Radio Catch22 London » Blog Archives

Tag Archives: poveste de dragoste

Mesaje de dragoste

Imbratisarea inimii mele!

Published by:

mesaj de dragosteAs fi vrut sa te intalnesc intr-o zi de septembrie.

“De ce septembrie?”ai sa te intrebi.

Pentru ca inima mea simte dragostea si intelepciunea sufletului tau, iar, sufletul tau are stralucirea blanda a zilelor timpurii de toamna.

Ti-am spus ca te vad in culori. Emotiile culorilor blande  ale amurgului tomnatic.

Gandurile mele ma plimba si ma aseaza pe o banca veche, cioplita de un barbat indragostit. Povestea ei incepe in septembrie 1905. Inchid ochii si vad perechile de indragostiti care s-au imbratisat pe acest leagan al timpului.

Zambesc emotiilor care se nasc in mine. Vantul incepe sa fasaie ridicand frunzele in dans.

Din valsul lor se desprinde o frunza inima imbracata  in galben, verde si umbre de  rosu. Se aseaza  pe banca langa mine. Vantul mi-o trimite in palma.

O prind si o citesc ca pe o scrisoare de dragoste.

“Inima mea danseaza imbratisand inima ta!”

mai multe Mesaje de dragoste

 

Amintirile Evei

Barbatului fara chip

Published by:

poveste de dragosteBarbatului fara chip

Priveam firul subtire de apa care cadea de-a lungul  picioarelor mele. Cada se umplea incet. Apa imi alinta  trupul obosit.

Am inchis ochii ascultand  doar zgomotul  incaperii. Aleg apa pentru momentul intrebarilor care navalesc peste mine. Am nevoie de linistea pe care mi-o transmite. Fara arome, parfumuri, esente ametitoare.  Nu vreau ca senzualitatea lor sa-mi tulbure simturile. In seara asta ma voi privi, goala, abrupta,  plansa, dezorientata, confuza, dezarmata de nelinisti.

Am vrut sa nu-ti mai scriu. Cateodata te uit. Alerg, zambesc fericita zilelor care ma intampina.

Dar atunci cand tu simti ca gandurile mele scapa de sub stransoare emotiilor tale, imi iei capul si-ti indrepti privirea intensa in mintea mea.

Intreaga mea fiinta este cuprinsa de tine, lasand urme de flori pe trupul meu.

Te stiu? De cand te stiu?

Ne-am intalnit vreodata?

Ne-am despartit vreodata?

Esti in mine, desi rataciti unul de altul. Impletirea gandurilor tale ma ajuta sa regasesc drumul spre tine.

Ieri am plans.

Mergeam pe strada strecurandu-ma dibaci prin marea de oameni care ma inconjura. Le zambeam. Imi zambeau.

Dintr-o data sufletul meu a simtit apasarea gandurilor tale. M-am oprit. Oamenii continuau calatoria lor trecand parca prin mine. Ii priveam cuprinsa de vertijul miscarilor care pareau absurde. Ii vedeam cum vin spre mine, cu hainele lor patrate, mirosuri amestecate, zgomote asurzitoare.

Nu intelegeam. Eram muta si nemiscata, ca o statuie pe care pasarile se odihnesc.

Plangeam tacut. Nu aveam grimase, dar plangeam, ca ploaia intr-o zi cu soare. Dintr-o data lacrimile s-au oprit.

Stiam ca iar ai pornit in cautarea mea.
Totul s-a oprit la fel de brusc ca si atunci cand a inceput.  Zambeam ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat. Am plecat din momentul care m-a purtat in alta lume. M-am pus pus in miscare alaturi de celelalte suflete care se perindeau rapid pe langa mine.

Stransoarea ta puternica am simtit-o in mine. Stiam ca m-ai gasit din nou.

Cu sufletul strans, am urcat in autobuz.

Cui as putea spune ce simt? Cui as putea depana momentele mele halucinante? Cine ar putea sa ma creada?

Atunci pun mane pe stilou si scriu.

Scriu despre tine. Personajul meu preferat. Eroul, iubitul, barbatul visurilor mele. Ironic nu? Chiar esti barbatul din visurile mele.

Lumea te citeste.  Femeile te iubesc si te admira, barbatii sunt gelosi, iar eu …

Cine sunt eu? O femeie care scrie, simte si te viseaza.

Personajul meu a prins viata?, ai idee de cate ori m-am intrebat asta?

Viata imi trimite un vis de care eu ma indragostesc?

Cateodata plang de dorul tau.

Plang de dorul barbatului care imi bantuie gandurile, sufletul si al carui chip nu-l vad niciodata, dar pe care il simt atat de aproape.

Autobuzul se opreste. Cobor. Soarele imi aminteste ca este o zi frumoasa de vara.

Glasurile copiilor acopera zgomotul masinilor.

Pantoful meu se impiedica de  piatra. O boare calduta imi tulbura rochia. Privirea mea aluneca pentru un moment in vitrina unui magazin cu oglinzi. Oglinzi cu rame groase si multe bijuterii. Ador oglinzile. Ador bijuteriile.

mesaj Ma privesc tulburata de imaginea mea.Gandurile mele ma poarta ametitor in alte timpuri.

Ma vad arsa pe rug asemeni vrajitoarelor, pentru aceste ganduri ireale. Amintiri despre un barbat care apare doar in vis. Un vis care doare.

Vocea din spatele meu ma aduce in prezent.

