Radio Catch22 London » Blog Archives

Tag Archives: Marea Neagra

Politichie

4 ani de la hotărârea CIJ în cauza „Delimitarea maritimă în Marea Neagră”

Published by:

diplomatia romaneascaConferinţa Jurisdicţia obligatorie a Curţii Internaţionale de Justiţie.   4 ani de la hotărârea CIJ în cauza „Delimitarea maritimă în Marea Neagră”

 

Ministerul Afacerilor Externe şi Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti au organizat astăzi, 4 februarie 2013, cu prilejul lansării dezbaterii publice privind acceptarea de către România a jurisdicţiei obligatorii a Curţii Internaţionale de Justiţie, Conferinţa Jurisdicţia obligatorie a Curţii Internaţionale de Justiţie. 4 ani de la Hotărârea Curţii Internaţionale de Justiţie în cauza „Delimitarea Maritimă în Marea Neagră (România c. Ucraina)” (http://old.mae.ro/index.php?unde=doc&id=36753). Lansarea dezbaterii publice referitoare la posibilitatea acceptării de către România a competenţei obligatorii a CIJ a fost anunţată de către ministrul român al afacerilor externe, Titus Corlăţean, la 24 septembrie 2012, la New York, cu prilejul participării la masa rotundă ministerială „Mijloace paşnice de soluţionare a diferendelor. Rolul Curţii Internaţionale de Justiţie şi al Curţii Permanente de Arbitraj”, desfăşurată cu ocazia deschiderii lucrărilor Reuniunii la nivel înalt pe tema statului de drept, context în care ministrul afacerilor externe a subliniat că „România este un ferm susţinător al Curţii”.

Lucrările Conferinţei au fost deschise de către decanul Facultăţii de Drept, conf. dr. Flavius Antoniu Baias şi de secretarul de stat Bogdan Aurescu. „Acest moment al pronunţării hotărârii CIJ trebuie să fie marcat, în fiecare an, prin astfel  de manifestări, nu numai pentru dezvăluirea aspectelor teoretice şi practice pe care le-a ridicat susţinerea intereselor în faţa Curţii şi apoi pronunţarea Hotărârii, ci şi pentru transmiterea mai departe generaţiilor de studenţi – din rândul cărora se pot recruta potenţialii viitori diplomaţi – a faptului că România reîncepe să se manifeste din nou ca o forţă diplomatică în aria internaţională a acestui tip de relaţii, care, împărtăşind eleganţa pe care o presupune diplomaţia, nu fac altceva decât să fie un adevărat război care apără interesele pe arena internaţională, un război cu armele inteligenţei, nu ale forţei”, a declarat conf. dr. Flavius Baias.

Peter Tomka, Preşedintele CIJ, a transmis, cu această ocazie, un mesaj video (http://youtu.be/aUCmrGrfzrE), prin care a evidenţiat importanţa Curţii de la Haga în reglementarea diferendelor interstatale şi, în acest context, semnificaţia acceptării jurisdicţiei obligatorii a Curţii Internaţionale de Justiţie în baza art. 36 alin. 2 din Statutul CIJ: „Acest concept – supremaţia dreptului  – necesită existenţa unor instanţe imparţiale şi independente – în care disputele să poată fi soluţionate şi drepturile să poată fi afirmate. În relaţiile internaţionale jurisdicţia unei instanţe depinde de consimţământul statelor (…). Statele pot face o declaraţie în conformitate cu articolul 36 alin. 2  din Statut în sensul că recunosc ca obligatorie, în raport cu orice stat care acceptă aceeaşi obligaţie, jurisdicţia Curţii în toate disputele de ordin juridic”. Totodată, Peter Tomka a reamintit Hotărârea CIJ în cauza Delimitarea maritimă în Marea Neagră: „În Hotărârea sa, pronunţată cu patru ani în urmă, pe 3 februarie 2009, Curtea, în mod unanim – şi, ar trebui să adaug, în unicul caz din istoria sa în care niciun judecător nu a formulat o opinie separată sau o declaraţie – a stabilit traseul liniei de delimitare între platoul continental şi zonele economice exclusive ale României şi Ucrainei. Importanţa hotărârii transcende contextul strict bilateral.  Curtea a profitat de această oportunitate pentru a distila o evoluţie de mulţi ani a jurisprudenţei sale privind delimitările maritime, începând cu hotărârea din 1969 în cazul privind Platoul Continental în Marea Nordului, şi a prezenta metodologia sa în privinţa delimitării în termeni clari şi accesibili”.

