Radio Catch22 London » Blog Archives

Author Archives: Maddie Ancuta

Povesti Copii

Bunicul

Published by:

radiocatch22 LondonSe scutură din salcâmi o ploaie de miresme.
Bunicul stă pe prispă. Se gândeşte. La ce se gândeşte? La nimic. Enumeră florile care cad. Se uită-n fundul grădinii. Se scarpină-n cap. Iar enumeră florile scuturate de adiere.Pletele lui albe şi creţe parcă sunt nişte ciorchini de flori albe; sprincenele, mustăţile, barba… peste toate au nins anii mulţi şi grei.Numai ochii bunicului au rămas ca odinioară: blânzi şi mângâietori.Cine trânti poarta?– Credeam că s-a umflat vântul… o, bată-vă norocul, cocoşeii moşului!Un băietan ş-o fetiţă, roşii şi bucălai, sărutară mâinile lui “tata-moşu”.– “Tată-moşule, zise fetiţa, de ce zboară păsările?– Fiindcă au aripi, răspunse bătrânul sorbind-o din ochi.

– Poi, raţele n-au aripi? de ce nu zboară?

– Zboară, zise băiatul, dar pe jos.

Bătrânul cuprinse într-o mână pe fată şi în cealaltă pe băiat.

– O, voinicii moşului!…

Şi zâmbi pe sub mustăţi, şi-i privi cu atâta dragoste, că ochii lui era numai lumină şi binecuvântare.

– Tată-moşule, da’ cocorii un’ se duc când se duc?

– În ţara cocorilor.

– În ţara cocorilor?

– Da.

– Dar rândunelele un’se duc când se duc?

– În ţara rândunelelor.

– În ţara rândunelelor?

– Da.

– Tată-moşule, aş vrea să-mi crească şi mie aripi şi să zbor sus de tot, până în slava cerului, zise băiatul netezindu-i barba.

– Dacă ţi-o creşte ţie aripi, zise fata, mie să-mi prinzi o presură şi un sticlete.

– Da… hî… hî… poi ce fel… şi mie?

Fata se întristă.

Bătrânul o mângâie şi zise băiatului:

– Bine, să prinzi şi pentru tine, să prinzi şi pentru ea.

– Ţie două şi mie două… nu e-aşa, tată-moşule?

– Fireşte, ţie două, lui două şi mie una.

– Vrei şi tu, tată-moşule? întrebă băiatul cu mândrie.

– Cum de nu?! Mie un scatiu.

Ce fericiţi sunt!

Băiatul încălecă pe un genunchi şi fata pe altul. Bunicul îi joacă. Copiii bat în palme. Bunicul le cântă “Măi cazace, căzăcele, ce caţi noaptea prin argele”…

O femeie uscăţivă intră pe poartă cu două doniţi de apă. Copii tăcură din râs şi bunicul din cântec.

E muma lor şi fata lui.

Cum îl văzu, începu:

– I… tată, şi d-ta… iar îi răzgâi… o să ţi să suie în cap…

Bunicul ridică mâna în sus, aducând deştele ca un preot care binecuvântează, şi zise prelung:

– Lăsaţi pe copii să vie la mine!

– Biiine, tată, biiine… dar ştii… o, bată-i focul de copii!…

Femeia intră în casă.

– Să-i bată norocul şi sănătatea, şopti moşul ca şi cum ar fi mustrat pe cineva, şi sărută în creştetul capului şi pe unul, şi pe altul.

Şi iar începu râsul, şi jocul, şi cântecul.

Se osteni bunicul. Stătu din joc. Copiii începură să-l mângâie.

Din vorbă în vorbă, copiii se făcură stăpâni pe obrajii bunicului.

– Partea asta este a mea.

– Şi partea asta, a mea!

– Mustaţa asta este a mea.

– Şi asta, a mea!

La barbă se-ncurcară. Bunicul îi împăcă, zicându-le:

– Pe din două.

Şi copii o şi despicară, cam repede, că bătrânul strânse din ochi.

– Jumătate mie.

– Şi jumătate mie.

Şi după ce o împărţiră frăţeşte, începu lauda.

