Radio Catch22 London » Blog Archives

Tag Archives: retete sanatoase

Bucatarii amatori

De ce nu mi-e frica de E-uri.

Published by:

afumaturi-800-Euri Am ales azi, in loc de o reteta sa impartasesc un articol scris recent (adica ieri) despre controversa folosirii asa ziselor substante E in alimentatie. Pentru ca traim intr-o societate in care ne lovim zilnic de asa ceva, si unde poate nu intelegem, sau nu vrem sa intelegem la ce suntem expusi constant.

Citim cu tot mai multa inversunare si nervozitate toate etichetele si toate ambalajele de pe produsele care le cumparam. Vrem eco si organic, si vrem sa credem ca la piata o babuta care ne vinde verdeturi si legume din gradina ei de la tara ne ofera cele mai bune si mai organice produse. Credem ca sunt mai bune si credem cu aceiasi inversunare ca babuta noastra nu a auzit de ingrasaminte chimice, de azot de prafuri care protejeaza si fac recolta mai mare si mai buna. Ca baba noastra nu foloseste deastea, ca n-are bani din pensia ei sa cumpere asa ceva. Suntem naivi, sau nu vrem sa vedem adevarul. Pune baba, daca are bani ramasi de-un kil de azot il imprastie in toata gradina, se imprumuta de la vecini si neamuri, si tot pune. Pune si conservant in muraturi, pune si cheag sintetic in lapte cand face branza, da si porumb modificat genetic la gaini. Numa noi vrem sa credem ca nu pune.

Oricum, sa nu deviez de la articolul pe care mi-am propus sa-l scriu acum, de fapt e despre E-urile noastre cele de toate zilele, despre E-urile pe care le vedem si consumam. Consumatorul de rand, eu inclusiv poate, se uita pe eticheta, vede E-uri, si cu cat sunt mai multe, desi nu intotdeauna stim ce inseamna automat crede ca sunt rele. Nu contest, multe E-uri de care ne ferim sunt rele, daunatoare si pe buna dreptate ne ferim de ele. Dar stim oare ce inseamna, ce substanta de fapt este acel numar E, de unde vine, ce face?

Stim oare de ce este de fapt “E”?

“E” este Europa, iar codul numeric care urmeaza se refera (dupa un set de legi si regulatii Europene) la produsele in care acest ingredient poate fi folosit, si la cantitatea care poate fi consumata intr-o zi din acest ingredient. Ca exemplu E252 este nitratul de potasiu sau pe denumirea mai comuna salpetru si se foloseste in salamuri, bacon si alte mezeluri, si poate fi consumat intr-o cantitate de 0-3,7miligrame/kg al greutatii corpului.

Multe E-uri sunt importante, si folosite zilnic in mancare si bautura, dar nu le stim dupa numele lor de E-uri. De exemplu E300 este vitamina C, E101 vitamina B2, E948 oxygen, E160c paprica si E330 sare de lamaie sau acid citric.

De ce s-au introdus regulile europene pentru folosirea de E-uri? Contrar crezului popular, creearea de reguli a ajutat regularea (nu incurajarea) adaosurilor de aditive in mancare pentru evitarea folosirii de substante toxice si nocive.

Sunt toate E-urile rele?

Despre asta vreau sa scriu acum, si pe asta ma axez in articol, si desi am acceptat ca multe E-uri sunt “rele”, vreau sa “le vedem” mai bine si sa le intelegem pe cele care de fapt fac ceva bun, sau chiar nu fac nimic. Daca m-am exprimat bine…

Unul dintre cele mai famate E-uri este monoglutamatul de sodiu zis si potentiator de aroma sau sare chinezeasca (E621). Famat pentru ca este nociv, famat pentru ca da dependenta, famat pentru o varietate imensa de simtome de care cateodata iti vine sa si razi. Si totusi, daca va plac pastele, si va place parmezanul, in momentul in care ati ras o mana de parmezan peste pastele din farfurie, ati adaugat deja mai mult glutamat (1200mg/100g) decat se gaseste in orice produs plin de el, sau in oricare mancare pe care o consumati la un restaurant chinezesc vreodata. Un nivel mare de glutamat exista si in ciuperci, soia, cartofi, ton, precum si in carne (vita, porc, pui), si altele.

Majoritatea alergiilor si intolerantelor legate de nutritie nu vin din cauza E-urilor adaugate in produse ci se intampla natural, intoleranta sau alergie la lactate, peste, alune, etc. In plus, multe alimente naturale, legume de exemplu contin substante toxice “natural”. De ex, merele contin o substanta care se modifica prin digestie in cianura (semintele de mar), varza, cartofii si broccoli alte substante nocive.