În cuvântul său introductiv, Bogdan Aurescu a evocat experienţa pozitivă a României la CIJ în contextul procesului privind Delimitarea Maritimă în Marea Neagră (România c. Ucraina), ţara noastră devenind respectată, pe plan mondial, pentru modul în care susţine dreptul internaţional. „La patru ani de la adoptarea Hotărârii Curţii de la Haga, care a însemnat pentru statul român cea mai mare extindere de jurisdicţie suverană de după 1918, doresc să remarc în mod special cât de important este pentru un stat ca România să ştie să folosească în mod adecvat instrumentele „inteligente” ale dreptului internaţional pentru a-şi atinge interesele naţionale, obiectivele majore de politică externă. Echipa care a lucrat în acest caz este mulţumită şi de faptul că în zona câştigată la Haga au fost descoperite şi resurse importante de hidrocarburi, mai substanţiale decât credeam noi atunci când s-a finalizat procesul. Iar Curtea Internaţională de Justiţie este fără îndoială cel mai sofisticat mecanism de soluţionare a diferendelor internaţionale, prin urmare dezbaterea lansată astăzi în ce priveşte acceptarea jurisdicţiei obligatorii este foarte oportună.”, a precizat secretarul de stat, fost Agent al României la CIJ în cazul menţionat.

Hotărârea CIJ în speţa privind Delimitarea Maritimă în Marea Neagră (România c. Ucraina), pronunţată pe data de 3 februarie 2009, a recunoscut jurisdicţia şi drepturile suverane ale României pentru 9700 km² de platou continental şi zonă economică exclusivă, adică 79,34% din suprafaţa de 12.200 km² aflată în dispută între România şi Ucraina, fiind prima hotărâre din istoria CIJ pronunţată în unanimitate.

Secretarul de stat Bogdan Aurescu a evocat şi importanţa procesului de reflecţie pe marginea acceptării de către România a jurisdicţiei obligatorii a CIJ, arătând care este semnificaţia depunerii unei astfel de declaraţii pentru politica externă a unui stat: „În primul rând, este un semnal că statul respectiv consideră ca fiind dezirabilă soluţionarea disputelor juridice pe care le-ar avea cu alte state de către Curtea Internaţională de Justiţie, prin aplicarea dreptului internaţional. Este aşadar o proclamare a încrederii sale în dreptul internaţional şi mai ales în rolul Curţii ca promotor şi garant al supremaţiei dreptului în relaţiile internaţionale. De asemenea, reprezintă expresia hotărârii unui stat de a-şi fonda politica externă pe respectarea strictă a dreptului – pentru că un stat care face o astfel de declaraţie trebuie să fie pregătit să-şi apere interesele prin mijloace juridice, în faţa celei mai importante instanţe internaţionale”.

De asemenea, în cadrul conferinţei au mai prezentat intervenţii prof. dr. Raluca Miga Beşteliu şi Ion Gâlea, director general pentru afaceri juridice în MAE, fiind prezentate avantajele acceptării de către România a jurisdicţiei obligatorii a Curţii Internaţionale de Justiţie, precum şi practica altor state în materie. De asemenea, a avut loc o sesiune substanţială de întrebări şi răspunsuri.