Băiatul:

– Mustaţa mea e mai lungă.

Fata:

– Ba a mea e mai lungă!

Şi băiatul întinse d-o mustaţă şi fata de alta, ba a lui, ba a ei să fie mai lungă.

Pe bunic îl trecură lacrimile, dar tăcu şi-i împăcă zicându-le:

– Amândouă sunt deopotrivă.

– Ş-a mea, ş-a ei!

– Ş-a mea, ş-a lui!

La obraji cearta se aprinse mai tare.

– Partea mea e mai frumoasă.

– Ba a mea, că e mai albă!

Bunicul zâmbi.

– Ba a mea, că e mai caldă!

– Ba a mea, că e mai dulce!

– Ba a mea, că nu e ca a ta!

– Ba a mea, că are un ochi mai verde!

– Ba a mea, că are un ochi şi mai verde!

Bunicul abia se ţinea de râs.

– Ba a mea!

– Ba a mea!

Şi băiatul, înfuriindu-se, trase o palmă în partea fetei.

Fata ţipă, sări de pe genunchiul bătrânului, se repezi şi trase o palmă în partea băiatului.

Băiatul, cu lacrimile în ochi, sărută partea lui, şi fata, suspinând pe a ei.

Mama lor ieşi pe uşă şi întrebă răstit:

– Ce e asta, viermi neadormiţi!

Obrajii bunicului erau roşii şi calzi. Şi surâzând fericit, răspunse fie-sei:

– Lăsaţi pe copii să vie la mine!

 

autor: Barbu Stefanescu Delavrancea

Mesaje de dragoste

Mama tot mama ramane…

Published by:

radiocatch22E greu sa alegi cele mai potrivite cuvinte prin care sa vorbesti despre o mama, caci gandurile sunt multe si fiecare in parte spun ceva despre portretul pur si unic al unui om deosebit…al persoanei care ti-a dat viata.

Te creste, ca dintr-un mugur sa devii floare, iti indruma pasii, te pazeste de rele si iti este cel mai bun prieten indiferent de situatie, caci mama tot mama ramane…Oricat i-ai gresi ea te iarta, te alinta si iti ofera incredere…Infinit este numarul de sacrificii pe care l-ar face o mama pentru ca pruncului sa nu-i lipseasca nimic din ceea ce inseamna dragoste, caldura unui camin linistit si speranta. Daca unul din aceste lucruri nu i-l poate oferi copilului ea sufera si suspina in tacere cautand zadarnic sau nu o rezolvare…A fost si ea adolescenta, a devenit din mugur floare, stie ce insemana sa fii copil. De acea sa nu ne gandim vreodata ca ea ne doreste raul si dintr-un gest necugetat sa facem ca floarea ce ne-a dat viata sa ofileasca. Sfaturile ei  sunt intotdeauna menite sa ne indrume pe cale cea  buna, caci mama stie ce inseamna durerea iubirii, a trecut prin greutatile vietii si incearca sa ne fereasca pe noi de tot ce ne-ar putea aduce suferinta.

Ea e mama…a mea, a ta sau a celui de langa noi, fiinta ce si-ar da viata pentru copilul sau, sufera cand el are o neplacere si doamna care uita de ea pentru ca noi sa avem orice ne dorim.

  Mama e ingerul viu care ar cauta lumina in intuneric si ar lua stelele de pe cer ca pruncul sa aiba  pasii calauziti de numai bine.

Mama e cea care trece cu vederea orice greseala, ne iubeste, ne protejeaza neconditionat si nu cere in schimb decat un gram de atentie, respect si dragoste  din partea copilului.

