Radio Catch22 London » Blog Archives

Tag Archives: seductie

Mesaje de dragoste

Suflete pictate-Mesaj de dragoste

Published by:

suflete pictate

Suflete pictate-Mesaj de dragoste

-Lucky! Lucky!, alergam razand, incercand sa ma cocot, fara sa cad, pe pietrele ascutite ale povarnisului care duceau spre malul abrupt al falezei.

Frumosul meu golden retriever se pare care era pe punctul sa descopere o noua minune. Din cand in cand se oprea si ma privea cu ochii lui mari si intelepti, sa vada daca il urmez.

Privirea mea aluneca de la catel la orizontul care incepea sa se contureze .

Tipatul pescarusilor era acoperit de latratul cainelui care parca spunea: ” Mai repede, mai repede! Vreau sa-ti arat ceva”

Ma opream din cand in cand sa-mi trag suflarea si sa-mi gasesc echilibrul. Maretia cerului sarutand marea ma coplesea.

Cu mainile pline de verde de la  iarba rupta in incercarea mea de a ma cocota pe dealul abrupt, imi protejam ochii de sclipirile diamantine ale necuprinsului care se asternea in fata mea.

Imi plac cuvintele. Le iau si le pictez pe hartie. Fiecare cuvant este plin de culoare, pasiune, speranta, ploaie, veselie, roz si albastru.

Cuvintele au suflet.

Stiu ca zambesti, privindu-ma tolanit,  cu o spranceana ridicata, facandu-ma sa ma fastacesc in fata ta, ca o scolarita la prima intalnire.

Dar pentru mine, cuvintele chiar au suflet. Respira odata cu mine, iubesc o data cu mine, plang in acelasi timp cu mine. Poate.. ca doar cuvintele mele prind viata.

Nu stiu, continui monologul, zambindu-ti, dar cuvintele mele chiar imi vorbesc, cateodata intelept, cateodata copilaresc, adesea soptesc cuvinte de amor.

-Inchide ochii, intinde mana, deschide-ti sufletul si asculta cu inima.

Te voi conduce acolo unde a ajuns deja sufletul meu, desi nu vei simti ascutisul pietrelor sub pantofi.

Vei simti doar ce vad eu.

-Ai incredere in mine?

Suierul vantului incepe sa-si faca simtita prezenta. Nu-mi este frig.

Lucky ma asteapta semet. S-a oprit. Este asemenea unui sfinx. Maiestuos, puternic, calm.

Pe platoul urias exista un singur copac. Este inflorit si este roz.  Vantul care adie usor, raspandeste florile in calea mea, asemeni unei mantii.

O petala s-a asezat pe botul cainelui, facandu-l sa stranute.

Rozul copacului indragostit se proiecta pe albastrul perfect al cerului.

Am imbratisat copacul ascultandu-i povestea. Dintr-o data am inceput sa plang.

Florile roz au inceput sa ma invaluie ca intr-un vals.

-“Imi este dor de tine”, continua gandurile mele sa-ti sopteasca.

-Ce stiu despre tine? Stiu multe si mai nimic.

-Stiu ca nu mai simti, dar nu stii de ce nu mai simti.

-Ce stii tu despre mine? Nimic, desi stii ca scriu.

Scriu mesaje de dragoste si te ascult pe tine.

Crezi ca nu o fac. Dar intreaga mea fiinta te asculta in tacere.

Ti-am simtit sufletul tau. Este frumos, puternic, calm, demn  ca al unei stele.

Poate ca vrei sa stii cine iti scrie mesajele de dragoste.

De cand ma stiu am pictat cuvinte.

Am crescut razand si alergand cu picioarele in iarba plina de roua.

Purtam rochii albe si parul negru desfacut, radeam in soare si dansam in ploaie.

Intr-o zi, am cazut. Cand m-am ridicat am vazut ca m-am ratacit. Cu cat mergeam mai mult , cu atat ma afundam intr-un labirint ce parea fara iesire.

Priveam oamenii care pareau ca  nu ma cunosc desi, eu ii stiam atat de bine.

Nu am mai purtat rochii si nici nu am mai dansat in ploaie.

