Engleza

Past Continuous Forms

Published by:

Past Continuous Forms

Positive Negative Question
  • I was singing.
  • You were singing.
  • We were singing.
  • They were singing.
  • He was singing.
  • She was singing.
  • It was singing.
  • I was not singing.
  • You were not singing.
  • We were not singing.
  • They were not singing.
  • He was not singing.
  • She was not singing.
  • It was not singing.
  • Was I singing?
  • Were you singing?
  • Were we singing?
  • Were they singing?
  • Was he singing?
  • Was she singing?
  • Was it singing?
Engleza

Past Continuous

Published by:

Past Continuous

FORM

[was/were + present participle]

Examples:

  • You were studying when she called.
  • Were you studying when she called?
  • You were not studying when she called.

Complete List of Past Continuous Forms

USE 1 Interrupted Action in the Past

 

Use the Past Continuous to indicate that a longer action in the past was interrupted. The interruption is usually a shorter action in the Simple Past. Remember this can be a real interruption or just an interruption in time.

Examples:

  • I was watching TV when she called.
  • When the phone rang, she was writing a letter.
  • While we were having the picnic, it started to rain.
  • What were you doing when the earthquake started?
  • I was listening to my iPod, so I didn’t hear the fire alarm.
  • You were not listening to me when I told you to turn the oven off.
  • While John was sleeping last night, someone stole his car.
  • Sammy was waiting for us when we got off the plane.
  • While I was writing the email, the computer suddenly went off.
  • A: What were you doing when you broke your leg?
    B: I was snowboarding.

USE 2 Specific Time as an Interruption

 

In USE 1, described above, the Past Continuous is interrupted by a shorter action in the Simple Past. However, you can also use a specific time as an interruption.

Examples:

  • Last night at 6 PM, I was eating dinner.
  • At midnight, we were still driving through the desert.
  • Yesterday at this time, I was sitting at my desk at work.

IMPORTANT

In the Simple Past, a specific time is used to show when an action began or finished. In the Past Continuous, a specific time only interrupts the action.

Examples:

  • Last night at 6 PM, I ate dinner.
    I started eating at 6 PM.
  • Last night at 6 PM, I was eating dinner.
    I started earlier; and at 6 PM, I was in the process of eating dinner.

USE 3 Parallel Actions

 

When you use the Past Continuous with two actions in the same sentence, it expresses the idea that both actions were happening at the same time. The actions are parallel.

Examples:

  • I was studying while he was making dinner.
  • While Ellen was reading, Tim was watching television.
  • Were you listening while he was talking?
  • I wasn’t paying attention while I was writing the letter, so I made several mistakes.
  • What were you doing while you were waiting?
  • Thomas wasn’t working, and I wasn’t working either.
  • They were eating dinner, discussing their plans, and having a good time.

USE 4 Atmosphere

In English, we often use a series of parallel actions to describe the atmosphere at a particular time in the past.

Example:

  • When I walked into the office, several people were busily typing, some were talking on the phones, the boss was yelling directions, and customers were waiting to be helped. One customer was yelling at a secretary and waving his hands. Others were complaining to each other about the bad service.

USE 5 Repetition and Irritation with “Always”

 

The Past Continuous with words such as “always” or “constantly” expresses the idea that something irritating or shocking often happened in the past. The concept is very similar to the expression “used to” but with negative emotion. Remember to put the words “always” or “constantly” between “be” and “verb+ing.”

Examples:

  • She was always coming to class late.
  • He was constantly talking. He annoyed everyone.
  • I didn’t like them because they were always complaining.

While vs. When

Clauses are groups of words which have meaning, but are often not complete sentences. Some clauses begin with the word “when” such as “when she called” or “when it bit me.” Other clauses begin with “while” such as “while she was sleeping” and “while he was surfing.” When you talk about things in the past, “when” is most often followed by the verb tense Simple Past, whereas “while” is usually followed by Past Continuous. “While” expresses the idea of “during that time.” Study the examples below. They have similar meanings, but they emphasize different parts of the sentence.

Examples:

  • I was studying when she called.
  • While I was studying, she called.

REMEMBER Non-Continuous Verbs / Mixed Verbs

It is important to remember that Non-Continuous Verbs cannot be used in any continuous tenses. Also, certain non-continuous meanings for Mixed Verbs cannot be used in continuous tenses. Instead of using Past Continuous with these verbs, you must use Simple Past.

Examples:

  • Jane was being at my house when you arrived. Not Correct
  • Jane was at my house when you arrived. Correct

ADVERB PLACEMENT

The examples below show the placement for grammar adverbs such as: always, only, never, ever, still, just, etc.

Examples:

  • You were just studying when she called.
  • Were you just studying when she called?

ACTIVE / PASSIVE

Examples:

  • The salesman was helping the customer when the thief came into the store. Active
  • The customer was being helped by the salesman when the thief came into the store. Passive

More About Active / Passive Forms

Povesti Copii

Ghicitori

Published by:

Ghicitorile sunt o arta. Chiar daca sunt un mic subset al poeziilor, ghicitorile sunt un gen foarte atragator la copii. Hai sa ne folosim imaginatia si sa ne jucam!

