Radio Catch22 London » Blog Archives

Tag Archives: pasiune

Amintirile Evei

Dragoste si ura

Published by:

mesaj de dragosteStiu ca ma urmaresti plin de –dragoste si ura-.

Imi urmaresti gandurile, miscarile, imbracamintea, ritmul in care imi bate inima.

De unde stiu? Te simt. Umbra ta imi bantuie visele. Trupul meu iti poarta amprenta. Piele mea este intoxicata cu tine. Ma trezesc cu parfumul tau pe mine si gustul tau in gura. Ti-ai marcat locul. Nu mai pot apartine nici unui alt barbat.

Iar tu stii. Mai mult, iti place jocul asta ascuns. Iti  vad privirea aprinsa a ochilor tai negri atintiti in sufletul meu. In mod diabolic imi amintesti asta la fiecare respiratie a mea.

Esti ca un animal de prada. Astepti cuminte si urmaresti din umbra.

Stii, simti prezenta unui alt barbat in preajma mea. Iar cand il simti, iesi la atac facandu-ti prezenta in mine.

Cum m-ai numit?

“Tarfa versata”. Nu mi-ai spus doar o singura data. Mi-ai repetat-o de zeci de ori. Trebuie sa te cred, nu-i asa?

“Am vrut sa-ti spun de foarte mult timp. Esti o tarfa versata”. Iti amintesti? Astea sunt cuvintele tale.

Mi-ai urlat in fata, cu pasiune si furie. Pasiunea care ne impleteam trupurile si furia…furia care zace intr-o mare de dragoste.

-Daca crezi atat de mult ca sunt doar o tarfa versata de ce nu-ti iei gandurile din mine.

-De ce continui sa ma urmaresti? Crezi ca nu te simt?

Ahh stiu ca tu stii ca eu stiu. Ma cunosti atat de bine. Stii ca te simt si continui sa te joci cu mine.

Jocul tau cu mine l-ai inceput cu mult timp inainte sa ne cunoastem.

Eu stiu. Tu stii. Amandoi stim asta acum.

Jocul continua.

Mai multe capitole din Saruti asa cum scrii

Copyright © 2013 ! All rights reserved !Maddie Ancuta

Amintirile Evei

Joc mut

Published by:

mesaje de dragoste

Joc mut

7 Octombrie ora 19.00.

Trenul intra in gara. Sterg mesajul pe care doream sa ti-l trimit. Nu poate sa-ti spuna ce doresc cu adevarat sa-ti spun.

Cobor grabita din tren, alunecand  printre putinii oameni care se reintorceau acasa sau mai faceau mici cumparaturi.

Doua ore mai tarziu, revin in aceeasi gara micuta. Intalnirea legata de noul meu proiect s-a incheiat.

Ora 21.00 Gara este pustie, tabela imi arata ca trenul are o intarziere de 3 minute. Ma asez zambind pe bancuta din gara, bucuroasa ca trenul are o intarziere de trei minute.

Trei minute in care ma pot relaxa si lasa gandurile  sa se joace.

Un barbat agitat intra in gara. Se grabeste. Se misca ca un leu in cusca, de sus in jos, bombanind intarzierea de 3 minute, gesticuland si vorbind nervos  la telefon.

Acelasi tren, aceeasi intarziere care pentru mine este moment de liniste, pentru el moment de iritare.

Am fost si eu ca el odata. Cateodata mi se intampla sa recad in pacat, asa cum alcoolici la petrecere, cad in capcana paharului de vin baut pe furis.

Nu mai sunt dependenta de timp.

Cele trei minute s-au scurs, trenul intra in gara si isi deschide usile pentru mine si pentru domnul agitat. Nimeni nu coboara din el. Este doar trenul intarziatilor in noapte.

Ma asez. In fata mea sta un barbat cu ochi albastri care citeste o carte mare, cu coperti rosii si titlul scris cu litere aurii. Marco.. doar atat am reusit sa descifrez din titlul. S- a oprit din citit,  m-a privit si mi-a zambit. Asa am descoperit ca are ochi albastri. Se ridica, isi pune cartea in geanta, ma saluta si coboara. Mai am inca o statie inainte de a ajunge in orasul meu. In cealalta parte a compartimentului cineva motaie.

