Radio Catch22 London » Blog Archives

Author Archives: Maddie Ancuta

Legende romanesti

Povestea Iasului

Published by:

legende romanesti

 Mai demult, pe cînd pe unde e Iaşul acuma, erau numai codri şi cîmpuri şi nici zare de caste, trăia un cio­ban vestit pe locurile acelea şi-l chema Dediu. Dediu Cio­banul avea douăsprezece stîni ; fiecare stînă era cu cite două mii de oi. Intr-o zi, iaca vine pe aColo şi domnul Ţării Moldovei, călare, cu oameni de-ai săi. Vede domnul atîtea stine şi întreabă pe un cioban : ale cui sînt ? Cio­banul răspunse că sînt ale lui Dediu. Văzînd domnul atî­tea dealuri frumoase, s-a gîndit că ar fi un minunat loc: perntru vreun tîrg domnesc. Şi porunceşte ciobanului ca să cheme pe Dediu pînă la dînsul. Se duce ciobanul şi-l spune porunca. Dar Dediu face :

—      Du-te şi-i spune Domnului să vie el la mine, daca are treabă ! Ciobanul a adus acest răspuns. Domnul il mai trimite odată, să vie numaidecît. Dediu răspunde tot aşa, că, dacă are treabă, n-are decît să vie la coliba lui! Aşa şi a treia oară. Ce să facă domnul ?Vine călare pana la Dediu. îi zice de departe :

—      De ce n-asculţi porunca domnului tău, căci el stapîneşte Ţara Moldovei şi trebuie să i te supui ? !…

—      Apoi de ce nu mi-au spus aşa şi cei pe care i-ai trimes către mine ! răspunse Dediu din colibă.

—      Ieşi pînă afară, să vorbim ceva ! strigă domnul.

—      Nu ies ! strigă şi Dediu.

—      Ieşi !

—      Nu ies !

—     Să vezi tu că ai să ieşi strigă doimnul, supă si gata să scoată sabia…

—      Ba de-acuma am să ies !… strigă  Dediu, care era odată voinic, nu de două ori ; şi aşa erau toţi ciobanii lui.

—     Apoi „Ieşi’” să se numească tîrgul pe care vreau sa-l întemeiez aici ! strigă domnitorul. Şi „Ieşi” a ramas numele lui pînă azi.

Acuma, domnul s-a dus acasă şi l-a chemat pe Dediu. Vine el. Domnul îl întrebă :

—       Bine, Dediule, cum se face că toţi ai tăi sînt aşa de zdraveni şi voinici şi tari la virtute ?

—      Indată ai să vezi, Măria-ta ! zise Dediu. La masă, domnitorului i-au adus douăsprezece feluri de mîncare. Dediu mîncă numai mămăligă caldă cu brînză grasă si bună.

— Mănîncă împreună cu mine, zise domnul.

— Nu, măria-ta ! strigă Dediu.

—      De ce ?

—      Ca să fiu voinic…

—     Ce fel ?

—       Iaca, zise Dediu, — eu oi lua douăsprezece linguri din astea, douăsprezece feluri de mîncare de-a Măriei-tale sl lo-oi pune într-o sticlă ; pe urmă oi lua şi o bucată de mămăligă fierbinte, de a mea, şi oi pune într-însa oleacă de brînză… Trei zile să lăsăm şi mîncarea Măriei-tale şi mancarea mea ici, după sobă… Şi om vedea…

Pune el aşa douăsprezece linguri din cele douăsprezece feluri de mîncare într-o sticlă; astupă sticla şi o pune după sobă. Apoi ia puţină brînză de oi şi o pune intr-un dărab de mămăligă fierbinte şi face un urs zdravăn si zvîrle după sobă… Cînd la trei zile, ce să vezi ! în sticla mîncările miroseau, de trebuia să fugi cit colo ; ursul lui Dediu era cum mai bun, căci înlauntru brînză se facuse unt. — Ei, măria-ta, acuma vezi, de ce sîntem mai voinici ? Că pe noi nu ne borfăieşte în pîntece nici  un fel de mîncare de felul acestora !…

– Să trăieşti, Dediule ! strigă domnul. Te văd că esti un om cuminte… Haide te prinzi cu mine cumătru ?

– Mă prind, şi cu noroc să-i dea Dumnezeu! Zise Dediu.

La cumătrie, Dediu a adus o poală de galbeni şi a dăruit cincisute de mioare oacheşe de-un ochi şi cincisute mioare oacheşe de amîndoi ochii, şi cincizeci de berbeci frumosi, ciuţi de amîndouă coarnele. Aşa au botezat ei targul Iesului Ieşului !…

(D. Furtună, Izvodiri din bătrîni, Cuvinte scumpe, Ed. Minerva, 1973, p. 218—220.)

tehnoredactare Maddie Ancuta

Legende populare romanesti

 

mai multe legende romanesti 

Mesaje de dragoste

Vreau să petrec alături de tine!