Putem imbunatati aceasta rubrica impreuna cu ajutorul vostru. Aceasta rubrica doreste sa vina in sprijinul copiilor dar si a parintilor care vor gasi aici o sursa de informatie pentru a face fata avalansei de intrebari ale copiilor.
“Mami, spune-mi o ghicitoare!”.” Tati, hai sa ghicesti ce-ti spun”
Lacoma galagioasa

topaie pe langa casa !
(vrabia)
Pare-albina, dar nu prea,
Fiindca-i lenesa si rea !
(viespea)
Mosuletul cel voinic
Se-nfasoara-n borangic !
(viermele de matase)
Rontaie nuci si alune
Sare gratioasa
Coada-i e stufoasa
(veverita)
Tus ghidus, coada roscata
Peste cetini aruncata.
(veverita)
O sportiva cu renume
Umbla-n pomi dupa alune.
(veverita)
Rontaie nuci si alune
Sare gratioasa
Coada-i e stufoasa
(veverita)
Ea este buna la toate,
Ne da carne, ne da lapte,
Iar vitei mititei
Se numesc copiii ei.
(vaca)
Alb, greoi, cu parul fin,
Seamana cu Mos Martin !
(ursul polar)
Iarna-si vara nasu-n blana
Si din unghii isi sug hrana
Iar vara, sus pe munti,
Zmeura culeg desculti.
(ursii)
Ce-i rosu, mar nu-i;
Creste-n pamant, ceapa nu-i?
(sfecla)
In  gradina lui Pandele
E un pom plin cu margele,
La culoare-s rosii toate
Cu codite-mperecheate.
(ciresele)
Soarele o coace,
Mana o rupe;
Piciorul o calca,
Gura o bea.
(strugurele – vita de vie)
Cu coama si trup vargat
Pare un calut ciudat.
Cine este, l-ati aflat ?
(zebra)
Cumetrita cea sireata
Vine-adesea prin vecini
si-amatoare se arata
De a “cumpara” gaini.
(vulpea)
Are-o coada infoiata,
Hoata este si sireata
Dar e vai de coada ei
Cand da peste ea grivei.
(vulpea)
Roscovana cea isteata
Umbla pe la cotineata.
(vulpea)
Cumetrita cea sireata
Vine-adesea prin vecini
Si-amatoare se arata
De a “cumpara” gaini.
(vulpea)
Are-o coada infoiata,
Hoata este si sireata;
Dar e vai de coada ei,
Cand da peste Grivei.
(vulpea)
Coada ei este stufoasa
Dar de gaini nu se lasa.
(vulpea)
Sade mandra-ntr-un picior,
Laudau-se oricui,
Ca ea poarta-n al ei spate,
Camasi albe si verzui.
(varza)
Buni sunt copti, fierti si prajiti
Si-s aproape nelipsiti,
Ca dorim o garnitura
Langa oricare friptura.
(cartofii)
Rosu, lung si mustacios
Mai subtire ori mai gros,
Dulce, vitaminizat
Rege-i peste zarzavat.
(morcovul)
Ciur verde sau roscat
Pe arc sta agatat,
Cine este? L-ai aflat?
(strugurele)
Parca-i floare zburatoare
Si are sase picioare
(fluturele)
Nas la omul de zapada
Iepurele vrea sa-l roada.
(morcovul)
Chiar de-si trece vara toata
Sub al sau cojoc tepos,
Toamna cand l-arunca jos,
Minunat e de bronzata.
(castana)
Dupa ploaie, la plimbare,
Cu umbrele mici… de soare!
(ciupercile)
Rosu ca focul
Iute ca dracul.
(ardeiul iute)
Alba pasaruica,
Pe arac se urca;
N-are aripioare,
N-are nici picioare.
(fasolea)
Mure albe sus in pom

Hai, copii sa le luam!
Dar ce nume sa le dam?
(Dudele)
Avem o copilita
Cu multe rochite,
Cand o dezbracam,
Din ochi lacrimam.
(ceapa)
Ascuns in camasa verde,
Miezul de foc nu se vede.
Cand mananci o feliuta,
Parca sufli-n muzicuta.
(pepenele)
Fetisoara
Cu rochita rosioara,
Cand prind a te dezbraca
N-am de ce ma bucura
Ca incep a lacrima.
(ceapa)
Frunze n-are,
Nu-i nici floare.
In paduri si pe ogor,
Prin gradini si-n deal la vie
Sta mereu intr-un picior.
(ciuperca)
Sade mosul in camara
Cu mustatile afara.
(morcovul)
Am camasi nenumarate
Le port pe toate imbracate.
(varza)
Intr-o cusca-s multi catei,
Toti sun albi si rotofei
Mama-i pune la mujdei.
Ia ghiciti. Cine sunt ei ?
(catei de usturoi)
Verde, rosu ! Cine esti?
Lung ,subtire, gras ori dulce
Iute,
Poti sa mi-l ghicesti?
(ardei)
Balon dezumflat,
Galben colorat,
Are mustacioara
Si se cheama?
Stiti voi cine umbla dupa mure
Si traieste in padure ?
In birlog petrece iarna,
La prisaca merge vara.
Mor, mor, mor…
(ursul)
In cojoc intors pe dos
Mormaind morocanos,
Umbla pustnic prin padure
Dupa miere, dupa mure.
(ursul)
Vara umblu dupa miere,
Iarna dorm sa prind putere.
(ursul)
Vine mosul pe carare,
Cu cojocul in spinare.
(ursul)
Gheara-n cioc, gheara-n picioare
Da prapad prin zburatoare !
(uliul)
Nu-i pisica, nici motan
E vargat si roscovan!
(tigrul)
Merge tantos, ingamfat,
increzut ca e barbat.
La bufet, cand lumea-l cere,
Ospataru-l da cu bere !
(tapul)
Ce are barba
Si totusi nu e barbat?
(tapul)
Slabanog ca si o scama,
Unde pisca, lasa rana !
(tantarul)
Are dansul si picioare
Dar e-obisnuit sa zboare;
Tin, tin, tin si piscatura…
Cine-i obraznicatura?
(tantarul)
Sunt mititel si dracusor
Si ma hranesc cu sange de om.
(tantarul)
Parca-i un curcan golas
Si fricos si urias!
(strutul)
Este sprinten si baltat
Da navala iarna-n sat !
(sticletele)
E un sarpe cu picioare,
Sa-mi ghicesti ce nume are !
(soparla)
Curelusa verde
Prin iarba se pierde.
(soparla)
Pe lunca si prin zavoaie
Scoate mosul musuroaie !
(sobolul)
La infatisare-i slut,
Este orb si surd si mut,
Roade tot pe dedesubt !
(sobolul)
Mic, cu inima haina,
Roade sacul de faina !
(soricelul)
Tipsie peste tipsie,
La mijloc e carne vie.
(scoica)
Sus copaie,
Jos copaie,
La mijloc carne de oaie !
(scoica)
Curelusa unsa,