Din greseala intr-o zi in intunericul care era in jurul meu, am gasit un ciob de oglinda.

M-am privit. Nici eu nu m-am recunoscut.

Mi-am pipait fata si atunci am inteles.

In caderea mea nu mi-am scrantit nici mana , nici piciorul.

Mi-am scrantit doar sufletul. Nu, nu s-a spart, doar a inceput sa schioapete. Durerea imi schimonosea chipul ce odinioara fusese suav.

Asa ca mi-am acoperit chipul cu masti si am pierdut cuvintele.

Cuvintele mele nu mai aveau culoare. Toate era terne, plictisitoare. Poate ca erau asa din cauza mea.

In fiecare zi imi asortam cu parfumul, o alta masca.

Intr-o zi eram sobra, in alta zi eram rece, in alta zi eram pur si simplu corecta.

Mi-am ales o masca care sa ma protejeze. De cine? In primul rand de mine. Nu vroiam sa-mi mai vad chipul scalambaiat de durere.

Imi era indiferent ce masca purtam, atata timp cat eram perfecta si masca mea zambea.

Cateodata le pierdeam, de fapt le rataceam. Adormeam pe ele si a doua zi le gaseam sifonate. Atunci incepeam sa plang.

De ce plangeam? Pentru ca imi era dor de timpul in care mai simteam. Imi era dor de mine cand pictam cuvintele si dansam in ploaie.

Doream sa simt din nou. Ce anume? Orice. Important era doar sa simt.

Am ingenunchiat langa frumosul meu catel, unul langa altul ca intr-o rugaciune, acoperiti de ploaia roz, privind eternitatea marii.

Inima a inceput sa-mi bata nebuneste, facandu-ma sa plang din nou.

-Stiu, stiu cine esti, dintr-o data gandurile mele au inceput sa strige aproape uimite de revelatia avuta.. Te stiu de ani de zile, iti scriu de ani de zile. Nu am stiut ca te stiu de atata timp.

Iarta-ma ca nu te-am recunoscut. Privind marea, am inteles asta. Catelul meu m-a adus aici, sa privesc marea dar mai ales sa ma faca sa vad in mine.

Ti-am spus ca iti iubesc degetele lungi si fine, trebuie sa-ti amintesti asta.

Le cunoasteam dar, nu le-am recunoscut imediat. Stii de cand? De cand desenai stele de nisip pe pantecul meu.

Stii ce ma surprinde? Masca de pe chipul tau.

Eu renunt la masca mea. Cand ne intalnim, port din obisnuinta masca de zi cu zi.

As vrea si tu sa renunti la a ta.

Balul mascat s-a terminat pentru noi, chiar daca vom continua sa dansam straini, purtand mastile obisnuite pentru ceilalti.

M-ai gasit intre doua dansuri , cand schimbam rochiile si mastile. Cand scriu nu port masca, asa m-ai vazut prima data. Nu stiam ca cineva ma priveste, asa ca eram doar eu.

Am inceput sa pictez suflete din nou, imi eram datoare asta.

Vreau sa cunosti pe cineva.

Vreau sa ma cunosti pe mine.

Stii cine sunt?

Purtam rochii albe, radeam in soare si dansam cu picioarele goale in ploaie.

Rectific!

Port rochii albe, rad in soare si dansez cu picioarele goale in ploaie, iubesc sa pictez cuvinte.

Sufletul tau complex asteapta sa fie pictat de cuvintele mele.

Mai multe Mesaje de dragoste

Maddie Ancuta

Mesaje de dragoste

Cafea cu aroma de femeie…

Published by:

poveste de dragosteBand cafeaua mi-am amintit cuvintele tale: “O cafea cu aroma de femeie frumoasa”.

Soarele se strecoara temerar printre perdelele lasciv matasoase care imi imbraca adesea umerii goi cand privesc pe geam.

Din totdeauna mi-am dorit ca perdelele casei mele sa fie asemeni unei rochii care imbratiseaza languros trupul delicat de femeie.

