Azi am marea placere sa va prezint o prietena de suflet, Mariana Suciu.
Ne cunoastem doar de pe FaceBook, dar sufletele noastre canta la unison.
Doresc sa impartasesc impreuna cu voi aceste ganduri minunate:)
Iluzie
Gand tainic
imbratisand infinitul
la marginea
noptii tacute,
lumi respirate
la marginea ţarmului
purtand amprenta
aripilor frante
in zgomotul
pasilor trecand
prin tacerea
nisipului fierbinte;
poemul inimii
se scrie pe cerul
ascuns in umbra
lacrimilor inventand
amurguri din cuvinte
agatate pe colturi de stele,
rasarind din mangaieri
desenate pe retina
iluziilor si pierzandu-se
pe cerul umbrelor
in vesnicia visului
din care s-a nascut.
Intr-o noapte pictand
culori de liniste, privind
cerul atins de respiratia ploilor
adunata in cupe de amar si
ascultand lama cuvintelor taind
in memoria toamnelor tarzii,
pasari albe din zborul
privirilor pierdute isi scutura
fragile aripi schimband cerul
nesfarsit al inimii cu pulberea
nisipului acoperind sarutul
fara cuvinte al diminetilor tarzii.
Gol de suflet
Tristetea a luat
in palma obosita
suspinul frunzelor,
coborand lin din
cerul zambetului
trista melodie a
stropilor de ploaie.
Gandul alearga
in nelinistea
infinitului din suflet
invaluind cu pasii
tristi al toamnei
cararea viselor
ce inca mai poarta
urma razelor de soare
poposind in apusul
pasarilor lipsite
de culoarea zborului.
Afara, in vantul
tremurand incertitudini
flori de gheata ravasesc
blandetea toamnei
in pasteluri de poeme
dezmierdand trist
inimi acoperite de
buchetul frunzelor galbene,
amurg al soaptelor inchise
in gol de suflet privind innapoi.
Cuvinte ratacite
Imi ratacesc
cuvintele la
marginea noptii
ascultand zbaterea
valurilor respirand
apusul; tu, suflet,
pasare calatoare
lovind cu bratele
stelelor tacuta
soapta a umbrelor,
coboara-ti surasul
printre orele slute
si lasa cerul sa
isi scuture lacrimile
pe urmele pasilor
ce si-au pierdut urma
calcand pe poteci
uitate de soare.
ganduri scrise de Mariana Suciu