Published by:


 UITARE
Nopţi prea lungi,nopţi prea scurte,
Zile frumoase şi zile urâte,
Ceasuri ce bat,ceasuri ce tac,
Tu m-ai uitat,eu te-am uitat…Visele prea lungi,visele prea scurte,
Zile bune puţine şi zile rele multe,
Şansa a venit,şansa a plecat,
Eu te-am uitat,tu m-ai uitat.Ploi prea lungi,ploi prea scurte,
Amintiri frumoase şi amintiri urâte,
Clopote ce bat,clopote ce tac,
Tu m-ai uitat,eu te-am uitat.Săruturi prea lungi,sărutări prea scurte,
Buzele sunt dulci şi buzele sunt mute,
Lacrimi ce ard,lacrimi ce cad,
Eu te-am uitat,tu m-ai uitat.Nori prea deşi,nori prea rari,
Tu acum apari şi apoi dispari,
Chipul tău vesel,chipul tău întristat,
Tu m-ai uitat,eu te-am uitat.Ape prea reci,ape prea calde,
Valuri mici şi valuri înalte,
Luna a venit,luna a plecat,
Eu te-am uitat,tu m-ai uitat,Idei prea isteţe,idei prea trăsnite,
Idealuri reuşite şi idealuri nereuşite,
Câmpul verde,câmpul uscat,
Tu m-ai uitat,eu te-am uitat.Zăpezi prea puţine,zăpezi prea multe,
Ierni lungi şi ierni scurte,
Oameni ce vorbesc,oameni ce tac,
Eu te-am uitat,tu m-ai uitat.

Natură confuză,natură mortală,
Un căntec pierdut pe bolta stelară,
Privim îndelung un răsărit de soare
Şi ne pierdem adânc,în uitare.

PICTEZ NEÎNCETAT CHIPUL TĂU
Pictez neîncetat chipul tău,
Soarele apare la un colţ de cer,
Culorile le amestec,totul e magie
Şi inima în dar,eu îţi ofer.Un cântec se aude tot mai rar,
Natura vie ne înconjoară din plin,
Mirosul devine tot mai dens,
Iar păsările apar ca din senin.În zborul lor pur şi divin,
Străbat zarea în lung şi în lat
Dându-i o nuanţă plină de magie,
Ca într-un vis de neuitat.Se lasă seara liniştită,
Stelele se prind în hora mare,
Luna le priveşte oftând
Şi apoi se ascunde în uitare.Pictez neîncetat chipul tău,
Noaptea se lasă tot mai grea,
Culorile le amestec cu dor,
Iar tu ai intrat la inima mea.DIN CARTEA;DIN FUM DE ŢIGARĂ…
FLOARE DE CIREŞ
Floare de cireş
Deschide-te tu suflet trist,
Şi vezi cum la umbra ta
Plânge un suflet de artist.Atâta puritate
Purtată în suflet vie
Prin jocul de culoare,
Doar amintirea de copilărie.Parfumul inocent
Pe care îl emanezi,
Trăieşti încă acea emoţie
În somn când mă visezi.Iubire efemeră
Trăită în miez de noapte
Îţi sărut buzele dulci
Atât de pure şi nevinovate.Există gingăşie
Prin mângâieri divine,
Ascultă natura cum naşte
Frunze albe cristaline.Te-ai îmbrăcat,
Tu suflet trist,
În floare de cireş,
Ca un mare artist.
VREAU
Vreau să petrec alături de tine
Timpul care mi-a mai rămas,
Să ne topim ca doua lumănări
Pănă în ultima clipă şi ultimul ceas.Dorinţa arzătoare să fie veşnic vie
Şi tot mai dulce-al tău sărut,
Să privim mereu tot inainte
Şi să uităm de vechiul nostru trecut.Să ne înăltăm tot mai sus
Să alegem fiecare căte o stea,
Apoi să ne punem căte o dorinţă
Şi apoi încet te voi săruta.Să plutim printre stelele fugare,
Să fim oaspeţii lunii de cristal,
Să ne invelim în măngăieri usoare,
Şi în sărutări ca de opal.Vreau să petrec alături de tine
Căt mi-a mai rămas din viaţă
Şi să topim cu ale noastre sărutări,
Ura care s-a transformat în gheaţă.
MAMA :06-V-1991
De nimeni nu îmi este dor
Decât de mama mea,
Căci sufletul ei cald şi bun
Mereu mă alinta.Şi mă privea în ochi mereu,
Cu dragoste de mamă bună
Şi vorbe dulci ea îmi spunea
Sfaturi de zână bună.E mama mea şi o iubesc
Şi sufletul îl simt aproape,
Căci nimeni pe acest pământ,
De ea nu mă desparte.Mă învăţa tot ce e bun,
Să lupt,să învăţ şi să iubesc
Şi tot ce mişcă pe pământ
Eu ca să ocrotesc.Ca ea nu e nimeni pe pământ
Şi nu cred că există oare,
O floare mai gingaşă cum e ea
Fiinţă atât de atrăgătoare.
Multumesc inca o data Mihai pentru minunatele poezii:)
La multi ani tuturor! O primavara frumoasa si sa ne auzim intotdeauna cu bine
Maddie Ancuta
Romani in lume Viata in UK. Londra

Concert de Gală Alexandra Coman-Ambasada României la Londra

Published by:

Concert de Gală Alexandra Coman

 

 La 8 Martie 2013, orele 18.30, la sediul din 1 Belgrave Square Nr. 1, SW1X 8PH,  va organiza un Concert de Gală susţinut de mezzo-soprana Alexandra Coman, acompaniată la pian de Livia Teodorescu.

Evenimentul este realizat cu sprijinul Institutului Cultural Român-Londra şi al companiilor Levenes Solicitors, Lebara Mobile, MoneyGram şi MediaCars.

 Intrarea este liberă, accesul se face în limita locurilor disponibile. Pentru rezervarea locurilor, aşteptăm confirmările la adresa: [email protected].