Privesc adancita in ganduri, aburul cald al cafelei care vine lenes spre mine purtand cu el mirosul dulce amarui de boabe de cafea proaspat macinate.

Sorb cu inghitituri mici cafeaua care in dimineata asta are aroma ta, aroma trupului tau puternic, al gandurilor tale care ma incolacesc si ma seduc.

Simt gustul salbatic al buzelor tale. Degetele mele se plimba pe urmele lasate de buzele tale pe gura mea fierbinte si pofticioasa.

Inchid ochii si te vad invaluindu-ma. Ma simti?

Sunt dependenta de tine de cand te-am sorbit prima data.

Incet, mi-ai invadat mintea, gandurile, trupul.

Cu doua luni inainte

24 decembrie…

Am coborat in graba din taxi. Din cerul intunecat cadea o ploaie monotona, dar specifica lui decembrie londonez.

Mi-am strans haina in jurul meu, cautand in acelasi timp cu infrigurare manusile, evident uitate pe masa din bucatarie.

Aerul umed si rece mi-a adus lacrimi de frig in ochi.

Imi era foarte frig si nu-mi puteam stapani tremuratul.

Am intrat in gara din care tocmai plecase trenul.

Nu, nu aveam intalnire cu nimeni sau atunci nu stiam ca de fapt venisem sa dansez cu tine.

Imi place linistea din gara dupa ce pleaca calatorii. Iubesc sa merg cu trenul. Iubesc sa merg cu trenul cand ploua. Privesc prin ferestrele murdare, pe care ploaia le spala cu delicatete , lasand in urma desene ciudate. Gandurile mele se lasa plimbate in ritmul sacadat al ploii. Poate pentru ca imi aminteste de copilarie, cand plecam cu bunicii mei sa descoperim lumea. Priveam cu ochii mari si plini de curiozitate locurile, casele, oamenii,imaginile care se desfasurau cu rapiditatea in fata mea. Cateodata ploua. Bunica mea ne invelea, pe mine si fratele meu.

Cuibarita in canapeaua masinii, priveam raurile formate pe geam si incepeam sa scriu.

Cu cateva clipe inainte, lumea cobora sau urca galagioasa in tren.

Intalniri, rasete, despartiri, promisiuni, imbratisari, sarutari. Cele mai sincere. Te-ai gandit vreodata ca gara este locul intalnirilor perfecte, dar si al regretelor. Locul dragostei impartasite,  despartirilor, regasirilor si sperantelor?

Iubesc lumea galagioasa printre care ma strecor adesea tacuta.

M-am asezat pe banca din gara imbratisand in palme cana fierbinte cu delicioasa cafea.

Priveam cenusiul garii. Picaturile de ploaie dansau in baltoaca formata. Maine este Craciunul.

Lumea agitata si grabita in cautarea cadourilor perfecte.

Pun cana  fierbinte langa mine, ma asez turceste pe banca si incep sa scriu.

Gandurile mele iau forma cuvintele care acopera foile asemeni pasilor in parcuri.

Incep sa ma incalzesc, asa ca imi dau jos esarfa de la gat si ma deschei la haina.

Parul meu este umed de la ploaie si mi s-a lipit de fata.

Adancita in ganduri si in randuri, am tresarit la auzul vocii tale.

– Dansezi? mi-ai zambit sugubat

Mi-am ridicat privirea din foile deja raspandite in jurul meu.

Te priveam dezorientata, desi un suras mi s-a desenat pe fata la imaginea ta. Un barbat inalt, cu zambet seducator, purtand o camasa albastra, blugi care cadeau senzual pe soldurile care dezvaluiau un trup atletic. Purtand peste camasa un sacou elegant. . Ochii negri ma fixau insistent. Privirea mea coborand intre timp spre buzele care se miscau, lasand sa se vada dantura puternica si frumoasa.

In mijlocul garii si al ploii, ma priveai amuzat.

-Dansezi? m-ai intrebat  zambindu-mi din nou.-Ploua, tu esti singura. Ploua, sunt singur si te privesc de o jumatate de ora intrebandu-ma ce face o femeie care sta turceste pe o banca intr-o gara in Ajunul Craciunului.

