Fiecare autor de blog are in cateva cuvinte o scurta descriere a sa langa o fotografie.
Cand mi-am facut blogul la descriere am scris ”hsgd”…si evident fara nici o fotografie. In ciuda faptului ca iubesc fotografia nu-mi place sa fiu fotografiata… asa ca am lasat locul liber.
Dar in dimineata asta dupa cateva zile si nopti agitate m-am trezit ca de obicei cu o stare de bine, cu o imagine frumoasa si un gand si mai frumos. Nu am visat de data asta, ci doar am avut o imagine. Ceasul suna de zor… am ramas in continuare in pat… si dintr-o data am simtit in nas mirosul puternic al cafelei, ma vedeam stand intr-un fotoliu imens de rachita cu picioarele stranse sub mine, imbratisand cu amandoua palmele cana mare de cafea aromata si calda, lenevind si vorbind cu tine despre toate.
M-am ridicat din pat, m-am dus sa-mi fac cafeaua…in drumul spre bucatarie ma gandeam la cate de mult imi doresc o zi de leneveala in care chiar sa nu fac nimic, sa nu ma aproprii de calculator, sa nu raspund la telefon ci doar sa beau in tihna o cana mare cu cafea si sa vorbesc. Cu gandul asta am plecat spre munca.
Aerul rece al diminetii m-a trezit. Asteptam sa ma reintorc acasa cu nerabdare… sa ma asez in fata calculatorului si sa scriu.
Cine sunt eu? Nu stiu cum as putea scrie in cateva cuvinte cine sunt. Dar cred ca cei care se opresc asupra cuvintelor scrise de mine se intreaba cine le scrie.
Asa ca m-am hotarat asupra unei fotografii de autor si a unor cuvinte.
Stiu ca imi plac diminetile. Ma trezesc. Primul lucru pe care il fac dau drumul la calculator, imi pregatesc cafeaua, imi citesc emailurile ascultand in acelasi timp muzica. Ma uit la ceas sa vad daca am timp..daca am timp dansez .. nu conteaza ca ceasul arata 5.30 e asa de bine sa dansezi dimineata.. in loc de gimnastica…
Imi place sa respir cu nesat aerul rece, sa vad veveritele cum alearga printre picioarele mele, sa privesc cladirile, rasaritul si apusul de soare. Imi place sa-mi iau camera si sa fac fotografii. Ma fascineaza maretia si necuprinsul cerului. Iubesc stelele si luna plina. Pot petrece ore intregi sa fotografiez picaturile de ploaie sau stralucirea de cristal a marii. Iubesc momentele mele de inspiratie. Ma bucur ca sunt din ce in ce mai dese. Imi place sa fac prajituri, sa ma joc cu copii, sa rad. Nu stiu cum ar fi ziua mea fara sa rad din suflet sau fara ca macar sa zambesc. Merg pe strada si fericirea din sufletul meu se revarsa intr-un zambet generos pe care il daruiesc celor care sunt langa mine.
Iubesc frunzele, iubesc toamna si primavara, iarna si vara. Imi place sa sofez. Imi plac avioanele. Imi place sa ma asez in iarba, sa ascult cosasii, sa simt forta si caldura pamantului, sa mangai iarba. Sa iau in pumni nisipul fin al plajei sa ma uit la el cum se scurge printre degete. Sa aud tipatul pescarusilor si sa simt gustul sarat al marii. Iubesc starea de fericire pe care o am in mine. Stiu ca sunt un om pasional, sunt un om normal. Iubesc starea de libertate pe care o simt in mine.
Iubesc fiecare zi, fiecare ora, fiecare minut, fiecare secunda.
Sunt un om norocos pentru ca am puterea sa iubesc.
Este atat de puternic acest cuvant. Oare de ce atat de putina lume il spune?
Cine sunt…? Sunt un om care iubeste cu pasiune viata si tot ce-i ofera ea.
Maddie Ancuta fotografie si autor
2 ianuarie 2011 aparut pe www.maddielovestories.wordpress.com
Pingback: Echipa radio
Pingback: Te am si te mai vreau
….”Iubesc fiecare zi, fiecare ora, fiecare minut, fiecare secunda.
