Category Archives: Romani in lume

Politichie

Precizări MAE la declaraţia făcută de secretarul de stat american Hillary Clinton

Published by:

Precizări MAE

 Ministerul Afacerilor Externe

Ministerul Afacerilor Externe face următoarele precizări cu privire la unele ştiri de presă referitoare la declaraţia făcută de secretarul de stat american Hillary Clinton în cadrul Consiliului Ministerial OSCE de la Dublin:

 

În discursul prezentat în cadrul reuniunii menţionate,  referirile la România sunt mult mai restrânse decât lasă să se înţeleagă unele ştiri de presă. Astfel, discursul nu s-a referit la situaţia opoziţiei sau la alte abuzuri, ci la „provocări faţă de procesele constituţionale”. România nu (repetăm, nu) a fost asociată, în niciun caz, unei serii de state „ale căror guverne ar fi devenit mai agresive în contracararea opoziţiei”, aşa cum este relatat în mod eronat sau rău intenţionat în unele preluări de presă. În realitate, discursul menţionat citează România astfel: „Sunt din păcate semne de declin democratic” (“democratic backsliding”) în Ungaria şi provocări faţă de procesele constituţionale în România … („challanges to constitutional processes”).

(Discursul secretarului de stat american poate fi găsit la  http://www.state.gov/secretary/rm/2012/12/201606.htm)

 

Ministerul Afacerilor Externe reaminteşte că evoluţiile din vara acestui an s-au desfăşurat strict în cadrul oferit de Constituţia României, iar deciziile Curţii Constituţionale au fost pe deplin şi în întregime respectate.

 

Ministerul Afacerilor Externe nu doreşte să comenteze modul tendenţios în care s-a preluat ştirea în unele medii de presă. Ceea ce contează este relaţia specială dintre România şi SUA, parteneriatul strategic România-SUA fiind prioritar pentru România.

 

În egală măsura, MAE atrage din nou atenţia asupra necesităţii respectării deontologiei profesiei de jurnalist, citarea exactă a surselor fiind o precondiţie absolut necesară pentru informarea corectă a opiniei publice.

 

comunicat MAE

 

Romani in lume

Ramona Mitrica-director Festivalul de film romanesc de la Londra

Published by:

Ramona MitricaRamona Mitrica (Director – Festivalul de film romanesc de la Londra, director Profusion Publishers, London): „Pasiunea – si ma refer aici la pasiune adevarata – este singurul fel prin care poti sa realizezi cu adevarat ceva”

Ramona Mitrica
Director, Festivalul de film romanesc de la Londra (
www.rofilmfest.com)

Director, Profusion Publishers, London

Și-a inceput activitatea in atreprenoriatul cultural dupa mulți ani in care a fost aproape de acest fenomen in Marea Britanie.

A ajuns la Londra in 1999 ca atașat cultural al Ambasadei Romaniei. In 2002 a devenit directorul Centrului Cultural Romanesc si al Fundației Ratiu.

In 2008 a creat Profusion International, propria firma de consultanta artistica, iar in 2011 a lansat editura Profusion Publishers, o companie britanica independenta.

 

Oana Grigore: Cand ne referim la activitatea dumneavoastra trebuie sa facem din prima clipa o precizare: „job” si pasiune sunt  cuvinte sinonime in viata dumneavoastra. Sunteti unul dintre oamenii care ajuta la promovarea culturii romanesti in UK. Cat de greu este?

Ramona Mitrica: Nu mi-am pus niciodata intrebarea „cat de greu este sa imi fac munca”. Poate pentru ca, asa cum ati spus, job si pasiune sunt aproape sinonime, atunci cand vine vorba de munca mea. In cele mai multe cazuri, promovarea culturala nu este o meserie care sa aduca multi bani. Din contra, cateodata ajungi chiar sa platesti unele lucruri din fondurile proprii pentru a fi sigur de rezultate. Astfel, pasiunea – si ma refer aici la pasiune adevarata – este singurul fel prin care poti sa realizezi cu adevarat ceva. Expresia englezeasca „labour of love” este cea mai potrivita; faci ceva pentru ca iubesti acel lucru, nu pentru ca te astepti la o rasplata financiara. Pe de a parte, partea financiara este foarte importanta, intrucat fara finantarea potrivita unele lucruri sunt foarte, foarte greu de realizat.

 

Oana Grigore: O viata dedicata promovarii culturii romanesti. Cum se impaca viata personala cu munca?

Ramona Mitrica: Viata personala si munca merg „mana in mana”. Lucrez cu cultura in mod normal, sunt inconjurata de cultura – cel mai bine ma relaxez tot cu ajutorul culturii. Londra este incredibil de diversa, iar cand este vorba de evenimente culturale, poate fi dificil sa alegi ceva anume daca nu ai deja un scop precis atunci cand iesi in oras. In acest peisaj, cultura romana se pliaza foarte bine, intrucat publicul londonez este doritor de nou, primind si adoptand cu entuziasm carti, filme si artisti din toate colturile lumii. Trebuie doar sa gasesti elementul care sa convinga publicul ca meriti atentia sa.