– Scriu, ti-am raspuns zambind, amuzata de privirea ta jucausa.

-Dansezi? nu am dansat niciodata in gara si ma intrebam ce as simti, ai continuat sa vorbesti privindu-ma la fel de curios. In timp ce dansam imi poti povesti despre ce scrii.

Ai venit in fata mea, te-ai inclinat ceremonios si mi-ai zambit continuand sa ma privesti in ochi.

Hipnotizata de privirea ta si  de gestul tau excentric m-am ridicat, lasandu-ma imbratisata de bratele tale puternice.

Caldura trupului tau imbratisandu-l pe al meu m-a facut sa realizez frigul care ma cuprinsese. Era bine si cald. M-am lasat purtata de pasii tai pe muzica doar de tine auzita. Eu auzeam doar muzica ploii si te simteam.

-Dansand in ploaie, am simtit cuvintele tale cum se rostogoleau deasupra crestetului meu. Ce scriai? Erai foarte adancita in ganduri.

– Scriu despre ploaie si.., mi-am oprit  vorbele

-Si despre mai ce?

-Dansul cu un barbat necunoscut in ploaie, am continuat incet.

-Crezi ca as putea fi eu barbatul necunoscut din povestea ta? vocea ta spargand gandurile mele care ma intrebau de ce dansez in mijlocul garii cu un barbat strain.

Dintr-o data, linistea garii a fost umpluta de anuntul sosirii unui nou tren.

Ne-am oprit din dans, eu m-am desprins usor din bratele tale, multumindu-ti pentru senzatia traita.

-Multumesc pentru ca ai acceptat sa dansezi cu mine. Ce cauti in gara, astepti pe cineva? Numele meu este Christian

– Nu, nu astept pe nimeni, imi place sa scriu, imi place ploaia, trenurile si aglomeratia din gara. Imi place sa privesc pe cei care vin si pleaca. Adeseori personajele mele sunt calatorii care trec pe langa mine fara sa ma priveasca. Numele meu este Dora. Tu pe cine astepti in gara?

-Sa fiu sincer? m-ai intrebat privindu-ma intens.

-Evident, chiar te rog, inca nu avem motive sa ne mintim, am raspuns izbucnind in ras.

-Nu am mai fost de ani de zile in gara. Sunt in drum spre petrecerea de Craciun, cand dintr-o data am ajuns in dreptul garii si am simtit nevoia sa ma opresc.

-Am parcat masina, am intra in gara si te-am vazut. Am stat si te-am privit cum erai concentrata si inconjurata de hartii. Asta m-a facut curios, mi-ai spus facandu-mi cu ochiul. Si dintr-o data in mintea mea a rasunat Dancing in the rain! asa ca te-am invitat la dans.

Am continuat sa te privesc amuzata.

-Chiar am sa scriu despre dansul in ploaie cu un barbat necunoscut, ti-am raspuns fixandu-ti privirea. Acum este momentul sa plec si sa ne luam ramas bun. Dansul cu tine chiar a fost ceva deosebit si-ti multumesc.

-Doar atat? Crezi ca m-am oprit in gara doar pentru un dans in ploaie cu o femeie frumoasa? Cafeaua ta s-a racit iar eu nu ma grabesc dupa cum vezi spre petrecerea de Craciun. Este Ajunul Craciunului si momentul exprimarii dorintelor, ai continuat cu o voce calda pe care am simtit-o cum vibreaza in toata fiinta mea.

-Nici eu nu ma grabesc, venisem in gara sa scriu, asta pana cand ai aparut tu si m-ai invitat sa dansam. Imi place ploaia desi as fi vrut sa ninga, privirea mea a plecat de la chipul tau spre ploaia monotona din gara.

– Pana acum niciodata nu am dansat nici in ploaie, nici in gara si in nici un caz cu o femeie destul de excentrica care isi cauta inspiratia in Ajunul Craciunului, tremurand de frig. Dar recunosc ca m-am simtit bine. Si pentru ca tot sunt pus pe declaratii si marturisiri, iti mai spun un secret.