Printre flori ascunsa !
(sarpele)
Curelusa rece, unsa
Sub pamant sade ascunsa,
Iar atunci cand iese afara
De-o privesti te infioara !
(sarpele)
Are solzi si nu e peste
si cand merge, se taraste !
(sarpele)
De pe coada l-ai calcat
Se descolaceste indata
Si venin ai capatat.
(sarpele)
Burduhos, voinic si gras,
Are-un corn infipt in nas !
(rinocerul)
Nu e cerb, dar ti se pare,
Cand il vezi din departare !
(renul)
Cred ca macu-i place tare
Zilnic cere-n gura mare
Dupa atata mac-mac-mac
Pleaca sa inoate-n lac.
(rata)
Cine are ciocul lat,
Are mersul leganat,
Se indreapta catre lac
Si tot face…
Mac, mac, mac,
(rata)
Motan cu blana tarcata
si cu coada mult scurtata
La urechi are-agatati
Doi cercei catifelati !
(rasul)
O sageata de carbune
Zboara iute peste lume !
(randunica)
Zboara-n sus,
Zboara-n jos,
Neagra este
De la coada pana la cioc.
(randunica)
Foarfeci are,
Nu croieste,
Cine-l stie
il ghiceste !
(racul)
Mic si negru, cafeniu
Unde a sarit, nu stiu !
(puricele)
Cine-i mic, mititel,
De se sperie si Voda de el ?
(puricele)
Ce motata, dragii mei,
A prins Creanga intr-un tei ?
(pupaza)
Cantareata delicata,
Vraja-i seara ne desfata !
(privighetoarea)
Am o pasarica-n sac,
Sotie de pitpalac!
(prepelita)
Duce veste
Ca-n poveste
si oricui el stie-a spune
Ca e semnul pacii-n lume.
(porumbelul)
Nu-i tractor, dar e in stare
Poieni, lunci, paduri sa are !
(porcul mistret)
sindil, mindil;
La bot ca pitacul,
La par ca acul;
Vara in glod,
Iarna in pod.
(porcul)
Am aici in batatura
O uzina cu untura,
Care umbla prin ograda
C-un surub in loc de coada.
(porcul)
Sta la noi necontenit
si canta: “tivit ! tivit !” !
(pitigoiul)
Toarce lelea-ncetisor
Fara furca si fuior !
(pisica)
Are blana matasoasa,
La caldura toarce-n casa;
La labute-are gherute
Cu pernute la labute,
Cine calca-ncetisor
Parca umbla pe covor ?
Iata bietii soricei
Fug iute din calea ei ?…
(pisica)
Cocolos pe sub masuta
Isi ia coada in labuta
Si istet precum e el
Il prinde pe soricel.
(pisoiul)
Care-i dobitocul
Ce pazeste focul
Si-si spala cojocul?
(pisica)
sade “domnul” pe un banc
Numa-n cizme si in frac !
(pinguinul)
O surcica argintie,
Numa-n apa sade vie !
(pestele)
Un hultan voinic, nauc,
Cu ciocul cat un uluc !
(pelicanul)
Ghicitori
cu litera A)
Mititelu-ntr-o ureche
Face noua haina veche.(acul)
Mic, mititel

Îngradeste frumusel.
(acul)
Cine are o singura ureche

Dar nici cu aceea nu aude?
(acul)
Urechi are, dar n-aude,

E micut si tot împunge.
(acul)
Sunt rotunda sau patrata

Ascut creionul îndata.
(ascutitoarea)
Rosu
ca focul

Iute ca dracul.
(ardeiul iute)
A
lasat-o Dumnezeu

Ca s-o bei si tu si eu.
(apa)
Oglinda cerului

În adapostul pamântului.
(apa din fântâna)
La
cap limb? cu miere,

La coad? limb? cu
venin.
(albina)
Are-un
ac micu? ?i fin,

Zboar? lin din floare-n
floare,
Acul este cu venin
Iar polenu-i pe
picioare.
(albina)
Din flori plicuri de dulceata
Strânge de cu dimineata.

(albina)
Floare
?i soare,

Ploaie ?i ninsoare
Se laie
pe rând
Zile, nop?i furând…
(anotimpurile)
Animal
cu capu-n

jos
?i este foarte ?epos
De vrei s?-l ridici de
jos
(ariciul)
Are zeci de ace groase

Dar nu iese nici nu coase.
(ariciul)
Omul
strânge cât tr?ie?te

?i la ea el se
gânde?te
Pentru ea el p?time?te
(averea)
N-are
culoare,

N-are
miros;
Dar la to?i
E de folos
(aerul)
Petale de flori micute,

Asezate-n cutiute,
Si putem picta cu ele
Oameni, case,floricele.
(pensule)
(Ghicitori
cu litera B)
Fetele
?i femeile

n-au
?i nici nu doresc s? aib?;
B?rba?ii o ?in ca o podoab?,
Iar când o
au
Încearc? s? se cur??e de ea.
(barba)
Am doi frati

Cu sfori legati
si-n picioare încaltati.
(bocancii)
În
p?dure mersei,

Al
treilea picior ajunsei.
(bastonul)
Ce
v? trec prin mâini,

F?r? de-a
le fi st?pâni;
Se p?streaz?-n sân ?i-n lad?,
F?r? ei nu face?i
treab??
(banii)
Iarna-n
frig, vara la soare,

Neschimbat e la culoare!
(bradul)
Sus
pe coama mun?ilor,

Mun?ilor,
c?run?ilor,
St? voinicul cel ?epos
Ve?nic verde ?i
frumos.
(bradul)
Fumul
dracului,

În capul
omului.
(be?ia)
Sus
tuna,

Jos rasuna,
Cetele s-aduna.
(biserica)
Am
o ra??

