Radio Catch22 London » Politichie

Category Archives: Romani in lume

Politichie

Raportul „Globalizing torture” dat publicităţii de Open Society Justice Initiative

Published by:

MAEPrecizări MAE

privind raportul „Globalizing torture” dat publicităţii de Open Society Justice Initiative

 

 

Cu referire la raportul „Globalizing torture”,dat publicităţii de Open Society Justice Initiative, Ministerul Afacerilor Externe face următoarele precizări:

Ca membru al comunităţii de valori occidentale, România este profund ataşată statului de drept, instituţiilor democratice, promovării şi apărării drepturilor omului. În acest spirit au fost analizate alegaţiile cuprinse în raportul menţionat.

MAE remarcă faptul că raportul prezintă informaţiile din cuprinsul sau într-o manieră preponderent factuală, fără a fi aduse elemente de noutate faţă de tema tratată şi faţă de alegaţiile formulate anterior în legătură cu acest subiect.

Până în prezent, autorităţile române nu deţin niciun fel de informaţii din care să rezulte că pe teritoriul României au existat centre de detenţie ale CIA sau că aeroporturile româneşti ar fi fost utilizate de către CIA pentru transportul sau detenţia unor prizonieri suspectaţi de acte de terorism.

De asemenea, nu au putut fi produse până în prezent dovezi legate de cazuri în care persoane sau agenţii străine oficiale au fost implicate, pe teritoriul României, în acţiuni de privare de libertate sau transport ilegal de deţinuţi.

După cum este ştiut, Senatul României a instituit în decembrie 2005 o Comisie de anchetă special dedicată acestor alegaţii. Raportul Comisiei de anchetă a fost adoptat de Senatul României la 22 aprilie 2008 (56 voturi în favoare, 6 împotrivă şi 2 abţineri), după dezbateri. Concluziile raportului arată clar că:

– nu au existat baze secrete americane în România;

– nu există sau nu au existat în România facilităţi pentru deţinerea de prizonieri, altele decât cele penitenciare;

– nu există sau nu au existat persoane deţinute cu sau fărăacte în sistemul penitenciar din România, care ar fi putut fi asimilate prizonierilor;

– nu există sau nu au existat fisuri în sistemul de control complet al traficului – civil sau militar;

– nu există sau nu a existat posibilitatea ca, din neglijenţă, anumite zboruri să fi putut trece nemonitorizate sau neînregistrate;

– nu există sau nu au existat situaţii în care asupra zborurilor să nu se fi aplicat procedurile la sol prevăzute în convenţiile internaţionale;

– nu există situaţii în care anumite instituţii din România să fi participat conştient sau prin omisiune ori neglijenţă la operaţiuni de transport ilegal de deţinuţi prin spaţiul aerian sau aeroporturile din România;

– zborurile civile americane sau ale altor state nu ar fi putut transporta, lăsa ori ridica persoane care ar fi asimilate deţinuţilor, pe teritoriul român sau în responsabilitatea autorităţilor române, potrivit normelor internaţionale;

– a existat o anchetă profundă parlamentară pentru stabilirea alegaţiilor media privind existenţa unor centre de detenţie sau a unor zboruri cu prizonieri ilegali în România;

– scopul escalelor în România ale zborurilor nu a avut nimic în comun cu posibile transporturi ilegale de prizonieri pe teritoriul României; autorităţile române au manifestat totală transparenţă şi disponibilitate pentru elucidarea acuzaţiilor aduse României pe această temă.

Cu referire la plângerea depusă în numele lui Abd al-Rahim Hussayn Muhammad al-Nashiri la Curtea Europeană a Drepturilor Omului împotriva României, MAE precizează că această plângere a fost comunicată Guvernului, care a formulat, în termenul acordat de Curte în acest sens, observaţii cu privire la admisibilitatea şi fondul cauzei, faţă de acele capete de cerere comunicate de către instanţa europeană.