Gandurile se reintorc la tine, se intorc in timp, in urma cu 2 ore si jumate la ultimul cuvant “masca”. Atunci  m-am oprit brusc pentru ca “am vazut” ceva. Tocmai a fost anuntata statia unde trebuie sa cobor.

8 octombrie. ora 7.00 am

Imi place jocul nostru mut.  Fara reguli, bariere pe care am fi tentati sa le incalcam.

Eu iti scriu ceva frumos, tu ma inveti ceva nou.

Gandurile mele te privesc si iti cer permisiunea sa dansezi cu ele in ritm de vals. Dintr-o data oasele incep sa-mi trosneasca, dar nu ma dor. De sub rochia alba rasar aripile gandurilor mele care te imbratiseaza strans.

Iti privesc chipul de sub masca de catifea neagra. Ochii-ti sunt negrii si stralucitori.
Extazul este muzica pe care dragostea ne invata sa dansam.

Asta am vazut. Ochii tai negri si stralucitori.

13 octombrie.6.30 M-am trezit cu mult inaintea ca alarma ceasului sa sune. In minte mi-am aranjat pe ore intreaga zi. De la ora x la ora y,grafic cu hotararea matematicianului care trebuie sa ajunga la QED (quod erat demonstrandum). Am revazut ziua anterioara . Incantata de aranjament, m-am ridicat din pat, punandu-mi halatul aruncat pe jos, cu o seara inainte,  indreptandu-ma hotarata spre bucatarie cu gandul la cafeaua de dimineata. Geamurile sunt acoperite de o ploaie marunta. Ascult muzica ploii. Simt cum lenea incepe sa se insinueze in mine. Aburii cafelei imi seduc simturile. Am sters din  minte  programul facut pentru ziua de azi. Asa ca las amintirile sa ma poarte la ziua de marti, ora 19.00 si sa-mi continui gandurile suspendate la cuvantul masca.

Recunosc ca nu sunt pregatita sa stiu cine se ascunde  sub masca de catifea neagra, desi imi doresc sa aflu asta. Cateodata sunt aproape convinsa ca stiu cine esti.

Dar ma gandesc ca nu este atat de important numele C sau V. Cel mai important este cum te simt si ce insemni pentru mine.

Am fost indragostita, am trimis mesaje de dragoste, am primit mesaje de dragoste, mi-am purtat rochia de mireasa.

Traiesc, respir si calatoresc mult cu trenul. In tren citesc.

Te citesc. Citesc pasiunea din tine.

Sa-ti spun un secret, nu acel secret mare despre care iti vorbeam.

In viata mea au intrat multe cuvinte. Unele m-au facut fericita, altele m-au facut sa plang, altele m-au infuriat, altele m-au lasat indiferenta sau mi-au dat speranta.

Cuvintele tale ma leagana, ma mangaie protector. Asa le simt eu.

Aproape ca am plans cand am citit :” Ai un suflet pur. Imi place asta” sau “Imi place cum scrii”

Sufletul meu este cea mai importanta parte din mine. Partea pe care o iubesc si o protejez cel mai mult.

Distanta dintre noi cateodata se surpa brusc aducandu-ma foarte aproape de tine, aproape simtindu-ti respiratia si energia ta de barbat.

Ai sa zambesti, dar cateodata chiar iti aud apasare cuvintelor. Le aud cum le spui clar si apasat, ca sa inteleg mesajul lor corect. Cateodata simt graba ta dar si momentele de tandrete.

Iubesc tacerile sub care te ascunzi, ca eu sa nu te gasesc sau mai bine spus sa nu te recunosc.

Asta imi reaminteste de jocurile copilariei. Baba oarba. Cu ochii legati dar cu simturile alerte. Recunoscandu-ne dupa hainele purtate sau dupa chicotitul vesel.

Nu sunt pregatita sa-mi spui cine esti.

Poate pentru ca, stiu cine esti.

Iubesc acest joc mut. Joc fara reguli, fara obligatii, fara cerinte pe care poate nu as putea sa le implinesc.

Ce suntem sau cine suntem?

Personajele principale dintr-o carte. Crestem impreuna, ne influentam, ne descoperim, ne ghidam.

Barbatul si femeia.

Nu conteaza numele. Am putea sa ne numim chiar: Adam si Eva.