autor Alina Ionascu

Arta de a fi TU

Drogurile intre “vis” si realitate

Published by:

radiocatch22

narcoman injectat cu droguri

Consumul de droguri costa…
Adolescenta este una dintre cele mai dificile perioade atat pentru parinti cat mai ales pentru copii. Ambii fiind coplesiti de avalansa de schimbari care au loc in organismul si mintea celui mic. Devin tot mai independenti, au ambitii mari si incep sa arate precum adultii. Cu toate acestea, ei vor avea intotdeauna nevoie de cineva care sa-i ghideze in viata.
Anii de liceu pot exercita asupra adolescentilor presiuni coplesitoare ce pot determina asumarea unui comportament de risc ca fumatul, alcoolul sau in cel mai rau caz consumul de droguri. Stresul, anturajul, nevoia de a simti senzatii “tari” sunt doar cativa din factorii care declanseaza astfel de comportamente.
Parintii, dar mai ales adolescentii trebuie sa stie:  consumul de droguri costa, chiar daca ai destui bani…Nu trebuie sa uiti ca va veni o vreme cand dependenta de droguri iti va cere sa cheltui din ce in ce mai mult. Vei resimti lipsa banilor, te va cuprinde disperarea, vei pierde familia, prietenii si chiar pe tine insuti…De abia atunci vei resimti adevaratul cost pentru “deliciile”oferite de droguri.
Efectele resimtite de consumatorii de droguri sunt ingrozitoare. Drogurile afecteaza capacitatea de a gandi si exprima liber, iti dicteaza sa-i alungi din viata ta pe cei la care tii, sa devii violent si te face sa nu-ti mai pese de felul in care arati. Substantele continute de narcotice cauzeaza paranoia si schizophrenia care te fac sa nu mai deosebesti realitatea de vis. Etnobotanicele, asa numitele “droguri usoare” au efecte grave asupra organismului uman: angoasa, frica si tristete excesiva, stari de greata si varsaturi, palpitatii, tremurari ale corpului si disfunctii ale ritmului cardiac, fiind poate chiar mai periculoase decat “iarba”.
Ingrijoratoare pentru toti ar trebui sa fie datele privind varsta la care incep sa se consume substantele droguri, etnobotanice  este de 13 ani. Sunt insa si numerosi copii de varste si mai mici care consuma droguri,tutun si alcool.
Statisticile privin consumul de droguri in randul adolescentilor sunt ingrijoratoare, caci aproximativ 45% dintre acestia au incercat cel putin o data marijuana, iar 25% folosesc frecvent acest drog. In jur de 15% au incercat cocaina, iar 5% dintre acestia o consuma frecvent. Cat despre consumatorii de etnobotanice acestia fac parte din categoria adolescentilor si tinerilor adulti, desi s-au constat cazuri extreme de consum chiar si in jurul varstei de 10 ani. Cocaina, marijuana, etnobotanicele cauzeaza infarct miocardic sau accidente vasculare cerebrale.
Cluburile au devenit locurile ideale pentru comercializarea si consumul de droguri sau substante toxice precum: ecstasy, hasis, gammahidroxibutirat sau flunitrazepam, deseori folosite de baietii adolescenti pentru coruperea sexuala a fetelor. Metamfetamina, hasisul, morfina sau heroina sunt droguri care conduc la dependenta fizica si psihica, crize pseudoepileptice, accidente vasculare ischemice. Adolesctii care consuma aceste substante sunt predispusi la infractiuni precum furtul sau prostitutia cu scopul de a face rost de bani pentru cumpararea drogurilor.De asemenea. folosirea seringilor de mai multi consumatori pot duce la boli precum SIDA. Chiar merita sa platesti asemenea preturi pentru un vis ce se transforma in cosmar? Nu te gandi ca vei renunta usor la droguri…Multe vedete precum: Amy Winehouse, Elvis, Anna Nicole Smith ?i Heath au murit din pricina drogurilor deseori combinate cu alcool si tutun, platind cu propria viata… Ai fi dispus sa platesti un asemena pret in schimbul consumului de droguri? Asa ca inainte se consumi „iarba”, etnobotanice sau alte tipuri de droguri,doar pentru ca altii fac asta sau pentru ati satisface curiozitatea, ia in calcul consecintele si gandeste-te daca merita!
Spuneti „NU” drogurilor!
Inainte sa va apucati de asa ceva …aruncati un ochi aici…nu e o priveliste prea placuta nu?

Crezi ca merita sa platesi astfel de preturi?Eu cred „NU”…

http://www.youtube.com/watch?v=3EjGN9RM1Sg

http://www.youtube.com/watch?v=h757SF0ACAM&feature=related