– Te ascult, mi-am intors privirea de la gara spre tine. Un val de caldura mi-a cuprins corpul. As vrea sa dansez din nou, ti-am soptit in gand. Te ascult, am spus cu voce tare.

– Este o cafenea,  nu foarte departe de aici. Cafeaua este buna desi ii lipseste ceva si sunt aproape sigur ca tu esti ceea ce lipseste, mi-ai spus cautandu-mi privirea. Vreau sa beau o “cafea cu aroma de femeie frumoasa”.

M-am lasat sedusa de cuvintele tentante si gustata de aroma salbatica a buzelor tale.

Intr-o zi ploioasa de 24 decembrie, gandurile mele te-au oprit si te-au adus intr-o gara unde m-ai gasit scriind despre ploaie, dragoste si calatorii.

Ma simti acum, gustul buzelor tale m-au facut dependenta de tine.

Stiu ca iubesti “cafeaua cu aroma de femeie frumoasa” iar eu sunt dependenta de dansul in ploaie:)

Maddie Ancuta

mai multe povesti in…povestea de seara

copierea sau preluarea fara acordul in scris al autoarei este interzisa

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Gandurile mele se pare ca te-au chemat.

 

 

 

 

Relatii si sex

Frumusetea Arta seductiei

Published by:

arta seductiei

Frumusetea Arta seductiei

Sa ne continuam calatoria  in lumea  frumoasa si plina de neprevazut a artei seductiei.

Am inceput cu frumusetea fizica, o sa continuam cu frumusetea sufletului , o sa vorbim despre inteligenta emotionala si multe altele.

Toti suntem frumosi, fiecare din noi  avem ceva care straluceste pur si simplu.

Din pacate, nu toata lumea stie sa lase  “stralucirea” , “milioanele de scantei” sa se vada.

Am vorbit despre frumusetea ochilor, despre senzualitatea gurii si seductia zambetului.

Sa mergem mai departe :)….

si sa recunoastem ca desi aspectul fizic este primul nostru contact,  multa lumea nu acorda atentie acestui lucru din pacate  si raman  macinati de intrebarea: “Ce este in neregula cu mine? De ce nu reusesc sa am un prieten (a), un iubita(a)? De ce sotul nu mai este atras de mine?”

Sa vorbim putin despre dantura.

Nu-i asa ca atunci cand vorbim cu interlocutorul nostru, privirea noastra coboara spre buze dand inevitabil si de dinti?

Asa este.

Exista tot felul de produse de curatare a danturii, albire, corectie a danturii strambe.

Un zambet frumos nu trebuie ruinat de o dantura proasta.

Iar daca dintii tai sunt fabulosi, nu ezita sa-i arati.

Dintii aia  frumosi si puternici trezesc placeri nebanuite doar gandindu-se la muscatura lor fina.

Pielea.. hmmm senzuala, calda, moale, colorata, placuta, aromata, matasoasa, puternica, plina de viata…care vine  insotita de zeci de nuante si arome, ca un vin  de cea mai buna calitate.

Lasa pielea sa vorbeasca, ai grija de ea, lasa sa seduca….

Barbatii sunt sedusi de pielea care se iteste cateodata destul de obraznic  de sub imbracaminte intr-un mod ispititor.

Parul. Da:) cateogoric ca  barbatii iubesc sa vada cum ne flutura pletele. Este adevarat ca exista multe forme, texturi, culori, lungimi.. si avem posibilitatea sa le avem pe toate. Alege ce ti se potriveste cel mai bine, consulta un stilist daca este cazul. Alege  sa fii cea mai buna varianta a ta.

In general ce este natural atrage cel mai mult.

Mainile, bratele, unghiile. Sa fim sinceri. Toti ne uitam la maini, unghii, brate: barbati si femei deopotriva. Mi se intampla adesea sa privesc mainile celor din jurul meu.

Cateodata am vazut la femei unghii ca niste arme.

Doamnelor.. armele sperie.. chiar daca aceste arme iau forma unghiilor. Am vazut de asemena unghii deprimante.

Trebuie sa fie curate si ingrijite. Asta este cel mai important.