De asemenea, în data de 07.06.2012, Abd al-Rahim Hussayn Muhammad al-Nashiri, în prezent deţinut în închisoarea de la Guantanamo Bay, a depus, prin intermediul Open Society Justice Initiative, ca si in cazul procedurii de la CEDO, o sesizare autorităţilor judiciare române privind deţinerea acestuia într-un centru de detenţie CIA din România. A fost deschisăo anchetă, aflată în prezent în curs de derulare. Autorităţile competente vor întreprinde toate demersurile necesare pentru soluţionarea acestei cauze cu deplina respectare a principiilor statului de drept şi a drepturilor omului.

MAE constată că raportul în discuţie este de fapt elaborat si prezentat de aceeaşi entitate – Open Society Justice Initiative – care a sprijinit cele două demersuri judiciare anterior menţionate, ceea ce este de natură să pună sub semnul întrebării obiectivitatea afirmaţiilor din raport.  

 

Politichie

4 ani de la hotărârea CIJ în cauza „Delimitarea maritimă în Marea Neagră”

Published by:

diplomatia romaneascaConferinţa Jurisdicţia obligatorie a Curţii Internaţionale de Justiţie.   4 ani de la hotărârea CIJ în cauza „Delimitarea maritimă în Marea Neagră”

 

Ministerul Afacerilor Externe şi Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti au organizat astăzi, 4 februarie 2013, cu prilejul lansării dezbaterii publice privind acceptarea de către România a jurisdicţiei obligatorii a Curţii Internaţionale de Justiţie, Conferinţa Jurisdicţia obligatorie a Curţii Internaţionale de Justiţie. 4 ani de la Hotărârea Curţii Internaţionale de Justiţie în cauza „Delimitarea Maritimă în Marea Neagră (România c. Ucraina)” (http://old.mae.ro/index.php?unde=doc&id=36753). Lansarea dezbaterii publice referitoare la posibilitatea acceptării de către România a competenţei obligatorii a CIJ a fost anunţată de către ministrul român al afacerilor externe, Titus Corlăţean, la 24 septembrie 2012, la New York, cu prilejul participării la masa rotundă ministerială „Mijloace paşnice de soluţionare a diferendelor. Rolul Curţii Internaţionale de Justiţie şi al Curţii Permanente de Arbitraj”, desfăşurată cu ocazia deschiderii lucrărilor Reuniunii la nivel înalt pe tema statului de drept, context în care ministrul afacerilor externe a subliniat că „România este un ferm susţinător al Curţii”.

Lucrările Conferinţei au fost deschise de către decanul Facultăţii de Drept, conf. dr. Flavius Antoniu Baias şi de secretarul de stat Bogdan Aurescu. „Acest moment al pronunţării hotărârii CIJ trebuie să fie marcat, în fiecare an, prin astfel  de manifestări, nu numai pentru dezvăluirea aspectelor teoretice şi practice pe care le-a ridicat susţinerea intereselor în faţa Curţii şi apoi pronunţarea Hotărârii, ci şi pentru transmiterea mai departe generaţiilor de studenţi – din rândul cărora se pot recruta potenţialii viitori diplomaţi – a faptului că România reîncepe să se manifeste din nou ca o forţă diplomatică în aria internaţională a acestui tip de relaţii, care, împărtăşind eleganţa pe care o presupune diplomaţia, nu fac altceva decât să fie un adevărat război care apără interesele pe arena internaţională, un război cu armele inteligenţei, nu ale forţei”, a declarat conf. dr. Flavius Baias.