Profusion International incearca sa faca exact acest lucru, fie ca este vorba de promovare de carti romanesti in traducere sau de filme romanesti. Judecand dupa reactia publicului, eu cred ca ne reuseste – sau ca cel putin ne aflam pe drumul cel bun.

 

Oana Grigore: Cat de interesati mai sunt romanii, si acum ne referim la cei din UK, de literatura?

Ramona Mitrica: Aceasta este o intrebare dificila. Romanii sunt – sau cel putin erau – intersati de literatura in general. Aceasta ma face sa cred ca nivelul de intreres in literatura al romanilor din Londra este destul de ridicat. Cu toate acestea, aici trebuie tinut cont de faptul ca publicul tinta al cartilor publicate de Profusion nu este neaparat format din membrii comunitatii romanesti – cartile din seria Profusion Crime se adreseaza publicului larg, amator de povesti cu suspans, dar si tuturor celor interesati de viata de zi cu zi din Romania, in contextul Europei de Est. Avem multi cititori romani, care apreciaza atat naratiunile prezentate – unele deja bine cunoscute din Romania, cat si traducerile lor in limba engleza. S-a intamplat de multe ori ca romani din Marea Britanie sa cumpere cartile noastre pentru prietenii lor britanici sau de alta nationalitate. Acest lucru ne bucura foarte mult, intrucat inseamna ca romanii se mandresc cu aceste carti, considerand ca prietenii lor pot invata mai multe despre Romania citindu-le. Probabil ca cele mai multe carti Profusion vor fi vandute in luna decembrie, „luna cadourilor”. In general,  vanzarile cresc inainte de vacante. Sunt carti bune de luat in calatorie – in format Kindle sau tiparit.


Oana Grigore: Care au fost ultimele carti publicate  de Profusion Publishers  si care a fost reactia publicului?

Ramona Mitrica: In sezonul 2011-2012, Profusion a publicat patru carti in limba engleza: romanele „Atac in biblioteca” (Attack in the Library) de George Arion, „Ucideti generalul” (Kill the General) de Bogdan Hrib, „Indicii anatomice” (Anatomical Clues) de Oana Stoica-Mujea, si cartea de non-fictiune „Rimaru – Butcher of Bucharest” (Rimaru – macelarul Bucurestiului) scrisa de autorul britanic Mike Phillips impreuna cu istoricul roman Stejarel Olaru.
Reactia publicului a fost foarte buna. Seria Profusion Crime (www.profusion.org.uk) a fost lansata in cadrul unui eveniment la Canary Wharf si, de asemenea, prin intermediul unei serii de prezentari si conferinte la universitati britanice de prestigiu cum ar fi Goldsmiths College din Londra si Universitatea din Leeds. Volumele au fost apreciate de profesori si studenti pentru ca sunt traduse intr-o engleza fluenta, corecta, care pastreaza totodata culoarea locala si stilul autorilor romani. De asemenea, cadrele academice au apreciat faptul ca volumele Profusion beneficiaza de introduceri ample, de note de subsol, iar in cazul cartii de non-fictiune si de un index detaliat.

Am organizat si alte evenimente cu publicul in vara 2012, cum ar fi prezentarea de la Bruce Castle Museum sustinuta de scriitorul Mike Phillips.

In toamna 2012 am fost invitata sa prezint seria Profusion in cadrul conferintei internationale ENCATC (European network on Cultural Management and Cultural Policy education) care a avut loc la Londra, precum si in cadrul Conferintei Studentilor si Cercetatorilor Romani din Marea Britanie, care a avut loc la Edinburgh.

Cartile Profusion sunt disponibile in reteaua de librarii Waterstones, prin portalul Amazon.co.uk, direct prin siteul nostru www.profusion.org.uk, precum si in mai multe librarii independente din Londra si Marea Britanie. Cartile sunt de asemenea disponibile in format electronic, Kindle e-books, prin intermediul Amazon. In plus, cartile Profusion sunt disponibile si in Romania, prin Libraria Engleza din Bucuresti.

 

Oana Grigore: Ce inseamna Festivalul Romanesc de Film pentru Romania dar si pentru comunitatea romaneasca din UK?