Impreuna muscam din marul cunoasterii, intelepciunii si pacatelor dulci.

Ador sa te privesc prin oglinda in care sufletul tau se reflecta.

Stiu ca atunci cand tu vei sti ca eu sunt pregatita, oglinzile in care ne reflectam acum, le vom da la o parte, vom ramane drepti, fata in fata, privindu-ne deschis, fara prejudecati si minciuni.

Este randul tau acum sa ma inveti ceva ce eu nu stiu.

Mai multe capitole in  Amintirile Evei

Maddie Ancuta

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Scrisoare unui necunoscut

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Amintirile Evei Mesaje de dragoste

Te iubesc “ingerul” meu…!

Published by:

poveste de dragosteTe priveam printre genele intredeschise, ochii tai verzi ca marea ma priveau curiosi si fascinanti ca si cum ar fi fost prima data cand ma vedeau.

-Stii ca esti prima femeie pe care o vad facand “gropite”  in timp ce doarme?, mi-ai spus tu razand.

Zambind m-am lasat imbratisata de tine. Bratele tale puternice ma protejau. Langa tine ma simt ocrotita si iubita ca un copil, dar stiu ca sunt si femeia de care tu esti atat de indragostit.

– Cum fac gropite? m-am alintat eu respirandu-te cu nesat.

– Zambesti in somn si faci gropite,  iar eu ti le sarut toata noaptea. De ce zambesti in somn? Ce visezi? La multi ani! Te iubesc ingerul meu, mi-ai spus strangandu-ma puternic in brate.

-Te visez pe tine si zambesc pentru ca sunt fericita. Sunt fericita pentru ca te iubesc, pentru ca intotdeauna de ziua mea ninge si ca noi doi acum vom face ingeri de zapada, ti-am raspuns razand  acoperindu-te cu un potop de sarutari.

Am iesit afara. Fulgi mari si pufosi ne acopereau chipurile inghetate de frig.

Am inceput sa dansam. Ochii mei se dezlipeau cu greu de buzele tale rosii doar ca sa priveasca dansul fulgilor de nea.

Ne-am asezat amandoi pe stratul pufos alb care scartaia placut sub greutatea trupurilor noastre si am facut doi ingeri de zapada.

– Iti amintesti cand am facut prima data ingeri de zapada? m-ai intrebat privindu-ma brusc foarte atent.

– Cum as putea sa uit?, am raspuns privindu-l pe Victor foarte serioasa. Atunci m-am indragostit nebuneste de tine.Te iubesc din ziua in care am facut primii ingeri de zapada. Ningea, era ziua mea si faceam fotografii. Incercam sa fac ingeri de zapada pe care sa-i fotografiez.

– Si eu m-am indragostit tot atunci de tine, mi-ai spus, acoperindu-mi buzele cu un sarut cald, avand gust de zapada. Te priveam de o jumatate de ora cum te chinuiai cu aparatul de fotografiat sa nu-l uzi. Ma amuza felul in care te strambai cand faceai fotografiile. Chiar am vrut sa te intreb, de ce te strambi cand faci fotografii, a continuat Victor razand.

– Cum ma stramb? l-am intrebat pe Victor tavalindu-ne amandoi in zapada ca doi copii mici.

– Te strambi si esti urata, ai izbucnit in ras, acoperindu-mi fata cu zeci da sarutari “reci” si fierbinti.

Te iubesc! Te iubesc pentru ca esti “ingerul meu” , pentru ca dansam chiar si printre fulgii de nea. Te iubesc pentru ca m-ai invatat sa fac ingeri de zapada, te iubesc pentru ca ma iubesti chiar si cand fac fotografii, ma stramb si sunt urata, am continuat, izbucnind in hohote de ras.

……………………..

Un an mai tarziu.

Ninge! Ma uit cu nerabadare spre tabela care ar fi trebuit sa-mi arate cand o sa vina autobuzul sa ma duc spre casa. Traficul este infernal, totul este aproape blocat. Privesc spre cer la fulgii care continua sa cada peste mine, peste noi, peste oras dansand jucaus.

Imi strang haina mai tare in jurul meu cu gandul si dorul de tine.

La multi ani mie! Ninge!

