Radio Catch22 London » Blog Archives

Tag Archives: povesti adevarate

Mesaje de dragoste

TATA UITĂ

Published by:

poveste emotionantaTATA UITĂ

de W. Livingston Larned

“Ascultă-mă, fiule: îţi vorbesc în timp ce dormi, cu o mânuţă sub obraz şi cu buclele tale blonde şi umede adunate pe fruntea plină de sudoare. M-am strecurat singur în camera ta. Acum doar câteva minute, pe când îmi citeam ziarul în bibliotecă, am fost înăbuşit de remuşcări. Am venit lângă patul tău cu un profund sentiment al vinei.

Iată la ce mă gândeam, fiule: am fost mereu supărat pe tine, te-am certat pe când te îmbrăcai pentru şcoală pentru că te-ai şters prea repede cu prosopul pe faţă. Te-am condamnat pentru că nu ţi-ai curăţat pantofii. Am strigat nervos la tine pentru că ai arun­cat pe jos câteva din lucrurile tale.

Te-am considerat vinovat şi la micul dejun. Vărsai băutură, înfulecai mâncarea, îţi puneai coatele pe masă. îţi ungeai pâinea cu prea mult unt. Şi când te-ai dus la joacă şi eu am plecat la sluj­bă, te-ai întors, mi-ai făcut cu mâna şi mi-ai spus: „Pa, tati!”, iar eu m-am încruntat şi ţi-am răspuns: „îndreaptă-ţi umerii!”

Apoi a reînceput totul în aceeaşi după-amiază. întorcându-mă de la serviciu, te-am spionat; stăteai în genunchi şi te jucai cu biluţele. Şosetele îţi erau găurite. Te-am umilit în faţa prietenilor tăi aducându-te acasă cu forţa. Şosetele costau bani — şi dacă ar fi trebuit să le cumperi, ai fi fost mai atent! închipuie-ţi, fiule, aşa se poartă un tată!

Iţi aminteşti, mai târziu, cum eu citeam în bibliotecă, iar tu ai intrat tiptil, cu o umbră de durere în priviri?

Când mi-am ridicat ochii din hârtie, enervat din cauza între­ruperii, ai şovăit în pragul uşii.

„Ce vrei?” m-am răstit.

N-ai spus nimic, dar ai venit în fugă şi te-ai aruncat în braţele mele şi m-ai sărutat, cu mânuţele tale mici încolăcite în jurul gâtu­lui meu cu atâta dragoste, pe care Dumnezeu însuşi ţi-a dăruit-o şi pe care nici nepăsarea n-o putea ucide. Şi apoi ai plecat, tropăind uşor pe scări.

Ei bine, fiule, câteva clipe mai târziu hârtia mi-a alunecat din mâini şi am fost pătruns de o groază cumplită. Ce făcuse din mine obiceiul? Prostul obicei de a căuta nod în papură, de a certa — asta era răsplata pe care o primeai fiindcă erai băiat. Nu că nu te iubeam; dar ceream prea multe de la anii tăi fragezi. îmi stabili­sem drept criteriu propria-mi vârstă.

Şi era atâta bunătate, frumuseţe şi adevăr în sufletul tău. Mi­cuţa ta inimă era la fel de desăvârşită ca zorii ce învăluie triumfă­tor dealurile domoale. Toate astea se adunaseră în impulsul tău de moment de a te năpusti să mă săruţi şi să-mi urezi noapte bună. Nimic altceva nu contează în această seară. Am venit la căpătâiul tău pe întuneric şi am îngenuncheat acolo, ruşinat!

E o ispăşire palidă, ştiu că n-ai înţelege toate astea dacă ţi le-aş spune când eşti treaz. Dar mâine o să fiu un tătic adevărat! O să-ţi fiu prieten de nădejde, voi suferi cot la cot cu tine şi voi râde când râzi şi tu. O să-mi muşc limba înainte să te cert. O să repet mereu, ca într-un ritual: „Nu e decât un puşti — un băieţel şi nimic mai mult.”

Mi-e teamă că te-am tratat ca pe un bărbat. Şi totuşi, fiule, acum că te văd ghemuit şi ostenit în pătuţul tău de copil, îmi dau seama că nu eşti decât un copilaş. Până mai ieri te purta mama în braţe şi îţi odihneai căpşorul pe umărul ei. Ţi-am cerut prea mult, mult prea mult”

In loc sa-i condamnam pe ceilalti haideti sa-i intelegem.

mai multe articole in Mesaje de dragoste

Arta de a fi tu

 

Amintirile Evei

Lasitati-Saruti asa cum scrii

Published by:

lasitatiSunt responsabila pentru tacerile mele lase.