F?r? via??,
Trece apa cât de
mare,
Ba te duce ?i-n spinare.
(barca)
(Ghicitori
cu litera

C)
Este
un prieten bun,

El ma duce unde-i spun
Cu capastru si cu sa
Iarna-mi plimba sania.
(calul)
N-are
mâini ?i totu?i

bate,
Bate-ntruna zi ?i noapte.
?ade oriunde l-ai pune
De-l prive?ti
timpul î?i spune.
(ceasul)
Buc??ic?
de c?rbune,

Cu ve?mânt de
lemn,
Pe hârtie las? urme
Scriind orice semn.
(creionul)
Drept,
inalt si subtirel

Cu vesmânt de lemn pe el,
Are vârful de csrbune
Pe hârtie multe spune.
(creionul)
Nu
sunt carte, dar am foi

Preg?tite
pentru voi
Cu linii sau p?tr??ele
S? pute?i scrie pe
ele.
(caietul)
Ce
trece prin sat

?i câinii nu
bat?
(cea?a)
Scurta,
groasa, un-te duci?

Ars în fund, ce-ai sa ma-ntrebi?
Unde eu ma duc,
Tot tie-ti aduc.
(ceaunul)
cofa)
Are
foi ?i nu e pom,

Î?i vorbe?te ca un om
?i cu cât o
îndr?ge?ti
Tot mai mult o folose?ti.
(cartea)
E
o gr?din? mândr?,

sem?nat?
Cu poezii, cu glume ?i pove?ti,
Dar nu se las? lesne
vizitat?
Decât când ?tii, copile, s? cite?ti.
(cartea)
Am un brâu vargat

De cer spânzurat.
(curcubeul)
Cât
e var? –

cucurigu!
Cucurigu – când d? frigu!
Cine-i frate dumnealui?
Cum îl
cheam??
Po?i s?-mi spui?
(coco?ul)
Dup?
ploaie, la plimbare,

Cu
umbrele mici… de soare!
(ciupercile)
Frunze n-are,

Nu-i nici floare.
În paduri si pe ogor,
Prin gradini si-n deal la vie
Sta mereu
într-un picior.
(ciuperca)
În
aer ramurile-?i are

Acest trofeu de
vân?toare.
(cerbul)
Am
trup, dar n-am corp;

Am gât, dar n-am
cap;
Am mâneci, dar n-am mâini.
(c?ma?a)
Mândru,
înalt si frumos,

La ochi este luminos;
Urechi are, coarne n-are si te poarta în spinare.
(calul)
Barb?
are,

Pop? nu-i
Coarne are
Vac?
nu-i
(capra)
Am
un doroban?

?i e pus în
lan?
(câinele)
Roade oase,

Sta în cusca,
Pe dusmanii sai îi musca.
(câinele)
Animalele
din cas?

Umbl? pe sub mas?
Când se
întânlesc
R?u se ciond?nesc
(câinele ?i pisica)
E
lânos ?i st? la

stân?
?i pe oi el le adun?
(câinele)
Ticaie la capul tau

si te trezeste mereu
(ceasul)
La
cap pieptene

?i la coad? secere
La
grumaz co? cu gr?un?e.
(coco?ul)
La
cap pieptene,

La trup
pepene,
La coad? secere,
La picioare r??chitoare.
(coco?ul)
Am o pasare rotata

Sta cu coada învolburata
si te-alearga în curtea toata.
(curcanul)
Ce
e mic la vedere

Dar mare la
înc?pere?
(capul)
Care
cer n-are stele?

(cerul gurii)
Cine îl face nu-i trebuie,

Cine îl cumpaa? nu e pentru el
si cui îi trebuie
Nu stie si nu-l vede.
(cosciugul)
Care-i
satul

Unde
câinii nu latr?,
Coco?ii nu cânt?
?i oamenii nu
lucreaz??
(cimitirul)
N-are
minte

Dar te
prinde.
(capcana)
Are foi si scoarta

Dar nu e copac,
Cine-o întelege
Minte are-n cap.
(cartea)
Din
p?mânt m? nasc,

În ap?
mor,
În aer m? vestejesc,
?i la foc m? vestejesc.
(c?r?mida)
Am

o feti??
S?rutat? de to?i pe guri??.
(cana)
Retevei

rotund
Strânge paru-n fund.
(caciula)
Încârligat

?i-ntortocheat
?i de urechi e ag??at.
(cercelul)
Cine
le face pe

toate cu m?sur??
(croitorul)
Am o frunza care te omoara.

(cutitul)
Bunicu?ul
de la ?ar?

Are un prieten bun
Bate
cu el multe cuie,
Face gardul de la drum.
(ciocanul)
Cine
bate ?i

nu e b?tut?
(ceasornicul)
Naframa vargata

Peste mare-aruncata.
(curcubeul)
Cine
umbl? mult prin lume

?i tot se
strig? pe lume?
(cucul)
Cine
zi ?i noapte tutun fumeaz?

?i nu se
mai satur??
(co?ul)
sade mosul sub uluc

si fumeaza din ciubuc;
Apoi, dupa ce-a fumat,
Îl hranesc cu aluat.
(cuptorul)
Feti?oar?

Cu rochi?a ro?ioar?,
Când prind a te
dezbr?ca
N-am de ce m? bucura
C? încep a l?crima.
(ceapa)
În

gr?dina lui Pandele
E un pom plin cu margele,
La culoare-s ro?ii
toate
Cu codi?e-mperecheate.
(cire?ele)
Catre soare se avânt?