Privesc ceasul care imi arata ca este foarte tarziu. Printre fulgii generosi pornesc spre casa, lasand in spatele meu orasul si “oamenii vii” de zapada.

In casa este cald si bine. Dau drumul la apa fierbinte. Spuma generoasa  din cada imbraca cu arome de lavanda aerul din baie.

Ma alint in apa fierbinte respirand cu nesat aerul parfumat. Gandul meu fuge la tine. Trupul meu se arcuieste infiorat de placerea amintirii trupului tau fierbinte lipit strans de al meu. Sanii mei se intaresc de dorul tau si-mi musc instinctiv buzele pe care tu le saruti cu atata pasiune. Baia fierbinte imi rascoleste toate simturile. Ma duc spre dormitor incercand sa rezolv marea problema a acestei seri. Ce rochie sa imbrac.

Ma privesc in oglinda, strambandu-ma, hohotind de ras.

M-am oprit  razand de figura mea.

“Te iubesc mai ales cand te strambi” cuvintele tale amuzate imi rasuna in minte.

Mi-am imbracat rochia si m-am dus din nou la oglinda sa ma privesc.

Rochia neagra este perfecta. Se unduie maiestuos pe trupul meu care te asteapta nerabdator.

Nu, in seara asta nu am de gand sa ma stramb, mi-am spus in gand in timp ce mi-am facut smechereste cu ochiul in oglinda. In seara asta o sa-mi musc buzele de placere scaldandu-ma in adancul priviri tale de smarald.

Ding! Dong! Ding! Dong!

Imi ciupesc obrajii pentru o culoare naturala, in cinstea amintirilor din copilariei si a repetitiilor sarutarilor din oglinda in pregatirea primului sarut adevarat.

Deschid usa si te privesc fascinata. Zeci de ganduri imi alearga prin minte.

-La multi ani! ingerul meu Te iubesc! mi-ai spus strangandu-ma in brate.

Reusesc sa spun doar: Te iubesc! ochii mi se umplu de lacrimi de fericire.

Adesea ma surprind gandindu-ma cum as putea trai fara tine, gandul asta mi-l alung din minte, pentru ca stiu ca nu pot trai fara tine.

Imi musc buzele de pofta buzelor tale.

– Nu face asta, imi spui sarutandu-ma patimas. Nu-ti mai musca buzele, altfel nu vom mai pleca. Nu vreau sa facem dragoste aici. Am ceva perfect pentru tine imi spui rostogolind cuvintele printre buzele tale care aproape ca-mi strivesc buzele intr-o sarutare prelunga.

Ne suim in masina.  Iti privesc chipul calm si frumos ca o efigie romana. Continui sa te privesc la fel de fascinata ca in prima zi. Nu pot trai fara tine, te iubesc atat de mult, gandul meu aproape ca-mi striga in minte.

Te vad cum iti intorci fata spre mine si-mi spui zambind :”Si eu”

-Tu “ce” Victor, te intreb usor amuzata.

– Ti-am raspuns gandului tau,mi-ai raspuns aruncandu-mi o privirea jucausa.

-De unde stii tu ce gandesc eu, te-am privit de data asta usor intrigata

– Pentru ca eu stiu tot ce esti tu. Stiu ce gandesti, stiu ce-ti place, stiu ce mananci, stiu ce visezi, stiu ce nu-ti place, stiu cand ma doresti sau esti suparata pe mine. Stiu tot, mi-ai raspuns foarte serios.

Cuvintele tale mi-au infiorat inima de placere si dragoste.

Te iubesc pentru ca existi in viata mea, iubesc clipa in care te-ai nascut si mi-ai fost predestinat. Te iubesc pentru ca nu ai trecut pe langa mine fara sa te opresti. Te iubesc pentru felul in care ma faci sa ma simt, te iubesc pentru felul in care ma faci sa scriu, gandurile mele au continuat declaratia de dragoste spusa doar in mintea mea.

– Si eu, ai continuat cu acelasi ton jucaus. Si eu te iubesc pentru ca mi-ai fost predestinata si ca pot sa-ti sarut in fiecare noapte zambetul cu gropite, zambetul pe care il ai de fiecare data cand ma visezi pe mine.

La multi ani, ingerul meu. Te iubesc!

