Radio Catch22 London » June 14, 2013

Daily Archives: June 14, 2013

Politichie

Reuniunea Grupului de Lucru Contencios UE

Published by:

Comunicat de presaReuniunea Grupului de Lucru Contencios UE – 13 iunie 2013

Agentul Guvernamental pentru Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, subsecretar de stat în cadrul MAE, Răzvan-Horaţiu Radu, a coordonat, joi 13 iunie 2013, la sediul Infoeuropa, a doua reuniune trimestrială a Grupului de Lucru Contencios UE (GLCUE).

În deschiderea reuniunii, Agentul Guvernamental a făcut o prezentare a activităţii de reprezentare desfăşurate în perioada februarie – iunie 2013.

În acest context, au fost trecute în revistă hotărârile preliminare pronunţate de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) în care România a transmis observaţii.

Hotărârile pronunţate de instanţa UE în cauzele C-254/11, Shomodi şi C-212/11, Jyske Bank Gibraltar au fost în sensul observaţiilor formulate de Guvernul României.

În cauza C-254/11, Shomodi, Curtea a fost chemată să se pronunţe asupra interpretării Regulamentului (CE) nr. 1931/2006 de stabilire a normelor referitoare la micul trafic de frontieră la frontierele terestre externe ale statelor membre și de modificare a dispozițiilor Convenției Schengen. Instanţa UE a arătat că titularul unui permis de trecere locală a frontierei eliberat în temeiul regimului specific micului trafic de frontieră instituit prin regulament trebuie să aibă posibilitatea, în limitele prevăzute de acest act normativ UE și de acordul bilateral adoptat pentru aplicarea sa încheiat între țara terță al cărei resortisant este și statul membru vecin, pe de o parte, să circule liber în zona de frontieră timp de trei luni în cazul în care șederea sa nu este întreruptă și, pe de altă parte, să beneficieze de un nou drept de ședere de trei luni după fiecare întrerupere a șederii sale.

În cauza C-212/11, Jyske Bank Gibraltar, Curtea a arătat că Directiva 2005/60/CE privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor şi finanţării terorismului nu se opune reglementării unui stat membru care impune instituţiilor de credit să comunice informaţiile solicitate în temeiul combaterii spălării banilor şi a finanţării terorismului direct unităţii de informaţii financiare a acestui stat, atunci când instituţiile respective îşi desfăşoară activităţile pe teritoriul naţional în regim de liberă prestare a serviciilor, în măsura în care această reglementare nu compromite efectul util al directivei menţionate, precum şi al Deciziei 2000/642/JAI privind modalităţile de cooperare între unităţile de informaţii financiare ale statelor membre în privinţa schimbului de informaţii.

De asemenea, Agentul Guvernamental a prezentat concluziile reuniunii anuale a agenţilor guvernamentali ai statelor membre UE, care a avut loc pe 10 mai 2013, la Dublin şi în cadrul căreia au fost abordate aspecte legate de reprezentarea înaintea CJUE şi modalitatea în care Comisia aplică prevederile din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene referitoare la sancţiunile pecuniare aplicate în cazul necomunicării măsurilor naţionale de transpunere a directivelor UE.

În cadrul reuniunii, domnul Răzvan-Horaţiu Radu a subliniat importanţa cooperării interinstituţionale şi a încurajat instituţiile participante să identifice atât acţiunile directe, cât şi cererile preliminare (ale instanţelor altor state membre UE) în care este oportună formularea unei cereri în intervenţie a României, respectiv a unor observaţii scrise. În acest sens, interesul instituţiilor de linie este decisiv.

În cadrul reuniunii, a fost realizată o prezentare a efectelor hotărârilor preliminare pronunţate de Curtea de Justiţie, a aplicaţiei e-Curia şi a fost agreată noua metodologie de reprezentare a României înaintea CJUE şi a Curţii AELS.

 Informaţii suplimentare

Grupul de Lucru Contencios UE (GLCUE) este un grup interministerial permanent format din reprezentanţi ai tuturor ministerelor, dar şi ai altor instituţii ale administraţiei publice.

GLCUE dezbate probleme orizontale privind reprezentarea României înaintea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, identifică soluţii pentru îmbunătăţirea cooperării interinstituţionale în această materie şi analizează implicaţiile evoluţiilor recente ale jurisprudenţei instanţelor UE.

GLCUE se reuneşte trimestrial sau ori de câte ori este necesar.

 

Legende romanesti Romani in lume

Pune-ti IA Romaneasca si prinde-te in hora Universala a Iei!