Conferinţa a reprezentat primul eveniment dintr-o serie dedicată dezbaterii publice privind acceptarea de către România a jurisdicţiei obligatorii a CIJ, iniţiată de Ministerul Afacerilor Externe. În sprijinul promovării dezbaterii publice pe acest subiect, pe site-ul MAE va fi disponibilă o secţiune specială unde vor fi prezentate o serie de informaţii relevante în acest sens şi, totodată, va exista un portal unde publicul îşi va putea exprima opiniile şi punctele de vedere.

Informaţii suplimentare

Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ), cu sediul la Haga, este organul principal judiciar al ONU şi una dintre cele mai prestigioase, importante şi respectate instanţe internaţionale. A fost  înfiinţată în 1945, în baza Cartei ONU. Până în prezent, pe rolul Curţii au fost înregistrate 152 de cazuri.

Exprimarea consimţământului statelor de a apărea în faţa instanţei de la Haga trebuie să fie consensuală, expresă şi neechivocă. Statutul CIJ reglementează, printre modalităţile prin care un stat poate accepta jurisdicţia acesteia, depunerea unei declaraţii la Secretarul General al ONU, în baza art. 36 alin.2 din Statut, prin care un stat se angajează să supună jurisdicţiei CIJ toate diferendele juridice care ar apărea în raporturile sale cu un alt stat, cu condiţia ca acesta din urmă să fi acceptat, printr-o declaraţie asemănătoare, această jurisdicţie.

Astfel, declaraţia privind recunoaşterea ca obligatorie a jurisdicţiei Curţii este un act unilateral al statului prin care, pe de o parte, acesta obţine dreptul de a aduce în faţa instanţei un alt stat care a acceptat jurisdicţia Curţii printr-o declaraţie similară şi, pe de altă parte, prin care îşi asumă obligaţia de a apărea în faţa instanţei internaţionale în cazul în care un alt stat (care a depus acest tip de declaraţie) ar iniţia proceduri împotriva sa.

Declaraţia este un act reversibil, statul care a depus-o putând-o retrage în orice moment. De asemenea, declaraţia se poate face pe termen limitat şi poate fi însoţită de rezerve, prin care statul respectiv poate scoate anumite categorii de litigii de sub jurisdicţia Curţii.

Până în prezent 69 de state, dintre care 22 de state membre UE, au recunoscut printr-o astfel de declaraţie, jurisdicţia obligatorie a Curţii.

Diverse

O lume minunata!

Published by:

parinti si copiiBuna dimineata dragi parinti, copii, bunici !

Dupa doua saptamani de absenta ne-am intors. Ne-a fost dor de voi 🙂

ora 9.00 Londra, 11.00 Romania va invitam la o noua emisiune O lume minunata!

Sa va spunem cu Ayana Lee este inca in Los Angeles si canta, Loredana micuta noastra scriitoare este in plina febra a unor concursuri literare. Micutul nostru Cristian se intreaba legat de talentele lui si ce doreste sa se faca atunci cand o sa fie mare. Multe intrebari despre adolescenta din partea adolescentilor.

O sa am un nou coprezentator. Un tanar aspirant de a fi designer de doar 13 ani si jumatate. O sa postam in curand toate lucrarile sale si va invitam  sa ne impartasiti parerile dvs  despre lucrarile sale.

Dar sa va povestesc programul de azi.

Povestile sunt foarte importante pentru copii: ii ajuta sa-si dezvolte vocabularul, imaginatia, sa se exprime, sa scrie. Astazi o sa citim cateva povesti, o sa le comentam si o sa scoatem cateva aspecte in evidenta. Avem si un invitat special Cristian, el o sa ne ajute. Are o imaginatie frumoasa si  sper sa  aiaba curajul pana la capat de a fi alaturi de noi.

O sa ascultam doua legende frumoase : Baba Dochia si Legenda Privighetorii.

Vom continua calatoria noastra in Recreatia mare: Portretul colegii de banca

Nu vom uita sa descoperim lumea. Asa ca de data asta vom ajunge la Marea Neagra si vom descoperi cateva lucruri interesante despre Marea Neagra. Marea Neagra nu seamana cu nici o alta mare de pe glob.