Peter Tomka, Preşedintele CIJ, a transmis, cu această ocazie, un mesaj video (http://youtu.be/aUCmrGrfzrE), prin care a evidenţiat importanţa Curţii de la Haga în reglementarea diferendelor interstatale şi, în acest context, semnificaţia acceptării jurisdicţiei obligatorii a Curţii Internaţionale de Justiţie în baza art. 36 alin. 2 din Statutul CIJ: „Acest concept – supremaţia dreptului  – necesită existenţa unor instanţe imparţiale şi independente – în care disputele să poată fi soluţionate şi drepturile să poată fi afirmate. În relaţiile internaţionale jurisdicţia unei instanţe depinde de consimţământul statelor (…). Statele pot face o declaraţie în conformitate cu articolul 36 alin. 2  din Statut în sensul că recunosc ca obligatorie, în raport cu orice stat care acceptă aceeaşi obligaţie, jurisdicţia Curţii în toate disputele de ordin juridic”. Totodată, Peter Tomka a reamintit Hotărârea CIJ în cauza Delimitarea maritimă în Marea Neagră: „În Hotărârea sa, pronunţată cu patru ani în urmă, pe 3 februarie 2009, Curtea, în mod unanim – şi, ar trebui să adaug, în unicul caz din istoria sa în care niciun judecător nu a formulat o opinie separată sau o declaraţie – a stabilit traseul liniei de delimitare între platoul continental şi zonele economice exclusive ale României şi Ucrainei. Importanţa hotărârii transcende contextul strict bilateral.  Curtea a profitat de această oportunitate pentru a distila o evoluţie de mulţi ani a jurisprudenţei sale privind delimitările maritime, începând cu hotărârea din 1969 în cazul privind Platoul Continental în Marea Nordului, şi a prezenta metodologia sa în privinţa delimitării în termeni clari şi accesibili”.

În cuvântul său introductiv, Bogdan Aurescu a evocat experienţa pozitivă a României la CIJ în contextul procesului privind Delimitarea Maritimă în Marea Neagră (România c. Ucraina), ţara noastră devenind respectată, pe plan mondial, pentru modul în care susţine dreptul internaţional. „La patru ani de la adoptarea Hotărârii Curţii de la Haga, care a însemnat pentru statul român cea mai mare extindere de jurisdicţie suverană de după 1918, doresc să remarc în mod special cât de important este pentru un stat ca România să ştie să folosească în mod adecvat instrumentele „inteligente” ale dreptului internaţional pentru a-şi atinge interesele naţionale, obiectivele majore de politică externă. Echipa care a lucrat în acest caz este mulţumită şi de faptul că în zona câştigată la Haga au fost descoperite şi resurse importante de hidrocarburi, mai substanţiale decât credeam noi atunci când s-a finalizat procesul. Iar Curtea Internaţională de Justiţie este fără îndoială cel mai sofisticat mecanism de soluţionare a diferendelor internaţionale, prin urmare dezbaterea lansată astăzi în ce priveşte acceptarea jurisdicţiei obligatorii este foarte oportună.”, a precizat secretarul de stat, fost Agent al României la CIJ în cazul menţionat.

Hotărârea CIJ în speţa privind Delimitarea Maritimă în Marea Neagră (România c. Ucraina), pronunţată pe data de 3 februarie 2009, a recunoscut jurisdicţia şi drepturile suverane ale României pentru 9700 km² de platou continental şi zonă economică exclusivă, adică 79,34% din suprafaţa de 12.200 km² aflată în dispută între România şi Ucraina, fiind prima hotărâre din istoria CIJ pronunţată în unanimitate.

Secretarul de stat Bogdan Aurescu a evocat şi importanţa procesului de reflecţie pe marginea acceptării de către România a jurisdicţiei obligatorii a CIJ, arătând care este semnificaţia depunerii unei astfel de declaraţii pentru politica externă a unui stat: „În primul rând, este un semnal că statul respectiv consideră ca fiind dezirabilă soluţionarea disputelor juridice pe care le-ar avea cu alte state de către Curtea Internaţională de Justiţie, prin aplicarea dreptului internaţional. Este aşadar o proclamare a încrederii sale în dreptul internaţional şi mai ales în rolul Curţii ca promotor şi garant al supremaţiei dreptului în relaţiile internaţionale. De asemenea, reprezintă expresia hotărârii unui stat de a-şi fonda politica externă pe respectarea strictă a dreptului – pentru că un stat care face o astfel de declaraţie trebuie să fie pregătit să-şi apere interesele prin mijloace juridice, în faţa celei mai importante instanţe internaţionale”.