Published by:

Ia romaneascaPe 24 iunie vom sarbatori impreuna Ziua Universala a Iei. Este o celebrare a IEI traditionale romanesti, oriunde s-ar afla pe Planeta. Ea este matricea noastra culturala, un simbol al identitatii si creativitatii spatiului romanesc, care dainuie din timpuri stravechi.

Ne imbracam in IE sau camasa traditionala romaneasca alba, ne fotografiem si incarcam pozele pe pagina de facebook. Alegem cea mai reprezentativa fotografie si o publicam drept fotografie de profil, specificand locul prin butonul de locatie, care exista in dreptul fiecarei imagini. Vom imbraca astfel pentru o zi planeta in ie!

Pregatirile pentru ZIUA UNIVERSALA A IEI incep la apusul soarelui, pe 23 iunie, pentru ca, potrivit obiceiurilor romanesti, atunci incepe si noaptea magica de Sanziene, un bun prilej de a promova in lume o minunata traditie romaneasca.

24 iunie 2013 este a doua zi de Rusalii, in Romania fiind zi libera. In aceeasi zi, Biserica Ortodoxa Romana sarbatoreste Nasterea Sfantului Ioan Botezatorul.

Impreuna putem transforma IA ROMANEASCA in brand de tara.

Sarbatorim Ziua Universala a IEI Romanesti si la Londra. Imbraca ia romaneasca sau foloseste imaginatia pentru a crea o ie. Fa-ti o fotografie si posteaza-o pe pagina noastra de face book. Facem hora Universala a Iei si ne vom alatura celorlati romani care deja s-au prins in hora.

Cele mai frumoase ii, cele mai interesante sau haioase, cele mai votate fotografii  vor fi premiate.

Ziua Universala a IeiPremiile constau in:

  • Produse cosmetice pe baza de miere si argila, produse naturale home made oferite de Honey for beauty;
  • O sesiune de masaj oferit Adrian Bogdan Anisiei, trainer massage, specializarea : Fiziokinetoterapie si Recuperare Medicala 2003 Univ. De Medicina si Farmacie Iasi, Yumeiho Therapy (tehnica manuala japoneza)
  • 3 sticle vin Grasa de Cotnari oferite de Valentin Gabriel Manu, servicii de catering.  http://www.beefmania.co.uk/

 

Pune-ti IA pe tine si hai sa imbracam planeta in IA Romaneasca!

 

ROMANI IN LUME

Romani in lume

M-am saturat sa vad prin Europa doar cersetori romani, trebuie sa le aratam ca sunt si romani destepti.

Published by:

 Pentru Silvia Petru Suedia a fost dragoste la prima vedere, o noua viata si sansa la un viitor mult mai bun decat cel pe care l-ar fi avut acasa. Absolventa a Academiei de Politie “Al. I. Cuza” din Bucuresti, tanara a fost printre cei care la un moment dat a fost “restructurata”. Momentul a fost decizis pentru Silvia, ea a decis sa paraseasca Romania, o tara unde “diploma nu valoreaza nimic”.

Diploma nu valoreaza nimic pe piata muncii in Romania

 Oana Grigore: O sa incep cu o intrebare fireasca, cred eu.  De ce Suedia?

 Silvia Petru: In  2009 am avut norocul sa plec intr-o delegatie in Danemarca si atunci am vizitat si Suedia, mai exact capitala Stockholm. Atunci am realizat de ce multi o numesc Venetia Nordului. A fost dragoste la prima vedere.

 Eu am absolvit Academia de Politie “Al. I. Cuza” din Bucuresti moment in care am si depus juramantul de credinta Romaniei si cu toate acestea a trebuit sa parasesc tara deoarece alte persoane au fost selectate sa ramana in structurile de politie la, ceea ce s-a numit, restructurare. Evident ca nu am inteles criteriile sau ma rog. Pentru mine acel moment a fost extrem de dur, dupa o pregatire zilnica de 4 ani in structurile Ministerului Administratiei si Internelor  in Academia de Politie, dupa obtinerea a altor 2 diplome de masterat in domeniul politienesc am realizat ca acele diploma nu valoreaza nimic pe piata muncii din Romania.

 Norocul, caci de multe ori de asta ai nevoie in viata, a venit de la o colega suedeza cu care am tinut legatura pe retelele de socializare si care mi-a atras atentia asupra faptului ca statul suedez recunoaste studiile mele si ca pot fi iarasi politista dar de data aceasta in Suedia, singura obligatie era obtinerea cetateniei tarii nordice. Timpul trece repede mai ales ca aici poti invata limba suedeza in mod gratuit daca esti student. Statul  suedez este extrem de interesat de cei care doresc sa urmeze studiile in universitatile statului nordic, practice nu exista taxa la nicio universisate indiferent daca urmezi studii universitare sau masterat.