Traiesc in mijlocul unor vremuri cand pot lua un pumn de pastile roz sau albastre  ca sa mi te scot din minte.

Am vrut sa incerc si varianta asta.

Dar stiu ca tu vrei ca eu sa te simt. Atunci cand te simt scriu iar tu prinzi viata prin mine.

Am sa te intreb direct. Cine esti? De ce ma tulburi ca un Luceafar in miez de noapte?

As vrea sa-ti spun cat de tare ma bantuie dorul de tine.

Cine sunt? O femeie indragostita de un vis.  Cat esti de real? Eu ti-am dat viata sau tu mi-ai dat mie viata?

Stiu ca atunci cand pleci, ca faci si asta… eu ma pierd.

Apa s-a racit de mult. Gandurile mele sunt linistite.

Strang halatul moale protector in jurul trupului meu.

Ma duc la geam sa privesc spre stele.

Un oftat adanc imi scapa concluzionand hotararea mea.

Am decis sa te astept!

Nu stiu ce as putea sa fac… decat sa astept momentul cand ne vom intalni.

 

Celelalte capitole in Saruti asa cum scrii

sau Mesaje de dragoste

 

Maddie Ancuta

Mesaje de dragoste

Zbor-Mesaj de dragoste

Published by:

Mesaj de dragosteUn zgomot vibrant se ridica din geanta mea. In cautarea telefonului, degetele mele descopera in labirintul care se casca din geanta,  nelipsitul meu stilou. Il ridic, ignorand sunetul insistent al telefonului. Il privesc. “Scriitori adevarati folosesc stiloul cand isi scriu lucrarile”, imi rasuna in minte amintirea vorbelor tale .

Sunetul telefonului s-a oprit. Cu stiloul in mana si geanta pe umar, urc cu pasi grabiti treptele trenului care ma astepta nerabdator catre o noua calatorie.

Compartimentul gol ma face stapana lui deplina.

Ma asez la geam, intotdeauna la geam si cu fata in directia mersului trenului. Vreau sa vad tot. Sa simt tot. Sa ating cu mintea tot.

Degetele mele ating delicatetea stiloului. Este fin, scrie bland. Atingerea lui este catifelata, cuvintele cresc puternice cu fiecare urma pe care  o apasa pe imaculata panza. Asa numesc foile pe care scriu. Pentru mine ele sunt panza gandurilor mele. Nu sunt simple foi. Sunt lacasul emotiilor mele care prind viata prin ele.

Privirea mea aluneca de la stilou spre geamul mudar, pe care ploaia il mai spala de amintiri.

Case, pasari, iarba, rasete de copii, indragostiti imbratisati, ganduri, vise, soare, trec cu repeziciune prin fata privirii mele.

Ma las imbratisata de magia momentului asa cum iubitele se lasa seduse de amantii lor.

Capul meu aluneca usor spre geamul rece. Monotonia cantecului trenului ma face sa simt oboseala din ce in ce mai puternic.

“Zbor!  Bratele mele incep sa prinda aripi. Ciudat dar bratele nu ma dor. Zbor si zbor, lin si linistit. Sentimentul este coplesitor. Sufletul meu este usor.

Dintr-o data  lacrimi imi picura pe chip si aripi. Zborul meu le lasa sa cada pe pamant. Sub atingerea lor  pamantul naste flori.

Te simt in fiecare piatra peste care trec in zborul meu.

Te simt in fiecare tresarire a sufletului meu.

Te simt in desertaciunea gandurilor mele.

Te simt in fiecare cuvant nerostit.

Te simt in fiecare lacrima.

Nu stiam ca ma dori atunci cand ma veghezi.

O pala de vant imi poarta aripile spre tine. Te privesc cuminte, o lacrima iti  atinge obrazul. Mana ta se duce spre ea, o atinge si o sa saruta.

Tu nu vezi, dar, sarutul meu ti-a lasat noroc pe chip.

Zborul meu ma intoarce in timp, la tine.

Te vad.

Singur in camera, tacut si adanc. Ma iei adesea si ma citesti. Dupa ce dai randurile la o parte asa cum vantul toamnei imprastie frunzele pictate, ramai doar cu sufletul meu.

Continui sa zbor printre amintiri.

De data asta suntem noi doi.

Intr-o zi intrebarea care astepta nerabdatoare in tine s-a asezat pe pantecul meu lin, asemeni unei frunze care danseaza pe apa.

-Ce inseamna trupul meu pentru tine? m-ai intrebat managaindu-mi pielea indragostita de caldura ta.

Sarutandu-ti moliciunea buzelor, ti-am respirat soptit in ureche:

” Trupul tau este lira la care sufletul meu canta impletindu-si gandurile. Sufletul meu prinde culoare in tine”.

Din trupurile noastre impletite s-a nascut un zbor.

Zgomotul trenului m-a trezit din vis.

Imi privesc mainile. Un fulg imi cade pe genunchi.

Privesc gara tacuta.

Tu nu mai esti, ai ramas in mine desi ai plecat de mult.

M-ai invatat sa zbor.

Desi nu te vad, te simt in toate pietrele peste care trec si in toate cuvintele nerostite.

Azi eu zbor.

Sufletul tau ma poarta pe aripi catre Soare.

Tu esti aripile mele.

Tacut si adanc continui sa ma inalti.

 

Mai multe mesaje de dragoste

Maddie Ancuta