Dimineaaa-n zori si cânta.
(ciocârlia)
Chiar
de-?i trece

vara toat?
Sub al s?u cojoc ?epos,
Toamna când l-arunc? jos,
Minunat e
de bronzat?.
(castana)
(Ghicitori
cu litera D)
Cinci

pitici
Cinci voinici…
Cât îi vezi de mititei,
Faci cu ei
Tot ce
vrei.
Scrii,
Joci mingea,
Împletesti,
Palate
construiesti.
(degetele)
Peste
tot g?se?ti în lume

Cinci fra?i cu
acela?i nume.
(degetele)
S-a
f?cut de când e lumea

?i va fi cât va
fi lumea.
(drumul)
Cine
se-ngrasa legat?

(dovleacul)
Mo?negu?
cu pielea goal?

?ine vinul de
n?val?.
(dopul)
Doi
câini gâtui?i

Peste poart?
azvârli?i.
(desagii)
(Ghicitori cu litera E)

Murgul
rage
În pârloage,
Lelea-ngâna
În gradin?.
(ecoul)
Nu-l
întrebi

?i
î?i r?spunde
Cau?i în jur
?i nu ?tii unde.
(ecoul)
Î?i

vorbe?te
?i turce?te,
?i-orice limb? nimere?te.
(ecoul)
Colorat e ca o floare,
Trupul fin si mic el are,
Zboara vara pe câmpie,
Spuneti ce-ar putea sa fie.
(fluturele)
Cine

te-ngân?
?i nu te superi?
(ecoul)
(Ghicitori
cu litera

F)
Nici afara,
Nici în cer,
Nici pe pamânt.
(fereastra)
Ce
p?dure

E f?r?
usc?tur??
(fir de p?r)
Are
din?i mul?i ?i mititei

?i nu sufer?
niciodat? de ei.
(fier?str?ul)
Iese mosul din coliba
Cu nasul plin de mamaliga.
(facaletul)
Vântul
stinge

Vântul îl
încinge.
(focul)
Ce
trece prin pod

?i nu
hodoroge?te?
(fumul)
Dou?
surioare

Foarte
t?ietoare.
(foarfecele)
Ce
tr?ie?te dup? moarte

?i-altul vrea ca
s-o tot poarte?
(floarea)
Care floare

Parca-i soare?
(floarea soarelui)
O
mie de fr??iori,

O mie de din?i?ori
Stau înfip?i câte
?i-o mie
Într-un fund de farfurie.
(floarea soarelui)
Sub?irel
?i

mititel
Joac? lumea dup? el.
(fluierul)
În padure naste,

În padure creste,
Vine-acasa si horeste.
(fluierul)
S?geata

împ?ratului
Sparge casa dracului.
(fulgerul)
Parc-ar
fi ni?te

petale,
Ori stelu?e ce danseaz?
Norii le presar? iarna
?i pe gene ?i le
a?az?.
(fulgii de nea)
Alba pasaruica,

Pe arac se urca;
N-are aripioare,
N-are nici picioare.
(fasolea)
Iepuril?
înc?l?at

St?
la margine de sat.
(fricosul)
Ce
cade-n ap?

?i nu face
stropi?
(frunza)
Mica,
dar voinica,

În spate ridica
Sacul cu povara,
Si-l duca la moara.
(furnica)
(Ghicitori
cu litera

G)
Clopo?el
mititel

Cine sun? lin din el?
Nimeni! Nimeni!
Numai
vântul,
Cl?tinându-l, leg?nându-l,
D? de veste-n toat? ?ara
C? sose?te
prim?vara.
(ghiocelul)
Voinicul
cu haina alba

Iese primul din zapada.
(ghiocelul)
Printre
mul?i stejari e unul

Gros ?i
multisecular,
Îl iubim precum str?bunii
?i-l numim cu
drag….
(gorunul)
Are
gâtul foarte-nalt

?i picioarele cam
lungi
Dac? vrei s?-i dai o floare
E cam greu la ea
s-ajungi.
(girafa)
Nu e soarec nici orbete,

Roade pete pe caiete.
Ar fi bine si frumos
Sa nu-i dam nimic de ros.
(guma)
De-ai
gre?it, ia seama bine,

Folose?te-m? pe
mine!
Foaia alb? va r?mâne
Ai grij? s? scrii mai
bine.
(guma)
Atunci
când sunt în ograd?

Ga, ga, ga se iau la
sfad?
Iar când sunt pe lâng? lac
Baie întruna
fac.
(gâ?tele)
Jupâneasa durdulie

Cu rochita cenusie
Lucrata din pene lucii,
Cauta pe lac papucii.
(gâsca)
Strugure
nu-s, nici

piatra nu-s,
Îns? cad din nori, de sus;
Florile eu nimicesc
La c?ldur?
m? topesc.
(grindina)
Am
o râ?nicioar?

Toat? ziua râ?ne?te
?i
noaptea se odihne?te.
(gura)
Ce fuge mai repede decât toate?

(gândul)
Lumina
prin ce trece

?i nu se
opre?te?
(geamul)
Vine
fuga pe c?rare

Culegând la
pietri?oare.
(g?ina)
În padure nascui,

În padure crescui,
Acasa când m-au adus
Slujitor casei m-au pus.
(gardul)
Dup?
deal,

dintr-un tezaur
Au ?â?nit s?ge?i de aur.
(grâul)
Ce-i
mândru la

sat
?i bun la mâncat?
(grâul)
Cine cânta toata vara

Prin fânetecu ghitara?
(greierele)
(Ghicitori
cu litera

H)
Ciuruc-butuc

De urechi te-apuc.
(hârd?ul)
Este groasa sau subtire

De o îmbraci ea cald îti tine.
(haina)
De
aici ?i pân? la

munte
Numai p?turi a?ternute.
(holdele)
Un
balaur

Solzi de
aur,
St? în munte priponit,
Ap? bând
necontenit.
(hidrocentrala)
(Ghicitori cu litera I)

Cine vine cu stelute
Albe-n frunte
Dinspre munte?
(iarna)
Bate
f?r?

încetare,
Începând de la n?scare;
Iar când ceasul a sosit,
Atunci ?i ea
a
t?cut.