Ramona Mitrica: In primul rand, Festivalul de film reprezinta o ocazie de a fi vazut in Marea Britanie in afara circuitului de distributie in cinematografe. Exista deja un numar de filme romanesti importante care sunt distribuite prin retele specializate ca Artificial Eye, New Wave Films, Trinity, Soda Pictures, Dogwoof. Exista multe alte filme care inca nu au fost cumparate de distribuitori britanici, dar care merita sa fie prezentate publicului londonez. Aici intervine Festivalul de film romanesc, unde orice iubitor de film – amator sau specialist – poate vedea cele mai recente si mai bine cotate filme din Romania. Un prieten al Festivalului care lucreaza in distributia de film britanica ne-a marturisit recent ca este convins de importanta Festivalului, intrucat este un eveniment care prezinta intregul peisaj al cinematografiei romanesti contemporane.

Cat de important este acest eveniment pentru Romania? Singurul raspuns pe care pot sa il dau este ca prin acest tip de evenimente publicul britanic are sansa de vedea o alta fata a tarii, intalnindu-se cu produse culturale de cea mai inalta calitate, recunoscute in intreaga lume. Cultura poate fi, intr-adevar, un bun ambasador pentru Romania. Oferind publicului sansa de a cunoaste mai bine cultura romana, ii oferim o cale de a-i cunoaste mai bine si pe romani – astfel putandu-se contracara imaginea negativa din presa locala de tip tabloid.

Oana Grigore:  Cum se pozitioneaza acest festival in spatiul cultural romanesc si care este publicul pe care il atrage?

Ramona Mitrica: Festivalul de film romanesc de la Londra (www.rofilmfest.com) este unul din cele mai importante evenimente romanesti din calendarul cultural londonez. Comunitatea recunoaste acest lucru – fapt dovedit de prezenta in numar mare in cadrul proiectiilor si evenimentelor conexe din Festival. Incercam sa atragem un public mixt. Scopul nostru nu este sa organizam un eveniment menit numai pentru comunitatea romaneasca. Ne-am dorit ca Festivalul sa fie o cale prin care romanii si britanicii sa poata dialoga intr-un context cultural, independent. Astfel, Festivalul atrage un public larg, de la studenti si jurnalisti la contabili, avocati, constructori, pensionari, etc. Numitorul comun? Pasiunea pentru filmul de calitate si, in foarte multe cazuri, dragostea pentru cultura romana.

 

Oana Grigore: Cum ati descrie fimul contemporan romanesc?

Ramona Mitrica: O intrebare frumoasa, dar dificila si care ar lua, cred, prea mult spatiu pentru a primi un raspuns pe masura. Ma voi rezuma la cateva afirmatii. Cred ca filmul contemporan romanesc este unul din cele mai bune si mai cautate exporturi ale Romaniei. Regizorii care au fost categorizati de presa internationala ca reprezentand un „Nou Val” sunt persoane cu interese si abordari diferite. Ceea ce poate fi elementul pe care il au in comun este pasiunea cu care spun o poveste, dragostea cu care se apleaca asupra diferitelor evenimente din viata unor personaje, studiindu-le obiceiurile, relatiile personale, modul de a actiona.

Filmul romanesc contemporan a reusit sa creeze ceva pe care numeroasele „campanii de imagine” nu au reusit sa o faca. Mai precis, filmul a reusit sa creeze „o eticheta”, un brand, conform caruia romanii nu stiu sa faca filme proaste. Dupa cum se exprima un jurnalist american acum ceva vreme: „este ilegal sa faci filme slabe in Romania”.

 

Oana Grigore: Credeti ca publicul romanesc din UK apreciaza acelasi tip de film ca publicul originar din UK?

Ramona Mitrica: Cred ca publicul, de orice nationalitate ar fi, apreciaza un film bun, sincer, care spune o poveste capabila sa atinga inima spectatorului. Bineinteles, romanii din Marea Britanie prezenti in sala inteleg unele lucruri – in cazul filmelor romanesti – diferit, fata de britanici. Dar acest lucru este normal, suntem conditionati cultural, intr-o oarecare masura, sa recunoastem si sa reactionam intr-un anume fel in fata comicului de limbaj, a unor situatii si atitudini tipice.

 

Oana Grigore: Care au fost dificultatile organizarii unui astfel de festival?

Ramona Mitrica: Trecem printr-o criza economica profunda, care ne afecteaza pe toti. Organizarea unui festival presupune foarte multa munca si, evident, fonduri suficiente care sa asigure buna functionare a unui eveniment atat de complex. Din fericire, exista inca organizatii si persoane care recunosc adevarata importanta a unui eveniment cultural de top. Am avut placerea de a lucra in acest an cu sponsori prin amabilitatea carora Festivalul a putut trece peste unele greutati. Ma refer aici la companii precum Levenes Solicitors, Eurotop, O2, DNS Associates, Lycamobile, Albinuta.

 

Oana Grigore: Ce proiecte de viitor are Ramona Mitrica?

