Radio Catch22 London

Coenzima Q10 poate fi considerata  o vitamina. S-a  descoperit ca vitamina E  si seleniul au  un rol  major in sinteza coenzimei Q10.Ea  este prezenta in  cantitate  mare la nivelul miocardului. Este cunoscuta de asemenea sub denumirea de ubiquinona,deaorece este un component ubicuu (=”care exista peste  tot”) al vietii. Oamenii de stiinta care au investigat  rolul coenzimei Q10 au estimat ca in momentul in care nivelul acesteia scade cu  25%,apar  diverse afectiuni, iar daca nivelul scade  sub 75% survine moartea.
Dozele zilnice recomandate sunt de 15 mg la copii,30 mg la adulti  si 100 mg  in caz  de deficiente mari.
Aceasta substanta biologica  are multiple actiuni,intre care enumeram:

• producerea de energie,deci intretinerea vietii;

• efect antioxidant puternic;

• intarirea sistemului imunitar;

• prevenirea imbatranirii;

• prevenirea  si tratarea afectiunilor cardiace;

• scaderea tensiunii arteriale;

• tratarea parodontozei;

• combate cu succes obezitatea.

Astfel,coenzima Q10 este indicata in:

• afectiuni alergice;

•  ale sistemului imunitar;

•  cardiovasculare;

•  digestive;

•  maligne;

•  metabolice;

•  musculare;

•  neurologice;

•  psihiatrice

•  respiratorii;

•  stomatologice;

Carenta acestei substante conduce  la:

• afectiuni cardiace;

• boala Raynaud;

• distrofie musculara;

• gingivita;

• hipertensiune arteriala;

• obezitate;

• scaderea imunitatii.

Vitamina  U este o substanta deocamdata putin cunoscuta. Are  o puternica actiune antiulceroasa si  din aceasta cauza se indica in afectiuni digestive,in particular in ulcerul gastro-duodenal.

Compusii fitochimici sunt substante fara valoare nutritiva, care se gasesc in toate alimentele de origine  vegetala,dar cu o  actiune  extraordinar de benefica in lupta impotriva  bolilor.Efectele acestora au fost descoperite relativ recent si contituie o adevarata revelatie in lumea medicala – in special efectul lor impotriva cancerului este demn de luat in seama.
Iata cateva exemple  de compusi  fitochimici:

• alil-sulfurile din ceapa si usturoi;

• fitatii din cereale si leguminoase;

• glucaratii din citrice,cereale si legume din familia solanacee;

• lignanii din semintele de in si din soia;

• izoflavonele din soia;

• saponinele din leguminoase;

• indolii,izotiocianatii din crucifere (varza,broccoli,conopida etc.);

• acidul elagic,din struguri,capsune,zmeura  si  nuca;

• flavonoizi,carotenoizi (caroten,licopen si luteina) si terpenoizi  dintr-o multime de produse vegetale etc.

Toate  aceste categorii de compusi actioneaza ca  antioxidanti impotriva radicalilor liberi,care genereaza  bolile.
Merita  evidentiate in mod  special: soia, nucile, varza,rosiile,afinele,strugurii,broccoli,fulgii de ovaz,semintele de in macinate  si  citricele care  sunt  alimente de prim rang in lupta  impotriva  bolilor,fiind  necesara prezenta  lor in alimentatie.

Unii  oameni neinformati presupun ca vegetarienii sufera  de carente de calciu.Acest lucru nu este  real,deoarece:

• printr-un meniu vegetarian variat se asigura necesarul de calciu;

• vegetarienii nu au asa mare nevoie de calciu ca  ne-vegetarieniideoarece calciul existent  in organismul lor  este mai bine utilizat.

De asemenea,s-a demonstrat  ca , in privinta carentelor de fier,nu exista diferente intre vegetarieni si ne-vegetarieni.

Iata  cativa pasi practici ,utili acelora care doresc  sa faca  trecerea de la alimentatia  cu carne la cea fara carne:

• gandirea  pozitiva – viata va fi schimbata in bine,nu se va pierde nimic,gusturile vor fi satisfacute in continuare,inca mai  imbelsugat,nu se  va ajunge la malnutritie,nu vor  fi carente de proteine,nu va aparea boala ci dimpotriva,totul va fi minunat;

• se va intocmi o lista cu alimentele si meniurile folosite cu proponderenta;

• se vor identifica mancarurile sanatoase dar si cele nesanatoase si a  numarului de mese la care sunt utilizate  si se face  o pregatire pentru inlocuirea lor treptata;

• ne  vom concentra pe  asigurarea unei varietati de alimente de origine vegetala si vom planifica resursele pentru aceasta schimbare;

• se vor  identifica   inlocuitorii pentru proteina animala (leguminoasele,ciupercile,cerealele) si   astfel nu vom intra in panica datorita  prejudecatilor comune ca nu vom dispune de suficiente proteine;

• vom identifica inlocuitori pentru gasimile animale – nucile,alunele,semintele,maslinele etc.;

• vom include in  cadrul mesei de dimineata  combinatia  de cereale cu fructe uscate,care reprezenta  o  sursa bogata de fibre,nutrienti de buna calitate,usor de asimilat;

• meniul  va fi planificat  pe temen  lung  si scurt  si se va   evita mancatul oriunde  si oricum.