Dar vom vorbi si despre Marea Rosie.

Vom continua cu ghicitori si glume, Stiati ca…!

Un subiect delicat este Adolescenta. Multi parintii se confrunta cu multe probleme in aceasta perioada. Va ajutam cu cateva informatii utile.

Cele trei stadii ale adolescentei

Adolescenta incepe cu pubertatea si se termina cu maturitatea (stadiul de adult). Se caracterizeaza printr-un salt in dezvoltarea fizica generala (inaltime, greutate, proportii) si mai ales prin cresterea si maturatia organelor genitale si aparitia caracterelor sexuale secundare. Aceste modificari determina concomitent adaptari psihosociale, realizandu-se maturatia complexa a fiintei umane in devenire pentru perioada adulta.

Se deosebesc trei stadii: timpuriu, mijlociu si tarziu.
Adolescenta timpurie

Incepe la fete de la 11 la 13 ani; la baieti de la 12 la 14 ani.

Este o perioada foarte variabila ca moment de aparitie nu numai de la un sex la altul, dar si in cadrul aceluiasi sex.

La baieti apare mai tarziu; foarte multi dintre ei se comporta “copilareste”, fara vreo modificare a caracterelor sexuale si ale comportamentului general. Schimbarile apar de cele mai multe ori brusc si evolueaza rapid. Constituie un obiect de preocupare intensa atat pentru scolar, cat si pentru parinti. Fiecare (adolescenti si parinti) se intreaba daca totul decurge “normal”.

Relatiile cu familia se tensioneaza mai ales intre mama si fiica si respectiv intre tata si fiu. Se intaresc relatiile cu anumiti prieteni de aceeasi varsta si cu adulti din afara familiei. Slabeste implicarea in familie, incearca uneori sa dea deoparte pe parinti si au resentimente fata de “criticismul parintesc”. La inceput aceste trasaturi sunt oscilante, dar ele vor deveni ferme in adolescenta mijlocie.

Baietii, din cauza cresterii rapide, sunt adesea stangaci, lenesi, dezordonati si lipsiti de interes in ce priveste modul cum arata. Trebuie sa li se aminteasca mereu de necesitatea pastrarii igienei. Sunt acut constienti de transformarile produse in sfera genitala. Au nevoie sa fie asigurati si reasigurati ca masturbarea este practicata de aproape toti adolescentii, ca este normala, cu conditia sa nu devina obisnuinta.

Baietii isi evalueaza initial masculinitatea in comparatie cu alti baieti, comparandu-si musculatura, capacitatea de eforturi fizice, dimensiunile organelor genitale si capacitatea de a ejacula. Parintii trebuie sa explice baiatului ca emisiunile seminale sau “visele umede” sunt fenomene normale si nu trebuie sa se necajeasca sau sa se rusineze. Ginecomastia (dezvoltarea mamelelor) ce poate aparea la unii baieti constituie o consecinta normala a dereglarilor hormonale temporare si nu trebuie sa se indoiasca de masculinitatea lor.

La aceasta varsta atat fetele cat si baietii sunt extrem de sensibili si se deprima usor atunci cand sunt tachinati in gluma.

Fetele sunt foarte preocupate de cum arata fizic si se framanta daca pot concura la o competitie de frumusete. Stresul adolescentelor in devenire combinat cu fluctuatiile si dezechilibrele hormonale determina o labilitate psihica cu proasta dispozitie si anxietate. Isi compara intre ele dimensiunile si forma sanilor, functia menstruala, dar se folosesc de baieti pentru a-si evalua feminitatea.