(inima)
A
venit baba din mun?i

Peste râuri f?când
pun?i
?i a prins spunând pove?ti
Flori de ghea?? la
fere?ti.
(iarna)
La
deal repede ?i f?r? ocol,

Iar la vale
rostogol.
(iepurele)
Urecheat cu haine sure

Sta pe câmp si în padure.
(iepurele)
Mic
?i bun de gur?

S?-l opre?ti nu po?i;
Nu-l
adap? nimeni
I-adap? pe to?i.
(izvorul)
A?e
cre?e

Puse-n
be?e.
(i?ele)
(Ghicitoricu litera Î )

Doua lemne-hodolemne
si la mijloc brâu de piele.
(îmblaciul)
Am
dou? surori

Legate de sfori;
Când
noaptea se las?,
Se vâr? sub mas?.
(înc?l??mintea)
La
stat

Nu-i
înalt,
Dar la nas
N-o s?-i ajungi
Nici cu sc?ri din cele
lungi.
(îngâmfatul)
Aur,bucatele,
În gura sobei mele.
(jaratecul)
(Ghicitori
cu litera J)
Harachiri
î?i

f?cea
Dac? lupta el pierdea.
(japonezul)
Durere
rece

Prin inim?
trece.
(junghiul)
(Ghicitori
cu litera L)
Poate fi un soricel

Însa are aripioare
Zboara noaptea-n chip si fel
Purtând numele de floare.
(liliacul)
?oricel
cu aripioare

Poart? numele de
floare.
(liliacul)
Baba
grea, îngreunat?,

?ade de cui ag??at?
?i
lumin? casa toat?.
(lampa)
Ce apa este în lume

Fara nisip?
(lacrima)
Ce
?ede în ap?

?i tot se adap?,
Omul
îmb?trâne?te,
Ea nu putreze?te.
(limba)
Am
o c??ea

r?sf??at?,
St? la u?? ag??at?.
(lac?tul)
De paza la poarta

Cercelus cu toarta
Agatat stingher
De urechi de…fier.
(lacatul)
Prim?vara
înverze?te,

Toamna-ng?lbene?te,
?i
iarna te-nc?lze?te.
(lemnul)
Buturug?
uscat?;

O ridici
înc?rcat?
?i o la?i jos u?urat?.
(lingura)
Ce îngheata vara

Mai iute decât iarna?
(laptele)
Ochii
casei mele

Oglind? de
stele.
(luna)
Cine
?tie o cr?ias?

Toat? noaptea luminoas?
Între
stele locuie?te
Oare cum se mai nume?te?
(luna)
E rotunda si balaie

Intra noaptea în odaie.
(luna)
Un
frunzi? între

vâlcele
Cu treizeci de r?murele.
(luna anului)
Doisprezece
fra?i

alearg?,
Anul cât este de lung;
Fug de zor prin
lumea-ntreag?,
Niciodat? nu se-ajung.
(lunile anului)
Nu e laie,

Nici balaie,
Nu e brici,
Ca briciul taie.
(limba)
Suflet
?ine

Suflet n-are.
(leag?nul)
Ce
e

mare ?i mai mare
?i de nimeni team? n-are?
(legea)
(Ghicitori cu litera M)

Zece-o bat si intre-n plasa
Unu-o prinde si n-o lasa.
(mingea de fotbal)
Patru
fra?i îngem?na?i

Într-un cojoc îmbr?ca?i.
(miezul
de nuc?)
Voinicel
cu corni?oare

Umbl? cu casa-n
spinare.
(melcul)
E
rotund?, colorat?

?i copiii nu-i
rezist?,
F?r? ea, ora de sport,
Ar fi ora cea mai
trist?.
(mingea)
Mul?i
sportivi o îndr?gesc;

De ce oare o
lovesc?
(mingea)
sade mosul în camara

Cu mustatile afara.
(morcovul)
Ce
se frânge

?i se strânge
?i se bag?-n
buzunar?
(metrul)
Furculi??
cu cinci din?i

C?p?tat? din
p?rin?i.
(mâna)
Ce nu poti cântari?

(mintea)
Patru
picioare

are,
Dar s? le mi?te
Nu e în stare.
(masa)
Am
o g?in?

pestri??
?i la coad? ferfeni??.
(m?tura)
Ce e mai dulce si mai dulce

si prin bâzâit se-aduce?
(mierea)
Ce
umbl? via?a toat?

?i
drumul nu-l trece niciodat??
(moara)
Ce
are forma unei mâini

?i tot
nu-i mân??
(m?nu?a)
E bun dobitoc

Foarte încaptanat
Urechi lungi,
Minte nu are,
Are cruce pe spinare.
(magarul)
(Ghicitori

cu litera N)
Înalt
cât casa,

Verde ca m?tasa,
Dulce ca
mierea
Amar ca fierea.
(nucul)
Zece
sârme ordonate

Cu câte zece
bile colorate.
Fiecare copil stie
Ca asta nu-i
jucarie!
(numaratoarea)
Ce
e mai amar ?i mai

amar?
(necazul)
Am
un cioc?na? de piele

Cu dou?
g?urele.
(nasul)
Eu am patru frati

Într-un cojoc bagati
(nuca)
Trece
monstrul marea

Cu p?rul alb ca
sarea.
(norul)
Pe
sub razele de soare

Zboar? peste câmp o
floare.
(norul)
De la mare pân’ la munte

Picura stele marunte.
(ninsoarea)
Ce
trece prin sat

?i cânii nu
bat?
(negura)
(Ghicitori
cu litera O)
Am o casa varuita

Nicaieri nu-i gaurita.
(oul)
Din
p?mânt m? n?scui

În
lume tr?ii
?i când murii
În gunoi m? pomenii.
(oala de
lut)
Arunci
sus, îi alb

Pic? jos, îi galben.
(oul)
Am doi frati,

Care nu se pot vedea.
(obrajii)
N-are
limb? ?i nici

gur?,
?i arat? orice f?ptur?.
(oglinda)
Sunt
o ?a,

Pe care nu
c?l?re?te nimeni;
Sunt fereastr?
Dar nu la cas?.
(ochelarii)
Am un sarpe cu ciulini,

Doarme furisat în spini,
Învelit pâna la brâu
si-mi manânca-un stog de grâu.
(ogorul)
Cât
am tr?it

Pe foc
m-ai fript,
Iar dup? ce-am murit
Pe drum m-ai
azvârlit.
(oala)
(Ghicitori
cu litera P)
Roata rotita,

De om muncit?
si de lume înghitita.
(pâinea)
Cocolo?
pe sub m?su??