Argumentul in favoarea folosirii E-urilor este ca fac mancarea mai buna, mai atractiva, mai sanatoasa, mai ieftina. Desigur, multe produse sunt dezgustatoare, rele si nocive pentru organism, dar majoritatea nu sunt asa din cauza ca contin E-uri, sunt asa din cauza la calitatea materiei prime, a procedeului de fabricatie, a grasimii, sarii si zaharului adaugate excesiv in produs. Sa ne uitam mai putin la glutamatul folosit in productia cremvustilor sau parizerului si mai mult la carnea (probabil inexistenta) folosita, la cantitatea de slanina, sorici, tendoane, zgarciuri si alte ne-dorite, la continutul de doar 15% de ficat de porc in pateu si la ce mancam din celelate 85 de procente.

In loc sa ne ferim de E-uri ca de dracu’ sa ne speriem de mancare, mai bine sa incercam sa o intelegem, sa ne documentam si sa cercetam ce contine acel produs, nu-i pacat sa ratam sa degustam cei mai buni carnati din lume de exemplu doar pentru ca contin E160c? Adica pentru ca-s facuti cu parpica?!

Desigur, toata dezbaterea se poate face din mai multe puncte de vedere. Pentru cei mai vulnerabili care nu pot sau nu stiu sa faca mancare proaspata acasa, batranii, bolnavii, pentru cei care nu dispun de resurse pentru a alege produsele cele mai bune, pentru cei care nu inteleg deloc procesele sunt grupuri vulerabile catre care producatorii de alimente si produse isi imping sub-standarul si care depind de alimente ieftine.

Dar in acelasi timp ne putem gandii si la cei care dispun, si care totodata cu ceilalti consuma vinuri alese cu E220 (sulf), sunca de Praga cu E252 (salpetru)sau caviar cu E284 (acid boric).

Mai multe retete in Bucatarii amatori

Ca si pana acum, pofte mari si va las pe voi sa comentati si sa va dati cu parerea, bineinteles daca aveti o parere.

Pentru alte retete traditionale, speciale si inedite vizitati: www.bucatarialuiradu.co.uk sau pe Facebook: www.facebook.com/BucatarialuiRadu

Bucatarii amatori

Mazare cu salata verde si leurda.

Published by:

Cum vremea se incalzeste putin si incep a da prin gradini si prin paduri toate verziturile, parca ne indereptam putin catre lumea ierbivorelor si cautam sa mancam “verde”. Dar nu-i usor, ca ispitele-s la tot pasul. Acum 20 de ani era usor. Atunci mancam cu anotimpurile, mancam mult ce era in sezon si din abundenta. Acum, ispitele de care ziceam sunt in supermarket, in magazinul de la coltul strazii, la non-stop. Nu mai mancam sezonal, nu ne mai indopam cu ceapa verde, salata sau ridichi de luna. Nu mai asteptam cu sufletul la gura vremea fasolei verzi sau a rosiilor, vremea lebenitei. Reteta asta, cred ca e de sezon. Poate fi si de post, fiind postul pastelui, desi recunosc ca nu stiu sigur ce si cum se mananca in post. Asta legat de ouale fripte aici, dar care se pot omite, si-atunci sigur, e si vegetariana, si de post.

In doua linguri de ulei, (de masline, sau de rapita, merge si alt ulei) am taiat si calit rapid, un minut doar ceapa verde, taiata mare. Salata si ea a urmat in tigaie, calita vreo doua minute, daca-i deaia mai “crocanta”. Apoi a urmat mazarea, si 200 de ml de apa, sare si piper dupa gust. Daca va place merge si putina Vegeta. Acoperit a fiert vreo 5-6 minute pana mazarea s-a facut (a fost congelata), dupa care am pus frunzele de leurda taiate fasii. Rapid am ingrosat sosul cu amestecul de faina cu putina apa, gustat, potrivit de sare si piper iar. Se serveste fierbinte si rapid la masa ca sa fie aromele proaspete si “verzi”. Anghinarea marinata in ulei de masline, a fost de la borcan si cumparata desigur si am adaugat-o la final. Optionala.

In caz ca nu se gaseste leurda, se poate inlocuii cu ceva usturoi verde, si daca nici deala nu este, atunci cu ceapa la calit initial se pune 1 sau 2 catei de usturoi zdrobiti bine. Si pe langa am mai pus si un ou de rata (pe persoana) prajit, va zic ca merge bine. La fel de bine merge mancarica asta si singura, sau daca vreti ca si garnitura, pe langa o friptura de iepure, sau chiar de ied, poate pe langa un pui de la cuptor sau chiar o bucata de peste la grill, sau la tigaie.