Poate ca vi se pare un lucru marunt, neimportant, dar nu uitati: lucrurile marunte sunt cele mai importante, ele pot face diferenta.

Mainile, bratele  sunt facute sa imbratiseze, sa alinte, sa atinga, sa  mangaie, sa iubeasca…

Nu trebuie sa dam senzatia ca suntem pe un ring de box.

Fiti delicate, feminine si naturale. Barbatii desi multi nu par sau nu lasa sa se vada, in sufletul lor sun niste cavaleri in cautarea frumoasei si delicatei printese.

Sa mergem mai departe.. ca intr-o scena de dragoste

si sa coboram spre delicatul  gat.

Gatul care poarta mandru bijuterii:)

Ce doresc barbatii sa atinga, sa sarute printre multe altele? Gatul.. evident:)

Gatul poate spune multe ca si buzele sau ochii.

“Nu incerca sa te apropii” sau sa fie o invitatie catre sarut, poate spune

Gatul poate fi supus, mandru sau umil.

Gatul poate spune.. “Pleaca! sau Vreau sa te ascult”

 

Ne iubim gatul nu-i asa? Il adoram, il parfumam, dar se pare ca nu intelegem puterea lui.

Uitati-va cu mai multe atentie la tablouri.. si o sa vedeti cum expune cu delicatete frumustea femeii.

Dar tot gatul ne poate dezvalui incapatanarea, lipsa caldurii sufletesti si poate face pe cei care ne privesc sa se retraga speriati.

Uita-te in oglinda si priveste-te cu atentie.. si incearca sa intelegi puterea si misterul atitudini gatului.

Gatul tau poate seduce.. sau poate indeparta.

Sa mergem mai departe catre ..picioare.

Lungi, scurte, subtiri, pline, puternice.. hmmm cat mister ascund ele.

Gasesete rochia potrivita lunga sau scurta, alege tinuta impecabila care sa te completeze.

Nu uita de pediuchiura..La capatul picioarelor tale sunt niste pantofi sau sandale.

La un moment dat.. vei fi doar in picioarele goale.

Ce vrei sa se vada?

O talpa perfecta, unghii ingrijite, piele delicata si fina.

Sunt convinsa ca iti gasesti timp sa acorzi atentia cuvenita ingrijirii picioarelor.

Ele fac parte din  jocurile erotice.

Daca nu vei avea incredere in ele… si te vei feri de privirea barbatului..o sa vina momentul in care el insusi se va feri de tine.

Trebuie sa ai grija de picioare asa cum ai grija de restul corpului.

Ai grija de tine de sus pana jos, din cap pana in varful picioarelor.

Toata fiinta ta merita sa fie iubita si onorata.

Tu esti prima persoana care trebuie sa faca asta.

Bun..

Deci stim sigur ca barbatii iubesc sanii, soldurile, sanii,  coapsele, picioarele, sanii, burta,sanii, buricul, sanii.. da da.. sa recunoastem.. sanii sunt punctul nostru de atractie🙂

Deci sa recapitulam.

Ai grija de tine de sus pana jos, scoate in evidenta cu inteligenta frumusetea ta, imbracate cu lucruri care ti se potrivesc, care sa te reprezinte, care sa te faca sa te simti bine.

O haina care sta uimitor de bine pe un manechin poate sa nu se aseze bine pe tine.

Daca esti scurta, foloseste un sutien care sa-ti faca un profil frumos si mandru.

Indiferent de dimensiunile pe care le ai, nu ezita sa te consulti daca nu cu un specialist, macar cu o persoana in care ai incredere si care iti va spun ferm dar onest ce ti se potriveste si ce nu ti se potriveste.

Toata fiinta ta vorbeste.

Tu trebuie sa-i dai cuvintele potrivite care sa fie seducatoare nu respingatoare.

Maine voi vorbi despre pozitia corpului, atitudine, miscare si ce este mai important originalitate.

Fericirea noastra este in primul rand in noi.

Este acolo unde sunteti voi!

 

La multi ani Romania! si La multi ani romani de pretutindeni.

mai multe articole in Arta de a Fi tu!

pentru voi din Londra

Maddie Ancuta