Ramona Mitrica: Bineinteles, organizarea urmatoarei editii a Festivalului de film romanesc de la Londra. In 2013, planificam o editie aniversara, editia a zecea. Apoi, ma ocup in continuare de publicitatea cartilor publicate de Profusion Publishers. Planific mai multe surprize pentru anul care vine si promit sa va tin la curent.

 

redactor Oana Grigore

Politichie

Comunicat de presă comun-Ministerul Afacerilor Externe – Ministerul Administraţiei şi Internelor

Published by:

comunicat de presaComunicat de presă comun

Ministerul Afacerilor Externe – Ministerul Administraţiei şi Internelor

 

La Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne de astăzi, 6 decembrie 2012, Comisia Europeană a prezentat al doilea Raport privind funcţionarea spaţiului Schengen pentru perioada 1 mai – 31 octombrie 2012. Raportul face o trecere în revistă a principalelor probleme cu care se confruntă spaţiul Schengen, iar menirea documentului este să contribuie la identificarea celor mai bune soluţii pentru rezolvarea acestora.

 

Comisia a alocat un punct distinct chestiunii legate de ridicarea controalelor la frontierele interne cu România şi Bulgaria, în care face referire la Concluziile Consiliului JAI din iunie 2011, prin care s-a recunoscut îndeplinirea de către cele două candidate a criteriilor de aderare prevăzute în acquis-ul Schengen şi Concluziile Consiliului European din martie 2012, prin care s-a solicitat identificarea şi implementarea de măsuri acompaniatorii, care să contribuie la aderarea cu succes a celor două state.

 

Includerea României şi Bulgariei în raportul Comisiei Europene privind monitorizarea spaţiului Schengen este o chestiune firească întrucât cele două ţări aplică deja parţial acquis-ul Schengen şi au încheiate toate misiunile de evaluare. Nu este prima dată când cele două ţări sunt incluse în aceste rapoarte, România şi Bulgaria fiind incluse şi în primul Raport al Comisiei publicat în 16 mai 2012, care evalua situaţia spaţiului Schengen în perioada 1 noiembrie 2011-30 aprilie 2012.

 

În plus, este normală menţionarea României în Raportul Comisiei Europene pentru că măsurile acompaniatorii au fost făcute tocmai în scopul consolidării încrederii în România ca viitor stat al Spaţiului Schengen.  Aceste măsuri au fost derulate cu Agenţia Frontex, adică Agenţia Europeană pentru Managementul Cooperării Operaţionale la Frontierele Externe, ceea ce înseamnă în fapt că România acţionează ca un stat membru al Spaţiului Schengen.

 

Poziţia Comisiei rămâne constantă, respectiv de susţinere a aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen în cel mai scurt timp posibil.

 

Comisarul C. Malmstrom a afirmat că “nu există condiţii noi şi Comisia reafirmă că România şi Bulgaria îndeplinesc toate criteriile şi doreşte ca cele două ţări să adere cât mai repede la spaţiul Schengen“.

 

Monitorizarea la care face trimitere raportul Comisiei este privită ca fiind una generală asupra procesului de aderare şi nu ca o monitorizare a măsurilor acompaniatorii, pe care România le-a finalizat deja. La reuniunea Consiliului JAI de astăzi, 6 decembrie 2012, îndeplinirea integrală a măsurilor acompaniatorii asumate voluntar de România şi Bulgaria a fost consfinţită oficial în minuta Consiliului, ca urmare a declaraţiei preşedinţiei cipriote. Ea nu introduce în niciun fel noi condiţionalităţi. 

 

Subiectul aprobării deciziei de  aderare a României şi Bulgariei nu figurează ca atare pe agenda de reuniunii JAI, întrucât se menţin poziţiile unor state membre care aşteaptă publicarea raportului  MCV.

 

În ceea ce priveşte obţinerea unei perspective noi privind aderarea la Schengen, respectiv martie 2013, cadrul cel mai potrivit este Consiliul European din decembrie 2012, sens în care au fost deja efectuate demersuri la nivel guvernamental, inclusiv în cadrul reuniunii JAI de astăzi. Într-adevăr, confirmarea finalizării de către România şi Bulgaria a măsurilor acompaniatorii decise la Consiliul European din martie a.c. ar trebui făcută la acelaşi nivel, respectiv cu ocazia Consiliului European din decembrie 2012.

 

În marja Consiliului JAI din data de 6 decembrie, subiectul aderării României şi Bulgariei la Schengen a fost abordat şi la reuniunea ministerială a ţărilor care fac parte din Forumul Salzburg care şi-au reafirmat sprijinul pentru atingerea acestui obiectiv în perioada imediat următoare.

 

Şeful delegaţiei române a reafirmat aşteptarea românilor de a primi o decizie favorabilă privind aderarea la Schengen la primul Consiliu JAI din mandatul Preşedinţiei irlandeze.

 

comunicat de presa MAE