Deoarece  nutritia  este doar unul din factorii  care determina starea noastra de  sanatate si de bine,vom tine seama  de toti  ceilalti factori responsabili  de sanatatea  noastra.Dieta  vegetariana scade considerabil riscurile de imbolnavire dar trebuie sa fim vegetarieni intelepti si sa actionam inteligent.

• Cum mancam? Fiecare imbucatura ajunsa in cavitatea  bucala trebuie,de principiu,mestecata de aproximativ  40 de ori,rar,fara graba,in liniste,fara stress.Stomacul va primi  o hrana  foarte bine maruntita,care   ii va  diminua efortul de  fragmentare si  dizolvare.Vom constata  astfel ca mancam  cantitati  mult mai mici de  hrana.Fara o atenta  mestecare se ajunge lesne la  balonari,greturi,varsaturi,senzatie  de  ingreunare,somnolenta  etc.,care  se  pot  transforma ulterior  in  gastrite,ulcere si chiar cancere.De asemenea , se va evita  bautul  apei in  timpul mesei,pentru ca duce  la incetinirea procesului de digestie.50%   din   bolile stomacului au drept cauza  bautul apei  in  timpul mesei.

• Cand mancam? Cea  mai importanta  masa a zilei  trebuie sa fie micul dejun.Este  exact  ca si  cu o masina: ea  trebuie alimentata  la plecarea  in cursa,cu un combustibil de calitate  si suficient. Masa  de dimineata  trebuie sa fie  bine pregatita,consitenta si savuroasa pentru ca de ea  depinde  felul in care  vom  aborda  activitatile pe  acea zi.Daca   nu   mancam  dimineata,corpul va  folosi  substantele de rezerva (mai ales  proteina),slabind  rezistenta  organismului. Masa de pranz  este a doua ca importanta. Este  util sa  luam  cu noi  hrana pe care sa o consumam ,punctual,zilnic,la orele amiezei,nu mai tarziu de ora  13.Masa  de seara  trebuie programata cu  aproximativ  4  ore inainte de  culcare,aceasta pentru oamenii cu  greutate normala .Pentru cei  supraponderali,masa   de seara  se  va servi cu multe ore  mai devreme,inainte  de culcare,in  functie de cate kg in plus  are persoana respectiva.Cei cu  obezitate  pronuntata  nu vor manca nimic dupa ora 14-15.Este  foarte important  sa  evitam gustarile intre  mese,pentru a da  ragaz  aparatului digestiv sa  isi  faca  misiunea.In  acest interval se va bea  doar apa din belsug . Seara  vom evita  consumul de  dulciuri,pentru ca  duc la marirea aciditatii in cavitatea bucala,care afecteaza dintii.

• Cat mancam? Corectandu-ne deprinderile alimentare legate de “cum mancam” nu va mai fi  o problema  “cat  mancam”.Daca  vom mesteca alimentele  bine,vom reduce  considerabil cantitatea de hrana  ingerata.

De  exemplu,pentru cca.50 g  de proteina,care asigura un aport  de 200-250 calorii/zi,vom putea utiliza:
-150 g soia – contin  50 g  proteine;
-cca 250 g fasole uscata – contin aprox. 50 g  proteine;
-cca 250 g mazare uscata – contin  aprox. 50 g proteine;
-cca 200 g orez – contin aprox. 15 g  proteine;
-cca 250 g cartofi – contin cca 3 g  proteine;
-1 mar de 100 g contine 3  g  proteine;
-250 g  paste fainoase contin cca  45 g proteine.

20%  din aportul caloric al unei mese  trebuie sa provina din grasimi,adica cca 500 cal/zi;pot   fi   preluate din:
-1  lingura de ulei -cca 10 g  grasimi;
-100 g  soia – cca 18 g  grasimi;
-100 g masline -cca 80 g grasimi;
-100 g nuci – cca 70-85 g grasimi;
-100 g  cereale – cca 5-15  g grasimi.
In acelasi fel se  va  calcula si in cazul  glucidelor,tinand cont ca acestea  trebuie sa ne furnizeze cca 60-70% din aportul caloric total al zilei.

Retineti: alimentele pe care le consumam ne  influenteaza cele mai  intime detalii ale vietii  noastre.Mancam “hrana vie” – vom fi  fiinte  vivace , puternice,cu un tonus  optimist ; consumand “cadavre” vom ajunge  in  foarte scurt  timp asemenea  lor.Alimentatia nu este doar  o chestiune medicala ci o problema de constiinta – ea  determina calitatea  vietii pe acest  Pamant,in functie de alegerile  noastre,in  functie de  cum  vom trata alte  vietuitoare de pe  planeta : ca  parteneri de drum sau ca inamici ce trebuie exterminati.Iar  natura ne va raspunde,ca un bumerang…

Nicusor Plosnita – tehnician nutritionist – Bacau , Romania

mai multe articole in medicina naturista

Luni seara la ora 18.00 Londra, 20.00 Romania emisiunea “Sanatate si Arta.Arta de a Trai!”

ne puteti auzi si in urmatoarele playere :

Winamp: http://premiumca3.listen2myradio.com/tunein.php/tmadelen/playlist.pls

Windows Media Player: http://premiumca3.listen2myradio.com/tunein.php/tmadelen/playlist.asx

Real Player: http://premiumca3.listen2myradio.com/tunein.php/tmadelen/playlist.ram

QuickTime: http://premiumca3.listen2myradio.com/tunein.php/tmadelen/playlist.qtl