arati tie mai putin intelegere si simpatie decat prietenei tale?

Increderea in sine se construieste in timp. Incepe din acest moment, nu mai pierde timpul.

Faptele tale striga mai tare decat vorbele tale.

Nu trebuie sa fi in competitie cu nimeni, nu te compara cu nimeni. Intotdeauna o sa fie cineva mai frumos, mai bun, cu mai mult succes, cu un barbat mai frumos, mai puternic sau o femeie mai senzuala si mai sexi.

Trebuie sa colaborezi cu  cei din jurul tau.

Daca viata ta NU este asa cum trebuie oare cine este vinovat? Daca nu ai facut ce ti-ai propus in copilarie sau acum 1 an de zile de Anul Nou cine este responsabil? Cine sau ce te-a tinut pe loc?

TU doar TU esti adversarul tau cel mai de temut.

Uita-te din nou in oglinda. Ia o foaie de hartie si un pix si scrie ce vezi in oglinda, ce vezi in ochii tai, ce vezi in inima ta.

Schimba-te! Tuturor ne plac fluturii.  Privitii cu atentie cum se metamorfozeaza.

Este momentul sa iesi din cocon si sa infloresti, sa te construieste, sa-ti construiesti incredere in tine si viata pe care vrei sa o ai.

Dar..nu mai lasa totul pe maine. Transformarea ta incepe de acum!

Nu uita sa fi bun cu tine. Viata iti apartine. A venit vremea ta. Scoate gandurile catastrofice, sentimentele negative, gandurile sumbre. Nu vrei sa provoci mila celor din jur, nu-i asa? Cum simti, ce simti cand vezi un cersetor, ce-ti inspira? Tu nu cersesti bani, ci doar atentie.

NU vrei sa fi privit (a) cu mila si compasiune.

Uita-te din nou in oglinda! Ai descoperit cine esti? Ai scris despre tine?

TU esti cea mai importanta persoana din viata TA.

Incepand din acest moment vei purta doar STILUL TAU…

pentru ca este singurul stil care te prinde

TU!

 

 

Maddie Ancuta

copierea sau preluarea articolelor fara autorizatie este interzisa

 

Povesti Copii

Povestea Papadiei

Published by:

povestea papadieiInainte, oamenii erau mai buni decît astăzi. Pe atunci, chiar Dumnezeu venea pe pămîntul nostru, avînd ca nelipsit tovarăş de călătorie pe Sfîntul Petru. In chipul unor moşnegi bătrîni, cu haine sărăcăcioase, de-ai fi crezut că-s nişte cerşetori, umblau prin lume neştiuţi de nimeni, răsplătind fiecăruia după faptele sale…
Pe acea vreme trăia un biet moşneag. Era singur. Toţi ai lui muriseră. Lucra pe la cunoscuţi şi-i da fiecare ba o haină, o încălţare, ba de-ale gurii ori un ban de cheltuială, căci îl ştiau că e om harnic, econom şi cinstit. Mai ales toamna, cînd se făceau praznice în sat, moşul căpăta cîte şi mai cîte bunătăţi.
Dar o dată cu anii, moşul se simţea tot mai slab, tot mai bătrîn. Şi-l chinuia mereu un gînd : ,,eu am mîncat la multe praznice străine, în viaţa mea. Dar mie, care nu am pe nimeni, cine-mi va face pomeni, cînd voi muri ?“
Şi cu bruma de bani ce-i avea strînşi, înjghebă şi el cum putu un praznic de sufletul lui…
Toate fiind gata, bătrînul pofti lumea la praznic. Aşteptă mult, dar nici un om-nu-i păşi pragul.
Toţi din sat îşi ziceau : „bietul moşneag, nici el nu are ce mînca. Unde să mai mergem şi noi ? în loc să-l ajutăm, sa-i luăm şi ce are ?“ Şi nimeni nu veni la praznicul mosului...
Foarte mîhnit, neînţelegînd aşa ceva, moşneagul îşi luă tot ce pregătise ; oale cu sarmale, pilaful, colacii, luminările şi întinse masa pe la răscrucile drumurilor, pe maidanuri şi pe oriunde ştia că trece lume ; doar s-a nimeri vreun nevoiaş să guste şi din praznicul lui…
— Unde vom găsi ceva de-ale mîncării, Doamne ? grai Sfîntul Petru lui Dumnezeu. Sînt lihnit !
— Vom afla Petre — răspunse Domnul — iată satul nu-i departe.
Cum coborîră un deal, Sfîntul Petru văzu că în adevăr s-apropiau de poarta ţarinei unui sat. Ascunşi acolo, mare minune ! De o parte şi de alta a drumului, cîteva străchini cu sarmale şi pilaf, din care se ridicau aburi călduţi. Iar (deasupra colaci rotunzi, rumeniţi frumos şi cu luminări  aprinse înfipte la mijloc. Moşul nu uitase să aducă şi aci bucate.