– Te iubesc! am soptit fericita

Masina se opreste. Privelistea ma lasa aproape fara respiratie. Luna isi plimba razele palide pe stradul gros de zapada facandu-l sa straluceasca diamantin. Aerul rece ma face sa ma cutremur de frig. Victor m-a luat in brate si am intrat in casa, unde era cald, mirosea a brad, focul din semineu arunca in aer lumini ciudate si zgomote de lemne trosnite.

M-am asezat in fata semineului. Inchid ochii , te vad si incep sa scriu in minte povestea mea, povestea ta, povestea noastra.

Imi este greu sa-mi amintesc cand noi doi am fost straini. Ne stim de o viata, ne stim de vieti, ne stim dintotdeauna.

Deschid ochii si-ti privesc ochii care-mi citesc gandurile si-mi stie sufletul.

Buzele tale se apropie aproape timid de buzele mele pe care incepe sa le guste incet. Ma las usor pe spate lasandu-ma purtata de pasiunea imbratisarii tale. Sanul meu se lasa mangaiat de palma ta pofticioasa. Buzele tale coboara spre urechea pe care o musti usor, simtindu-ti respiratia fierbinte. Vibrez in ritmul respiratie tale. Respir o data cu tine.

Inchid ochii, corpul meu tasneste spre tine ca o sageata.

Buzele tale imi acapareaza gura. Limba ta se impleteste pacatos in jurul limbii mele.

Rochia este inutila..

Imi place sa-ti simt trupul fierbinte si puternic care ma completeaza asa cum gandurile tale imi completeaza gandurile, asa cum viata ta completeaza perfect viata mea

Zgomotul lemnelor care ard incet se pierd printre zgomotele sarutarilor noastre si a trupurilor imbratisate pasional

Continuam sa ne iubim tandru, prelung in timp ce afara continua sa ninga.

Suntem inlantuitit intr-un dans amoros  formand un singur trup care are doua inimi, doua suflete intalnite si imbratisate pentru totdeauna.

………………

Un an mai tarziu.

Privesc mijind ochii spre perna de langa mine. Ochii tai verzi nu-i mai vad. Zambesc pentru ca stiu ca iubesti gropitele pe care le fac atunci cand zambesc. Inchid ochii si te vad. Deschid ochii si te vad.

Ma ridic din pat si ma duc spre geam.

Privesc pierduta in ganduri la fulgii mari de nea. Fruntea mea fierbinte cauta sprijin pe fereastra rece acoperita de flori de ghiata.

La multi ani mie!

Continui sa privesc la copiii care se joaca zgomotos, alergand, razand , facand oameni de zapada.

Ti-am spus ca nu stiu sa traiesc fara tine.

Incerc sa invat, dar se pare ca nu am rezultate .Lacrimile imi umplu sufletul.

O fetita se arunca razand in omatul gros facand ingeri de zapada. Un baietel se aseaza langa ea.

Le zambesc si ei imi fac cu mana.

Imi pun in graba niste haine pe mine si ies afara.

Deschid bratele incercand sa cuprind trupul tau fantomic si incep sa dansez. Ridic ochii spre cer si-ti zambesc.

Nu ai uitat ca azi este ziua mea. Un fulg mare se aseaza ca un sarut pe buzele mele.

Din cer imi trimiti fulgii sub care dansez. Ma asez si incep sa fac ingeri de zapada. Unul pentru tine si unul pentru mine.

Stiu ca ai plecat intr-un alt cer iar de acolo continui sa ma privesti si sa ma iubesti.

M-ai  invatat sa fac ingeri de zapada, dar nu m-ai invatat sa respir fara tine.

Stiu ca ma astepti si ca viata ne-a despartit pentru o scurta perioada de timp.

Acum am inteles ca cei mai frumosi si buni oameni au treburi mai importante inntr-un alt cer.

Tu nu ai cazut, doar o alta stea s-a nascut.

Stiu ca o sa vina si ziua in care tu o sa ai nevoie de mine, iar eu voi veni sa dorm in bratele tale,  zambind in somn de fericire.

Pana atunci eu te astept si te privesc: cu ochii inchisi sau ochii deschisi.

Te iubesc ingerul meu!

Continua sa ninga…

 

Maddie Ancuta

copierea sau preluarea materialelor este interzisa fara acordul in scris al autoarei

face parte din Saruti asa cum scrii