De asemenea, în cadrul conferinţei au mai prezentat intervenţii prof. dr. Raluca Miga Beşteliu şi Ion Gâlea, director general pentru afaceri juridice în MAE, fiind prezentate avantajele acceptării de către România a jurisdicţiei obligatorii a Curţii Internaţionale de Justiţie, precum şi practica altor state în materie. De asemenea, a avut loc o sesiune substanţială de întrebări şi răspunsuri.

Conferinţa a reprezentat primul eveniment dintr-o serie dedicată dezbaterii publice privind acceptarea de către România a jurisdicţiei obligatorii a CIJ, iniţiată de Ministerul Afacerilor Externe. În sprijinul promovării dezbaterii publice pe acest subiect, pe site-ul MAE va fi disponibilă o secţiune specială unde vor fi prezentate o serie de informaţii relevante în acest sens şi, totodată, va exista un portal unde publicul îşi va putea exprima opiniile şi punctele de vedere.

Informaţii suplimentare

Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ), cu sediul la Haga, este organul principal judiciar al ONU şi una dintre cele mai prestigioase, importante şi respectate instanţe internaţionale. A fost  înfiinţată în 1945, în baza Cartei ONU. Până în prezent, pe rolul Curţii au fost înregistrate 152 de cazuri.

Exprimarea consimţământului statelor de a apărea în faţa instanţei de la Haga trebuie să fie consensuală, expresă şi neechivocă. Statutul CIJ reglementează, printre modalităţile prin care un stat poate accepta jurisdicţia acesteia, depunerea unei declaraţii la Secretarul General al ONU, în baza art. 36 alin.2 din Statut, prin care un stat se angajează să supună jurisdicţiei CIJ toate diferendele juridice care ar apărea în raporturile sale cu un alt stat, cu condiţia ca acesta din urmă să fi acceptat, printr-o declaraţie asemănătoare, această jurisdicţie.

Astfel, declaraţia privind recunoaşterea ca obligatorie a jurisdicţiei Curţii este un act unilateral al statului prin care, pe de o parte, acesta obţine dreptul de a aduce în faţa instanţei un alt stat care a acceptat jurisdicţia Curţii printr-o declaraţie similară şi, pe de altă parte, prin care îşi asumă obligaţia de a apărea în faţa instanţei internaţionale în cazul în care un alt stat (care a depus acest tip de declaraţie) ar iniţia proceduri împotriva sa.

Declaraţia este un act reversibil, statul care a depus-o putând-o retrage în orice moment. De asemenea, declaraţia se poate face pe termen limitat şi poate fi însoţită de rezerve, prin care statul respectiv poate scoate anumite categorii de litigii de sub jurisdicţia Curţii.

Până în prezent 69 de state, dintre care 22 de state membre UE, au recunoscut printr-o astfel de declaraţie, jurisdicţia obligatorie a Curţii.

Politichie

Romania continue sa sprijine proiectul gazoductului Nabucco

Published by:

proiectul NabuccoÎntrevederea ministrului afacerilor externe Titus Corlăţean cu omologul său norvegian, Espen Barth Eide

 

Şeful diplomaţiei române,Titus Corlăţean, a avut o întrevedere cu Espen Barth Eide, ministrul afacerilor externe al Regatului Norvegiei, în marja Conferinţei de Securitate de la München.

Cei doi miniştri au trecut în revistă stadiul relaţiilor bilaterale şi au exprimat interesul comun pentru consolidarea dialogului politic şi cooperării economice şi comerciale româno-norvegiene. Ministrul Titus Corlăţean a subliniat interesul părţii române cu privire la implementarea proiectelor cuprinse în Programul privind Mecanismul Financiar Norvegian 2009-2014 şi în Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European (SEE), în ciclul financiar 2009-2014.

În cadrul discuţiilor, cei doi miniştri au abordat problematica energetică, ministrul român al afacerilor externe evidenţiind interesul părţii române cu privire la atragerea investitorilor norvegieni în domeniul sectorului energetic, în special în domeniul resurselor regenerabile şi al creşterii eficienţei energetice. 