Fără a mai întreba ceva,  Sfantul Petru se apucă de înfulicat gospodăreşte. Dumnezeu făcu la fel, după ce mai întîi binecuvîntă mîncarea.
— Totdeauna ai avut grijă, Doamne. Slăvit fie numele tău !
Se închină Sfîntul Petru, după ce-şi potoli foamea, punînd colacul şi luminarea în buzunar.
— Ba mai bine mulţumeşte creştinului cu inimă bună, care deşi sărac lipit, a adus aici tot ceea ce noi ospătăm.
Şi luminat de vorbele lui Dumnezeu, Sfîntul Petru înţelese toată povestea praznicului…
— Nu se cuvine, Doamne să rămaie nerăsplătită o faptă aşa de frumoasă — adăugă Sfîntul Petru.
— La’să, Petre, nu purta grijă — îl dojeni Atotputernicul cu bunătate.
Cînd Sfîntul Petru şi cu Dumnezeu se sculară şi  porniră  mai departe, în locul străchinilor cu bucate, se iviră, ca prin farmec, nişte cununi de frunze mari, verzi, întipse pe pămînt şi avînd la mijloc, în vîrful unor lujere plăpînde, flori galbene-aurii ca nişte făcliuţe.
Şi de atunci, în fiecare primăvară, păpădia ne stă în cale pretutindeni : pe la răscruci de drumuri, pe marginea şoselelor, pe maidanuri, pe luminişuri de pădure, unde moşul cel bun la  suflet adusese, cu mare trudă, bucate şi luminări aprinse…

Ar. Farcaş Izvoraşul, 1936, 369.
(Căbeşti-Bacău)
Vezi Tip. Leg. 10777. Este atestai în Muntenia şi Moldova în 2 variante :
Povestea păpădiei. Sol., 1936, nr.. 22, 8. (Căbeşti-Bacău).

 

tehnoredactare Maddie Ancuta

Diverse

O lume minunata! Loredana Toader micuta scriitoare de 11 ani

Published by:

O lume minunata!Va asteptam la o noua emisiune pentru copii, parinti, bunici si toti cei care au in suflet amintirile copilariei.

ora 9.00 Londra- 11.00Romania

Timp de 2 ore va invitam la o discutie libera despre copii, adolescenti, parinti.

Alaturi de mine azi este Loredana Toader, micuta scriitoare de 11 ani. Asa ca ne vom bucura impreuna de realul ei talent de interpretare si compozitie. Imi amintesc ca timp de 10 minunte ne-a lasat fara glas cand a citit una din lucrarile ei.

Avem Povestea Papadiei, legende istorice Corbul lui Ioan Corvin- celebra legenda transilvana despre stema Huniazilor , legende geografice, ghicitori si multe foarte multe povesti:)

Nu-i uitam nici pe pariniti. A venit vara si urmeaza vacantele.

Pleci in concediu? 3 sfaturi esentiale pentru siguranta copiilor tai

Povestea de weekend: 5 lecţii de viaţă despre cum să tratezi oamenii

Educatia copilului: De ce copilul nu te aude daca tipi la el

 

Maddie Ancuta Londra

invitata speciala Loredana Toader- Romania