Tatii sunt adesea stanjeniti fata de fiicele lor cand la acestea se dezvolta caracterele secundare si incep sa respinga unele manifestari de atasament ale acestora (luat in brate, sarutari etc.) Fetele pre-adolescente nu inteleg modificarile comportamentului tatilor si le atribuie uneori unor vinovatii proprii. Ca si baietii, fetele au nevoie de informatii corecte despre schimbarile fizice ce apar in timpul pubertatii. La prima menstruatie, daca nu sunt informate isi pot imagina ca sangerarea este o boala care le pune viata in pericol Ele trebuie sa stie ca menstruatia este un fenomen absolut normal care nu necesita limitarea activitatii.

Adesea, fetele se ataseaza intens de o prietena de acelasi sex, cu care ar dori sa semene. Aceste prietene sunt uneori inseparabile si tind sa se imbrace, sa vorbeasca si sa gandeasca la fel. Petrec ore in sir analizand cele mai mici detalii de comportament. La mijlocul adolescentei aceasta relatie este inlocuita de grupul de prieteni, in general, fetele sunt cu doi ani inaintea baietilor de aceeasi varsta, nu numai ca maturitatea fizica, dar si in ce priveste capacitatea imaginativa, gandirea abstracta, abilitatea de a percepe sentimentele altora si toleranta fata de frustrare. Adesea fetele sunt creative si isi inregistreaza gandurile cele mai ascunse in jurnalul zilnic.

Catre sfarsitul adolescentei timpurii, atat baietii cat si fetele incep sa participe plenar in grupul de prieteni, in aceasta perioada, in timp ce se plang de restrictiile impuse de parinti, adera de buna voie la cele impuse de catre grupul de prieteni. Departandu-se de familie gasesc o noua orientare in apartenenta de grup.
Adolescenta mijlocie

Adolescenta mijlocie incepe la fete cu varsta cuprinsa intre 13 si 16 ani, iar la baieti intre 14 si 17 ani. Perioada celor mai rapide schimbari fizice a trecut si adolescentul se concentreaza mai putin asupra cresterii si a altor schimbari corporale si devine absorbit de identitatea personala: “cine sunt?”, “ce voi face cu viata mea?”.

Este perioada in care se dezvolta personalitatea. Devin critici ai parintilor, ai altor autoritati adulte precum si ai atitudinilor lor. Declarandu-si independenta de familie devin intens implicati in grupurile de prieteni, adoptand subcultura adolescentilor. Imita colegii de grup, alte cunostinte si figuri publice (cantareti etc.) pe care le admira, imprumutand arte din comportamentul si opiniile acestor persoane. Incep sa-si faureasca anumite planuri despre cariera. O mare parte din adolescenti sunt interesati de sexualitate.
Adolescenta tarzie

Adolescenta tarzie incepe pe la 16 sau 17 ani pana la 21 de ani. Procesul de crestere in inaltime se incheie, mai intai la fete (in jur de 16 ani si ceva; mai tarziu la baieti spre 17 si 21 de ani). Tinerii se pregatesc pentru a trai ca adulti. Trebuie sa-si aleaga meseria si sa mearga spre independenta financiara. Injghebarea unei relatii intime cu o persoana de sex opus constituie o tinta a adolescentei tarzii. Grupul larg de prieteni din perioada anterioara este inlocuit cu unul mai restrans. Multi (cei ce nu urmeaza forme superioare de invatamant) se casatoresc sau isi stabilesc o relatie de iubire (cu o “prietena”). Pentru aceasta au nevoie sa se cunoasca bine pe ei insisi. Daca nu au ajuns sa aiba o identitate pot trai un timp un sentiment de anxietate.

Relatiile cu parintii nu mai sunt atat de furtunoase. Sfaturile adultilor nu le mai ameninta independenta. Sunt satisfacuti ca in orice dialog sunt apreciati ca parteneri egali. Se intereseaza de unele probleme ale timpului: poluarea mediului, armonia nationalitatilor, descoperirile tehnice etc.

In rezumat, adolescenta tarzie se caracterizeaza prin capacitatea de a se interesa si a iubi si pe altii, de a pune binele general inaintea celui personal, de a-si face planuri de viitor.

 

sursa

 

Maddie Ancuta