Î?i
ia coada în l?bu??
?i iste? precum e el
Îl prinde pe
?oricel.
(pisoiul)
Are
blana m?t?soas?,

La c?ldur? toarce-n
cas?;
La l?bu?e-are gheru?e –
Stau ascunse în
pernu?e.
(pisica)
Este un lucru

Pe care unii îl au întreg,
Altii pe jumatate
Iar altii deloc.
(parintii)
Ce-i
gata

?i tot trebuie
g?tit?
(patul)
Am
un frate

?ese-o pânz? minunat?
F?r? i?e, f?r?
spat?.
(p?ianjenul)
Ce-i din lumea mare-adus

si la mare masa pus?
(piperul)
Ciuperc?
uscat?

În cui
ag??at?.
(p?l?ria)
Cine
are din?i mul?i

?i nu poate
mu?ca?
(pieptenele)
Am aici în batatura

O uzina cu untura,
Care umbla prin ograda
C-un surub în loc de coada.
(porcul)
Care-i

dobitocul
Ce p?ze?te focul
?i-?i spal? cojocul?
(pisica)
Cine
se

na?te-nf??at?
(porumbul)
Sta burtosul pe câmpie

Nasturei în el o mie.
(porumbul)
Ce
fiar? cu limba râm?

?i cu spatele
d?râm??
(plugul)
Ce
n-are suflet

?i suflet
fur??
(pu?ca)
Peste ape, prins în scoabe,

sade mosu-n patru labe,
si cum sta asa plecat
Eu trec apa pe uscat.
(podul)
Ia

gânde?te-te ?i spune
Cine-i mai bogat în lume?
(p?mântul)
Cine
are

pene
?i nu zboar??
(perna)
Nici în casa nici afara

Talpa mea e drum de tara.
(pragul)
Prim?vara
te învesele?te,

Vara te
umbre?te,
Toamna te nutre?te
Iarna te-nc?lze?te,
Poftim de
ghice?te.
(pomul)
De
aici pân? la munte

Tot pr?jini
m?runte.
(potecile)
În padure nascui,

În padure crescui,
Acasa m-au adus,
Calcatoarea satului m-au pus.
(puntea)
Cânt?re?ul

Domnului,
S?r?cia omului.
(popa)
N-are
chip ?i nici

f?ptur?,
Unde-i ea nu este ur?;
E scump? ?i-atât de drag?
C-o iube?te
lumea-ntreag?.
(pacea)
Zeci de umbrelute mici,

S-au unit sa fac-o floare,
Dar trecu vântul pe-aici
si le risipi în zare.
(papadia)
Ascuns
în c?ma?? verde,

Miezul de foc nu se
vede.
Când m?nânci o feliu??,
Parc? sufli-n
muzicu??.
(pepenele)
(Ghicitori
cu litera R)
Cred ca macu-i place tare

Zilnic cere-n gura mare
Dupa atâta mac-mac-mac
Pleaca sa înoate-n lac.
(rata)
Am
o cutie

Ca o colivie
?i cânt? la
nebunie.
(radioul)
Zboar?-n
sus,

Zboar?-n jos,
Neagr? este
De
la coad? pân? la cioc.
(rândunica)
Dis de dimineata-n zori

Varsa lacrimi peste flori
Soarele s-a ridicat si pe loc el le-a uscat.
(roua)
Face
fructele negre

Gheare are,
Verde
este,
?i-n p?dure el tr?ie?te.
(rugul)
Cine
poate mânca

fierul
F?r? s?-?i rup? din?ii?
(rugina)
(Ghicitori cu litera S)

Câmpulalb,
oile negre
Cin-le vede nu le crede,
Cin-le paste le cunoaste.
(scrisul)
Cu
trei ochi

În trei culori
E atent la trec?tori
?i-?i
arat?
F?r? grai
Când s? treci
?i când s? stai.
(semaforul)
În

col? de strad?
Trei ochi iscoad?.
(semaforul)
tin cerneala-n rezervor
Ca sa poti scrie usor.
(stiloul)
Am
picioare dar nu merg,

Oboseala
o-n?eleg.
(scaunul)
Nu-i
fierbinte,

Dar
usuc?.
(sugativa)
Manânca toata ziua
si tot flamânda ramâne.
(soba)
Am
dou? surori gemene

Ce dorm în
picioare.
(sprâncenele)
Cine
are urechi

?i nu
aude?
(surdul)
Iarnafuge,
Vara zace.
(sania)
Iat-o
nu-i

Dac? nu-i
Nici eu n-o
spui.
(scânteia)
Într-o
scorbur? uscat?

?ade o c??ea
turbat?.
(sabia)
Doualemne odobele,
Celelalte -maruntele.
(scara)
Când
nu e

z?pad?
Doarme în ograd?,
Dar când ninge-afar?
Cu copiii
zboar?.
(sania)
Soarele
o coace,

Mâna o rupe;
Piciorul o
calc?,
Gura o bea.
(strugurele)
Amo luna cu mâner,
Am furat-o de pe cer;
Straluce ca o vapaie
si manânca numai paie.
(secera)
Alb?
?i suleimenit?