 Consider ca atunci cand ai o tinta fiecare zi care trece te face sa fi mai aprope de implinirea visului dar pe de alta parte iti dai seama ca aceste zile care trec mai au si o latura negative aceea ca devi mai intelept dar apoi realizez ca inteleapta deveneam si in Romania cu diplomele la sertar.

 Oana Grigore: Da-mi doar cateva exemple de diferente intre cele doua tari: Romania si Suedia.

Silvia Petru: In primul rand in Romania te intereseaza ce fac vecinii si evident si pe ei ii intereseaza de tine, pe cand aici nici macar nu cunosc vecinul de vis-a-vis si in al doilea rand libertatea si usurinta de comunicare, dupa cum stiti nu exista traducere a cuvantului “dumneavoastra”, asta nu inseamna ca daca vorbesc cu unul din profesorii mei, care are 60 de ani, si ii strig pe nume nu il respect.

 Oana Grigore: Cat de greu este sa ajungi sa urmezi cursurile unei universitati in Suedia?

 Silvia PetruIn primul rand toti cei care sunt interesati sa vina la studii aici trebuie sa se inscrie incepand cu 15 martie la sistemul national Suedez de invataman. Ce inseamana asta? Pai exista un site (www.antagning.se ) unde trebuie sa-ti faci un cont si apoi sa aplici la ce facultati vrei sa mergi. ATENTIE! Facultatile sunt in limba engleza chiar daca site-ul este in limba suedeza.

Pasul urmator, imediat dupa ce te-ai inscris trebuie sa trimiti care ei un plic ce sa contina copia autentificata a Cartii de Indetitate. Cum se autentifica? Simplu, pe copia respective o persoana scrie si semneaza ca respective copie este conforma cu originalul si semneaza. Vor fi si explicatii pe care le primiti pe email. Deci nu trebuie notariat acum.
Pasul urmator, va concentrati la BAC pentru cei care nu il au inca, dar atentie daca asteptati sa terminate cu BAC-ul si apoi sa va inscrieti atunci gresiti pentru ca perioada de inscriere se termina pe 15 aprilie. Deci, mare atentie!
Cei care deja au BAC-ul pot incepe sa traduca diplomele si foile matricole pe care le duc apoi la legalizat dupa ce le-au tradus. Traducerea se va face in limba ENGLEZA, deci nu e scump pana acum.
Pasul urmator, aveti nevoie de un test IELTS pe engleza, sau oricare alt test similar cu acesta.
Daca aveti documentele traduse (ma refer la diploma si foi matricole), testul IELTS, Cover Letter-ul pe care vi-l trimti tot ei atunci sunteti student. Da, ati auzit bine, sunteti student. Cum asa? Pai simplu este nevoie doar de aceste hartii si gata, nu este nevoie de exament suplimentar.