Şeful diplomaţiei române a precizat că România doreşte să consolideze importanţa regiunii Mării Negre pe harta energetică a Europei, iar Regatul Norvegiei şi România reprezintă puncte esenţiale pe axa ce leagă nordul continentului de sud-estul acestuia. În acest context, ministrul Titus Corlăţean a reamintit că România va continua să sprijine proiectul gazoductului Nabucco, considerat un proiect strategic.  

De asemenea, cei doi interlocutori au abordat şi problematica cooperării în domeniul afacerilor interne, fiind de comun acord asupra importanţei unei strânse colaborări a instituţiilor din domeniu.

Ministrul Corlăţean l-a invitat pe omologul său norvegian să efectueze o vizită oficială în România, invitaţie acceptată de ministrul Barth Eide.

Întâlnirea ministrului afacerilor externe Titus Corlăţean, cu

Amb. Martin S. Indyk, vicepreşedinte al Brookings Institution

 

În contextul participării la cea de-a 49-a ediţie a Conferinţei de Securitate de la München, ministrul afacerilor externe Titus Corlăţean s-a întâlnit cu ambasadorul Martin S. Indyk, vicepreşedinte şi director al Programului de Politică Externă al Brookings Institution.

 

Discuţiile s-au axat, în special, pe evoluţiile actuale la nivel internaţional, în special în Europa de Est şi Sud-Est şi regiunea Orientului Mijlociu, precum şi pe rolul României în promovarea securităţii şi stabilităţii la nivel regional.

 

Totodată, au fost abordate posibilităţile de cooperare între Ministerul Afacerilor Externe şi Brookings Institution, fiind agreat ca în perioada următoare să fie continuate contactele directe dintre prestigioasa organizaţie şi MAE, atât la Bucureşti cât şi la Washington.

 

Informatii suplimentare

 

Brookings Institution este o organizaţie non-profit de politici publice, cu sediul în Washington DC. Face parte din grupul celor mai influente organizaţii americane în domeniu.

Misiunea organizaţiei este de a realiza cercetare independentă şi de calitate, în baza căreia să fie realizate recomandări practice şi inovative care să promoveze inclusiv obiectivul creării unui sistem internaţional deschis, sigur, prosper şi cooperant.

 

Întâlnirea de lucru a ministrului afacerilor externe, Titus Corlăţean, cu şefi de misiune ai României din state membre UE

În marja participării la Conferinţa de Securitate de la Munchen, ministrul afacerilor externe, Titus Corlăţean, a avut la 1 februarie  2013, o întâlnire de lucru cu şefi de misiune ai României din state membre UE.

Întâlnirea a fost dedicată discutării elementelor prioritare de pe agenda europeană din perspectiva identificării modalităţilor optime de promovare a intereselor României şi, implicit, de a maximiza beneficiile apartenenţei ţării noastre la UE în funcţie de obiectivele strategice naţionale.

Discuţiile au avut la baza constatările evaluărilor pe trei paliere conexe: relaţia României cu Uniunea Europeană, evoluţiile actuale din Uniune şi organizarea în plan instituţional intern a procesului de gestionare a afacerilor europene. Pe acest fond, discuţiile au vizat acţiunea Ministerului Afacerilor Externe din perspectiva rolului său central în gestionarea relaţiei cu Uniunea Europeană şi statele sale membre, inclusiv în logica de pregătire a preluării de către România a Preşedinţiei Consiliului UE în 2019.

Dintre dosarele de actualitate ale agendei europene, un subiect prioritar de discuţie a fost cel referitor la aderarea României la spaţiul Schengen. Au fost evaluate modalităţile de acţiune a României la nivelul UE, cu accent pe consolidarea profilului politic, instituţional şi administrativ al ţării noastre ca membru activ într-o Uniune care trebuie să răspundă provocărilor actuale pentru a servi mai eficient intereselor statelor membre şi a face faţă transformărilor generate de reaşezările de putere la nivel mondial.

Altă temă de reflecţie a fost cea legată de profilul Ministerului Afacerilor Externe, ca instituţie care trebuie să-şi păstreze valenţa de acţiune în folosul cetăţeanului, prin derularea unui set cât mai cuprinzător de politici consulare şi promovarea unei diplomaţii active, cu impact direct asupra cetăţenilor.