Când urât?, când
iubit?;
Vara nu vor s? m? vad?,
Iarna to?i
m?-nbr??i?eaz?.
(soba)
Ce-i
ro?u, m?r nu-i;

Cre?te-n p?mânt, ceap?
nu-i?
(sfecla)
Ce-imai înalt decâtcalul
si mai mic decât porcul?
(saua)
Cuie

mici cu m?ciulie
Str?lucesc pe cer o mie,
Dar când iese soarele
Fug
de-?i rup picioarele.
(stelele)
(?)
Cu camasa foi sicline,
Camarile toate pline,
Toamna sunt de recoltat
si hambarele deocupat.
(stiuletele)
De
pe coad? l-ai c?lcat

Se
descol?ce?te îndat?
?i venin ai c?p?tat.
(?arpele)
Curelu??

verde
Prin iarb? se pierde.
(?opârla)
Urla lupul la hotara
si s-aude-n alta tara.
(tunetul)
O
cetate minunat?

St? cu poarta
descuiat?,
Dar nu po?i în ea p??i
Dac? nu ?tii a citi.
Are-n ea comori
potop
Oricât iau nu scade-un strop.
(?tiin?a)
(Ghicitori
cu litera

T)
Toataziua: cica – cioca;
Vine seara boca -boca.
(toporul)
E

f?cut de muncitori
?i tr?ie?te pe ogor;
Toat? ziua el munce?te,
Url? de
te-nebune?te.
(tractorul)
Ce
trece pe dinaintea ochilor

?i nu-l
po?i vedea?
(timpul)
Deplic se lipeste tara ocoleste.
(timbrul)
Am
o tr?sur? mare,

La vale fuge tare,
La ?es
înnebune?te
La deal gâfâie?te.
(trenul)
Nu
vorbesc ?i nu sunt

via??
Dar fac zgomot de te-nghea??,
Stau de paz? la hotar?
V?rs prin
gur? foc ?i par?.
(tunul)
Ce arde în gura si face fum ca o sura

(tigara)
(?) Ce
are barb?

?i totu?i nu e
b?rbat?
(?apul)
(Ghicitori cu litera U)
Sunt
mititel ?i dr?cu?or

?i m? hr?nesc cu sânge de
om.
(?ân?arul)
Are
dânsul ?i picioare

Dar e-obi?nuit s?
zboare;
?in, ?in, ?in ?i pi?c?tura…
Cine-i
obr?znic?tura?
(?ân?arul)
Încojoc întors pe dos

Mormaind morocanos,
Umbla pustnic prin padure
Dupa miere, dupa mure.
(ursul)
Eu
pe

ori?icine
Întâmpin când vine,
Când pleac? afar?
Eu îl petrec
iar?.
(u?a)
Vara
umblu dup? miere,

Iarna dorm s? prind
putere.
(ursul)
Cemerge pe apa si nu se uda?
(umbra)
Iarna-?i
vâr?

nasu-n blan?
?i din unghii î?i sug hran?
Iar vara, sus pe mun?i,
Zmeur?
culeg descul?i.
(ur?ii)
La
margine de ora?

Am un stup care-i
frunta?,
Iar albinele din el
Fac miere din o?el.
(uzina)
siafara si în casa,
Ghici ce e ?
(usa)
Ce
buruian? când o atingi

Î?i
face numai b??ici?
(urzica)
Form?
de ciuperc? are

?i de ploaie ne
ap?r?.
(umbrela)
Inelus rupt
Scoate pestii de pe fund.
(undita)
Ce
st? în umezeal?

?i nu se ud??
(uleiul)
Fug
de

tine
?i tu musai dup? mine.
(umbra)
Roscovana cea isteata
Umbla pe la cotineata.
(vulpea)
(Ghicitori
cu litera V)
Cumetri?a
cea

?ireat?
Vine-adesea prin vecini
?i-amatoare se arat?
De a “cump?ra”
g?ini.
(vulpea)
Urlu si ma învârtesc
Pe drumeti îi îngrozesc.
(viscolul)
Trei
surori, po?i s? zici,

Una mare dou?
mici
Vin în fiecare an
?i pun lac?t la ghiozdan.
(vacan?ele)
Ce

zboar? pe sus
?i nu-l vezi?
(vântul)
Patru merg,
Patru stau
si vama dau.
(vaca)
Ce
se leag? cu gura

?i nu se
dezleag? cu mâna?
(vorba)
Ce
este bun la privit

?i lesne la
ame?it?
(vinul)
Pana-mpanata,
Pe apa lasata,
De vânturi mânat?,
Suflet n-are, suflet duce,
De pamânt nu se atinge.
(vaporul)
Ea
este bun? la toate,

Ne d? carne, ne d? lapte,
Iar
vi?ei mititei
Se numesc copiii ei.
(vaca)
Are-o
coad?

înfoiat?,
Hoa?? este ?i ?ireat?
Dar e vai de coada ei
Când d? peste ea
grivei.
(vulpea)
Amun prietenpriceput
De toata lumea stiut;
Îmi da sfaturi si îmi spune
Tot ce se petrece-n lume
(ziarul)
O
sportiv? cu renume

Umbl?-n pomi dup?
alune.
(veveri?a)
Tu?
ghidu?, coad? ro?cat?

Peste cetini
aruncat?.
(veveri?a)
Moale,alba si pufoasa
Pentru câmp e haina groasa.
(zapada)
Cine
trece pe la poart?

?i câinii la el nu
latr??
(vântul)
Pana
cocostârcului

Bate fa?a târgului.
(varul
pe pere?i)
(W) Lumineaz?
necontenit

Dac? nu este
oprit.
(wolframul)
Po?i
s?-l faci c?-i

s?n?tos
Chiar de stai cu capu-n jos
E un sport mai de
folos.
(yoga)
(Ghicitori
cu litera Z)
Nu-i
pas?re ?i totu?i zboar?

Dac?-l ?ii
bine de sfoar?.
(zmeul)
Alb?
ca creta

Moale ca lâna
U?oar? ca
pana
Piere ca spuma.
(z?pada)