Partea frumoasa acum incepe. Hai sa discutam ce inseamna din punct de vedere financiar acest lucru. Doar un simplu rezumat va fac acum. Daca va duceti la Bucuresti 3 ani de facultate + 2 ani de master atunci parintii vostri ies mai scump decat daca mergeti tot pentru 3 ani de facultate + 2 ani de master in Suedia.
Discutia financiara suna cam asa: Aici invatamantul superior este GRATUIT catre toti cetatenii UE, deci si pentru romani. Deci, din start, ati scazut aceasta chestuiala de pe umerii parintilor. Chiar daca ati fi mers in Bucuresti pe locurile bugetate, la masterat sigur erati pe banii vostrii ori aici este gratuit.
Daca alegeti o facultate care sa ofere si cazare atunci practic e perfect. Eu stau impreuna cu o colega intr-un apartament de 2 camere si platim 350 euro pe luna si avem totul inclus de la curent la plata gunoiului. Deci nu platim nimic in plus decat cei 350 de euro pentru cele 2 camere si este asa de cald in apartament incat deschidem geamul decat sa oprim caldura. Iar cand zic apartament pot spune ca este mai pare decat al buniclor mei din Oltenita, deci nu va ganditi la acele camera de camin studentesc din Bucuresti. Apropos de acest aspect, sa nu credeti ca aici este mai frig ca in Romania. Pot spune ca aici este frig vara, foarte frig. Dar iarna este mai cald decat in Romania iar temperaturile zi/noapte sunt relativ aceleasi asa ca nu sunt probleme.
Sa revenim la partea financiara, primii 2 ani sunt mai grei deoarece trebuie sa te descurci singura. Dar va pot spune ca eu nu am cheltuit mai mult de 700 euro lunar. Acesta era bugetul ce-l primeam eu de la parintii mei. Dupa anul 2, ATENTIE, statul suedez iti da 700 euro lunar. Ati auzit bine, statul suedez ofera tuturor cetatenilor UE care evident sunt studenti cate 700 de euro. Practic, pe parintii mei i-a costat decat primii 2 ani acum totul este gratuit. Evident ca inca imi mai trimit dar am vrut sa va faceti o idée.
Viata este mai ieftina aici decat in Romania. In toate privintele. Daca vorbim de mancare, daca vorbim de transport, de distractie, de orice.
Deci, cei 700 euro de-i primeam eu initial imi ajungeau de cazare, de mancare, de un pic de distratie, dar mai cumpatat.
Eu am cunoscut si o familie de romani care au un copil mic de pana la 3 ani si care au un venit de 2.100 de euro de la statul suedez ca ei sunt studenti si copilul este sub 3 ani.
De ce tot spun aceste sume de bani? Pentru ca daca aveti de gand sa munciti pe perioada studiilor, sa zicem la un hotel sau sa impartiti ziare atunci salariul este mai mic decat cei 700 euro de va spuneam, iar daca aveti venit aici pierdeti acel venit de student. Cu alte cuvinte, cand esti student statul suedez te plateste sa inveti.
Calculul este simplu. 24 de luni * 750 euro = 18.000 euro. Atat costa un parinte sa-si dea copilul 5 ani la studii in Suedia. Daca pe acesti 18.000 euro ii impartim la 5 ani reiese faptul ca anual un parinte consuma cu un copil in Suedia doar 3.600 euro pe an, adica 300 de euro pe luna. Nu cumva vi se pare rentabil? Si la sfarsit ai si o facultate in Suedia iar daca vrei sa ramai aici e perfect ca iti poti gasi de munca. Acum intelegeti de ce ziceam ca e mai ieftin sa faci studiile aici decat la Bucuresti?

 Oana Grigore: Iti lipseste Romania?

 Silvia Petru: Din Romania imi lipseste ceea ce nici macar acolo nu mai exista si ma refer la mancarea aceea facuta de bunica mea care avea gust, acea carne de pui de curte, painea de casa si va las pe voi sa mai reflectati la alte bunatati. Legatura cu Romania o am prin familie care ma ajuta enorm si ma sprijina in realizarea visului meu. Traditiile romanesti nu sunt asa greu de pastrat, ma refer la cere religioase. Exista aici biserici romanesti cu preoti romani de care, sincer, nu am o parere prea buna si ca sa fiu clara imaginati-va ca majoritatea sunt aici de peste 25-30 de ani intrebarea este cum au reusit sa plece atunci si mai ales, tinand cont de acel trecut, sunt ei de incredere pentru simplii oameni?

 Oana Grigore: Suedia crezi ca iti poate oferi implinirea pe plan profesional?

 Silvia Petru: Pe plan professional stiu ca o sa am mari satisfactii din cateva perspective, in primul rand am ceva experienta mai ales ca am lucrat in domeniul politiei judiciare plus ca cunosc limba engleza si franceza si mai ales limba romana. Din pacate fenomenul cersetoriei este extreme de bine dezvoltat si in tarile nordice, evident nu face imagine buna Romaniei dar probabil ca prin venirea romanilor la studii aici se va schimba perceptia generala. Diplomatia nu ma lasa sa raspund ca in Romania nu mai aveam niciun viitor in domeniul meu.

 Totusi cei interesati pot intra pe faceook si se pot alatura grupului Studentii Romani din Suedia si va pot promite ca toate intrebarile vor avea un raspuns clar si la subiect in asa fel incat omul sa stie clar ce il poate astepta. Informatiile care sunt postate acolo sunt testate fie personal fie trimise de mai multe persoane de nationalitate romana care lucreaza in diverse structuri ale statului suedez si care imi trimit tot felul de informatii utile pentru romani, cred ca si acestia intra in grupul romanilor patrioti.

  In final as dori sa va multumesc celor care au citit acest articol spunandu-va ca inca nu este o poveste de success pentru ca mai am nevoie de 2 ani si jumatate pana la obtinerea cetateniei Regatului Suediei dar visul de a reusi in viata este pavat cu zile de astepate.

 

mai multe articole in Romani in lume

redactor Oana Grigore