Ingrediente pentru doua persoane / Timp de preparare 15 minute 

200g mazare (congelata)3 cepe verzi 5-6 frunze salata verde 15 fire leurda sare, piper 1 lingurita faina cartof 2 oua rata (optionale) anghinare marinata (optionala)

Informatii pentru UK. Faina folosita este de fapt “corn flour” o faina foarte fina care se foloseste la ingrosarea sosurilor si se gaseste in toate supermarketurile, leurda (fiind in sezon acum) se gaseste doar pe la pietele de fermieri, sau desigur la Borough Market iar salata verde folosita este de tip “Romaine”. Ouale de rata, se gasesc la supremarket desigur, si sunt la pretul aproximativ de £2,50 / 6buc.

 

mai multe retete bucatarii amatori

Pentru alte retete traditionale, speciale si inedite vizitati: www.bucatarialuiradu.co.uk

Bucatarii amatori

Paste cu sos de leurda si creveti marinati la grill.

Published by:

 

Reteta simpla si de sezon, arome de primavara. Sanatate curata in farfurie, si chiar protagonistele principale aici, adica pasta cu sos sau crevetii la grill se pot servi separat ca si doua feluri diferite, asa de bune si gustoase sunt. Niciodata nu m-asi da la o parte sa savurez o farfurie cu aceasta pasta fara nici o carne. In plus, se face rapid, in 15 minute maxim (nu mai punem si timpul in care crevetii se marineaza, oricum se poate face si direct fara marinare).

 Crevetii (cu cat mai mari cu atat mai bine) sunt proaspeti, adica nu-s gatiti in prealabil (de unde si culoarea care o au acum. Cand sunt pregatiti atunci ei au culoarea roz catre rosu, si necesita doar maxim 30 de secunde intr-o tigaie foarte-foarte fierbinte pe fiecare parte), si deci i-am pus la marinat. Am taiat ardeiul iute marunt (fara seminte, daca preferati sa fie foarte iute le lasati), usturoiul la fel (se poate pisa) si niste patrunjel verde. Am sarat si piperat. Le-am stropit cu ulei de masline si am masat toata compozitia peste creveti. NU am pus lamaie. Acidul prezent in sucul de lamaie in timp gateste crevetii (daca-s asa cum am descris mai devreme si nu sunt gatiti), deci schimba textura. I-am lasat o ora, se poate lasa si mai mult, se poate lasa si mai putin, se pot pune direct pe grill daca nu aveti vreme.

Intre timp am pus pasta la fiert, am folosit tagliatelle cu spanac in destula apa cu un praf de sare.

Pentru sos, am taiat leurda, si patrunjelul verde, cantitati egale, le-am sarat si piperat, am adaugat o lingura de zeama de lamaie, doua-trei linguri de ulei de masline si le-am facut pasta cu blenderul. Se pot desigur face si in mojar daca aveti vreme si vointa. Asta-i tot sosul. Este preferabil sa se prepare atunci pe loc pentru asi pastra culoarea verde proaspat. Asta-i toata prepararea.

Sosul se amesteca cu pastele, bineinteles se ajusteaza gustul de sare, piper, lamaie. Crevetii, trasi in tepuse de lemn ca in imagine, sau lasati “in voia lor” se prajesc la grill (foarte incins si fara ulei, avand destul ulei pe ei de la marinata) aproximativ 2 minute pe o parte intorcandu-se doar odata.

Serviti daca va place cu parmezan ras pe deasupra sau alta branza tare, eg manchego sau pecorino, excludeti branza total sau/si crevetii pentru ceva vegetarian, si hai sa zic…de post.

Daca nu aveti sau nu gasiti leurda (in padure, la magazin sau la piata, sau cultivata in gradina ca mine), se poate inlocuii cu usturoi verde in cantitate mai mica pentru a nu avea gustul foarte puternic.

Ingrediente pentru 2 persoane / Timp de preparare 15 minute

120g paste
12 creveti jumbo
1 ardei iute
10-12 frunze de leurda
2 catei usturoi
1/2 lamaie
50g parmezan ras (optional)
ulei masline
sare, piper
patrunjel verde

Informatii pentru UK.

Desii se pare ca aceasta planta miraculoasa, leurda sau usturoiul salbatic, (wild garlic, ramsons, bear’s garlic) este imposibil de gasit in UK, la momentul actual fiind in sezon se poate gasii pe la “farmer’s markets” cred ca sigur si la Borough Market, sau chiar cumparata online. Ca idee eu am cumparat luna trecuta de pe eBay (serios) peste 100 de fire de leurda cu radacina cu tot pe care le-am plantat in gradina. Cu doar £10. Dar o sa am deacum in fiecare an, in plus ca se extinde singura foarte bine.

mai multe retete in Bucatarii amatori

Pentru alte retete traditionale, speciale si inedite vizitati: www.bucatarialuiradu.co.uk