Zilele vor trece una cate una. Vei agoniza, vei alerga, vei pretinde ca doresti sa rupi lanturile care ne leaga, desi eu te-am eliberat de mult timp. Ignori sa te uiti la capatul care este liber. Ai putea sa zbori, dar refuzi cu incapatanarea ta stoica de care esti atat de mandru. Nu poti sa te desprinzi, de fapt nu vrei sa ma desprinzi de tine. Vrei sa ma vezi privindu-te cum vei gusta din alte femei. Sa te vad infruptandu-te din formele lor pline cautand sa-ti satisfaci foamea carnala. Vrei sa ma pedepsesti pentru pacatul de a te Iubi fara a te tine langa mine.
Foamea de mine o vei potoli intre coapsele lor tari si pline.
Vrei sa ma vezi privindu-te cum te indragostesti de altele, doresti sa vezi furie si gelozie in privirea mea. Calmul meu te destabilizeaza, lipsa mea de reactie te face sa crezi ca nu te iubesc.
Sunt Eva, iti amintesti? Port in mine pacatele tuturor, poate ca este doar timpul purificarii mele.
Multe iubiri iti vor trece prin suflet, cautand sa umpli golul care rezoneaza la rostirea numelui meu.
Vei conduce in mod politicos femeile la plecare, inchizand usa dupa ele indiferent.Nimeni nu are voie sa ramana o noapte intreaga langa tine. Vei arunca lenjeria mototolita, purtand urmele sifonate ale amorului vostru. In linistea deplina a camerei, scaperi chibritul pentru a aprinde lumanarile si betisoarele parfumate asa cum faceai de cate ori veneam la tine. Te asezi in patul cu asternuturi curate, meditand la chipul meu. Un zambet se aseaza pe fata ta nebarbierita ca raspuns la imaginea gropitei care infloreste in obrazul meu drept. Cu miscari calme, vei scoate din raftul mesei, jurnalul. Vei incepe sa atingi cu delicatele fiecare pagina care poarta urmele firave al sufletului Evei.
Iti amintesti? Sunt Eva.
Iei cu gest aproape religios amintirile noastre pentru a le rasfoi. Fiecare rand vorbeste despre noi. Fiecare amintire este o declaratie, probabil neinteleasa la timp.
Ne-am nascut impreuna .Un Adam si o Eva.
Bucatile lipsa din tine sunt pastrate ca petalele pretioase ale unui trifoi cu patru foi in Amintirile mele.
De cate ori iti este dor de mine, iei jurnalul si-l citesti. Il citesti cu privirea barbatului indragostit. Dintr-o data, il iei si-l arunci cu furie salbatica.
Amintirile noastre sunt imprastiate in toata camera.
Telefonul suna. Nu faci nici cel mai mic gest sa raspunzi.
Incet te ridici si incepi sa aduni foile raspandite.
Azi nu mai sunt., decat o amintire lasata intr-un jurnal.
Sunt Eva, iti amintesti?
Te iubesc!
copyright Maddie Ancuta-Amintirile Evei
www.radiocatch22.com