Sunt responsabila pentru privirile mele plecate in fata intensitatii ochilor tai.

Sunt responsabila pentru lipsa raspunsurilor la intrebarile tale, nascute din temerile si prejudecatile mele.

Se spune ca greselile se repara nu se iarta.

“-Ce doresti acum?”, ai putea sa ma intrebi.

“-Ce doresti tu, pentru tine, nu pentru altii?, m-ai intrebat in timp ce ma priveai cum imi puneam rochia si pantofii.

Am tacut. Tacerea mea era grea si apasatoare, nu pentru ca eram foarte inteleapta.

Tacerile mele erau speriate si confuze.

Dar acum pot sa te privesc in ochi si sa-ti spun.

Doresc sa stii ca exist. Doresc sa stii ca am curaj. Doresc sa stii ca mi-am curatat viata de  frici, orgolii, vanitati, temeri.

Doresc sa stii ca ma privesc curajos in inima.

As dori sa stii ca dragostea mea iti este un inger pazitor.

Dragostea mea doreste fericirea ta. Dragostea mea doreste limpezimea ochilor tai.

Dragostea mea iti este aproape calda, blanda, puternica si inteleapta si infrunta toate tarele societatii.

Gandurile mele sunt ca aripile unui inger.

Atunci cand o sa-ti fie greu, viata o sa te incerce, singuratatea te va atinge, nelinistile te vor cuprinde, cand sufletul tau se va teme, atunci tu trebuie sa stii ca eu exist, sufletul tau geaman iti este aproape sa te sustina.

Tu ai stiut ca l-ai gasit.

Iar eu azi iti zambesc spunandu-ti ca te asteapta cuminte, statornic, iubitor, tacut si rabdator.

Oriunde si oricat.

Intr-o zi, o sa-ti povestesc despre  “sora mea”. Nu este sora mea de sange, este sora sufletului meu. Poate in alte vieti, ne-am fost mama si fiica, mi-a salvat viata sau i-am fost profesoara. Nu conteaza. Amandoua stim ca aceasta viata este ultima pentru noi si trebuie sa o traim cat mai bine si mai frumos

M-a cautat. Intotdeauna sufletele perechi se cauta.

Si tu m-ai cautat. Si tu m-ai gasit. Intelept si curios.

Eu am strigat-o si ea m-a gasit.

Ea are nevoie de mine sa se inteleaga si m-a gasit.

Eu am nevoie de ea pentru a-mi intinde bratele si deschide sufletul.

Imi stie povestea.

I-am spus ieri ca nu-ti pot spune tot ce simt, dupa atata timp, ca poate ti-ai gasit linistea langa o alta femeie, ca nu vreau sa te abat din drumul tau, sa ma crezi nebuna sau obsedata.

Ca as vrea sa afli in timp si usor despre mine si mai ales ca acum am curajul sa fiu cine sunt.

Mi-a spus plina de pasiune: ” As prefera sa ma creada obsedata, decat sa ma creada o fiinta lipsita de emotii, sentimente sau materialista, prinsa in obligatii sociale si limitata”. Spune-i ce simti chiar cu riscul de a te crede obsedata. Asculta-ti inima, aminteste-ti.

Daca el este cu adevarat sufletul tau geaman? Daca el sufera pentru ca stie ca esti nefericita?

De unde stii tu ce a gasit el? Daca cheia fericirii voastre este la el iar el stie asta si a stiut de la bun inceput, doar ca s-a lovit de un zid de spaime si preconceptii?

Sufletul meu a fost captiv minciunilor care mi-au otravit viata.

Este timpul ca el sa se inalte purtandu-si cantecul cat mai sus.

Este liber si zboara catre tine si cu tine.

 

Celelalta capitole din Saruti asa cum scrii

Maddie Ancuta

copierea sau preluarea textelor este interzisa

 

 

 

Amintirile Evei

Dezvaluiri

Published by:

saruti asa cum scriiDezvaluiri

Au trecut cateva luni de cand nu am mai scris.

M-am ascuns ca o lasa sub tacerea timpului acuzandu-l de egoismul lui.

Trebuie sa ma opresc sa ma mai mint.

Nu am stiut ca o data cu trecerea lui, voi incepe sa ma indragostesc de tine.

Nu mi-am imaginat ca scurtul tau popas in viata mea isi va pune amprente adanci in sufletul meu.

Nu mi-am putut imagina ca pe drumul care ma indeparta de tine, intamplarile traite, oamenii care ma inconjoara, gandurile rostite, visele furisate in mintea mea, ma vor trimite intotdeauna la tine.

Nu am stiu ca esti TU, eroul amintirilor mele, trecute, prezente si viitoare.