Sunt un om norocos pentru ca am puterea sa iubesc……. Ancuta”
Cu ani in urma eram foarte nemultumita de mine, de viata mea, de ceea ce se intampla in jurul meu… eram mereu in cautare de “ceva” care sa ma faca fericita. Si culmea eram si mai tanara. …Au trecut ani, ani multi… si azi, cand sunt mai in varsta, mai trecuta prin necazuri, ..culmea, imi dau seama ca sunt o FEMEIE FERICITA! …asa cum n-am fost niciodata. Uneori ma intreb cum e posibil?!…Pentru ca am descoperit o lume noua (ma refer la strainatate), mi-am deschis ochii si mi-am dat seama ca nu e nevoie de tinerete, frumusete ca sa fii fericit. Sunt lucruri marunte, pe care le vezi, le atingi, le mirosi in fiecare zi. De la o carte, la o floare….
Fericirea mea poate fi: painea care o pregatesc in casa, haina pe care mi-o cos…sau compania prietenilor la o masa de seara. . Azi pun pasiune in tot ce fac….si asta imi da forta sa trec (sau, sa uit) peste probleme, necazuri.
Ancuta, sa ramai asa cum esti!…. Si zambeste mereu….indiferent de situatie….Zambetul ne face mai buni, mai omenosi….mai frumosi!….Pacat ca l-am descoperit prea tarziu….si departe de Romania.
O zi buna iti doresc!… Praga te saluta!
Multumesc Antonella pentru gandurile tale frumoase:)
Sunt o femeie fericita si iau fericirea de la toate lucrurile marunte care imi rasar in viata.
Nici nu realizam cat este de simplu sa fim fericiti.
Singura conditie spun eu, din propia experienta, ca trebuie sa te impaci cu tine insuti. Eu am fost furioasa ani la rand pe mine si nu-mi mai pasa de nimic, eram cel mai mare dusman al meu.
Si pe mine Londra m-a schmbat, m-a eliberat de dusmanul din mine care ma distrugea.
Imi place sa scriu, cateodata nu am timp, dorm putin, si ma trezesc cu ideile gata peregatite sa le asez pe “hartie”.
Am facut multe pana acum pentru altii, uitand ca si eu sunt importanta.
Acum a venit momentul sa ies cu mine la dans 🙂
cu tine si cu toti ceilalti care se prind in dansul meu:)
o zi buna si tie
te imbratisez
Maddie
Pingback: patio ideas
Pingback: URL
Pingback: Te am si te mai vreau
Most help atrciels on the web are inaccurate or incoherent. Not this!
Alright alright alright that’s exactly what I neeedd!
Dragă Ancuţa,
Felicitări!
Cu ce ocazie?
E simplu… Se poate întâmpla ca omul să nu reuşească de-a lungul unei întrege vieţi să spună cine e! Şi, de fapt, foarte mulţi sunt în căutarea propriei identităţi!
Odată ce ai început să descrii cine eşti, poţi fi felicitată – e pasul important spre propria identificare!
Să iubeşti şi să fii iubită totdeauna 🙂
Multumesc:) Fiecare din noi incearca sa inteleaga cine este, ce vrea, ce cauta, unde se duce, de ce s-a nascut, care este scopul pe acest pamant. Intr-o zi… (inainte de aceasta zi am citit mult si inca citesc si voi citi pana in ultima clipa), m-am trezit cu o bucurie si o senzatie fantastica de fericire. Nu stiu sa explic sau inca nu stiu sa explic. Dar in sufletul meu este vesnic soare, fericirea din mine pur si simplu zburda. Sunt si zile grele, dar nimic nu poate opri senzatia mea de bine, multumire si fericire.
If you wrote an article about life we’d all reach enlighetnemnt.
Halleluajh! I needed this-you’re my savior.
Thanks guys, I just about lost it looikng for this.
Pingback: My Homepage
dar pe tine te iubeste cineva?
🙂
Toata lumea ma iubeste 😛
You’re on top of the game. Thanks for siahrng.
Whoa, things just got a whole lot eseiar.
I’m quite psleaed with the information in this one. TY!
Why does this have to be the ONLY relailbe source? Oh well, gj!