Mi-am urmat drumul pe care eram in momentul in care ne-am intalnit si pe care ne-am oprit impreuna.

Alti oameni, alte peisaje, alte povesti, alte poposiri, alte cuvinte de dragoste. Stiam ca o sa te uit, doream sa te uit.

Spuneam ca nimic nu este intamplator in viata si ca toate intalnirile au un scop. Scopul de a invata, de a experimenta, de a intelege.

Ce pot sa spun acum, dupa atata timp, cand eu te simt mai mult ca niciodata?

Cum as putea sa-ti spun, fara ca tu sa nu ma crezi nebuna, ca diminetile imi sunt trezite de aroma parfumului tau, desi eu ma trezesc in fiecare dimineata langa un barbat, care nu esti tu?

Cum as putea sa-ti explic ca tot ce ma inconjoara, mi se baga in suflet si in minte in asa fel incat eu sa nu am nici o sansa sa te uit?

Cine ar fi crezut ca timpul si distanta imi va da lectii ca eu sa te cunosc mai bine, care sa-mi aminteasca ca eu te cunosc atat de bine si ca doar trebuie sa am curajul sa te privesc? 

Trecerea timpului naste amintiri peste care se aseaza praful si uitarea.

In cazul tau trecerea timpului si distanta te aduce in inima mea: mai bun, mai intelept, mai puternic, mai frumos.

Te privesc acum asa cum evaluatorii obiectelor de arta o fac de la distanta pentru a  intelege mai bine valoarea si simbolistica lor.

Am incercat. Am plecat hotarata mai departe.

Dar..fiecare zi imi aminteste de tine.

Sunt inconjurata de  semne care ma trimit la tine. Nu mai pot sa le ignor. Nu mai pot sa te ignor. Nu mai vreau sa te ignor. Nu mai vreau sa-mi fie teama.

Scopul intalnirii noastre? Nu am curaj sa-l recunosc

Dar stiu ca scriu despre tine de ani de zile.

Asa ca este momentul sa nu mai fug.

Ti-am spus ca nu ma uit inapoi si nici nu am facut-o.

Toate amintirile legate de tine vin din prezent si viitor.

M-ai intrebat cu repros: “Ce stii tu despre mine? Nu ma intrebi niciodata nimic

Te-am privit atunci lung si tacut. Cum as fi putut sa-ti spun ca eu te cunosc dintotdeauna. Te cunosc de o viata, chiar de mai multe vieti. Ne-am uitat in ani, ne-am pierdut in vietile trecute. De data asta amintirile mele sunt mai puternice sau  eu sunt mai pregatita pentru aceasta viata

Rad, dansez, ma plimb, flirtez… atunci ceata uitarii se asterne in mine.

Dintr-o data viata imi trimite oameni ca eu sa nu te mai uit.

Si ma trezesc plangand, cu doruri adanci in suflet.

De ce? De ce? De ce sa nu te uit? De ce sa nu mergem mai departe pe drumurile noastre?

De ce fiecare cuvant rostit de altii ma trimite intotdeauna la tine?

De data asta am si martori la intamplarile mele.

Ne-am regasit si ne-am pierdut din nou. Am acceptat tacuta aceasta intamplare.

Dar…

Oameni pe care nu-i cunosc,  ma incurajeaza sa cred in ceea ce simt, care imi ghideaza pasii din ce in ce mai sovaitori.

Noi doi ne-am cunoscut datorita gandurilor mele scrise.

Ai urmat calea lor si asa ai ajuns la mine.

Dintre toti, TU ai fost cel care m-a cautat.

De ce m-ai cautat? Doar tu poti raspunde la intrebarea asta.

Cum m-ai gasit? Este simplu.

Eu te-am chemat. Gandurile mele ti-au indrumat pasii catre mine.

Te visam de ani. Te doream de ani. Faceam dragoste cu tine, cu mult timp inainte sa ne atingem.

Trebuia sa ne intalnim.

Ne era destinat sa ne intalnim.

Stii de ce te priveam in tacere?

Dialogurile noastre erau scrise de ani de zile de mine si le repetam uimita.

Cum as fi putut sa vorbesc?

Cum as fi putut sa-ti explic cand chiar si pentru mine era greu de explicat?

Iti simt rasuflarea atunci cand iti scriu. Gandurile tale imi poarta degetele care danseaza pe hartie cu sufletul tau.
Imi simti respiratia atunci cand le citesti.

Este momentul sa-mi asum povestea.

Este timpul sa stii cine sunt.

Cheia vietilor noastre este in Timpul care se aseaza intre noi.

 

Saruti asa cum scrii

celelate capitole se gasesc in Saruti asa cum scrii

 

Maddie Ancuta

copierea sau preluarea este interzisa fara acordul in scris