Radio Catch22 London » Blog Archives

Tag Archives: marea britanie

Viata in UK. Londra

Galeria Naţională de Portrete din Londra – locul in care iti vei (re)gasi inspiratia

Published by:

Galeria nationala de portrete Londra
Va marturisesc ca am auzit, ca multi altii, de Rembrandt, Renoir, van Gogh, Monet. Stiu ca au fost unii dintre cei mai mari pictori. Si cam atat.
Recunosc ca am avut ceva emotii cand am decis sa vizitez Galeria Naţională de Portrete din Londra. Ma gandeam ca lipsa culturii mele din domeniu ma va face sa regret o astfel de decizie. Nimic mai fals.
Nimic din ce este expus aici nu legatura cu ceea ce stiti despre pictura. Totul are legatura cu sufletul vostru.
Galeria Naţională de Portrete din Londra este locul unde ochiul place, unde mintea inceteaza sa gandeasca, locul unde sufletul simte.
Galeria, deschisa in anul 1856 este una dintre marile atractii ale Londrei.
Dispune de peste 175.000 de tablouri din epoca Tudorilor pana in zilele noastre: Regina Elisabeta I, Richard al III-lea, William Shaskespeare, Familia Bronte, Fresca Whitehall, Horatio Nelson, The Beatles sunt doar cateva numele ale caror portrete le veti vedea daca veti vizita acest loc.
Se spune ca la biserica mergi ca sa il gasesti pe Dumnezeu.
Intr-un muzeu ca acesta mergi ca sa iti linistea, inspiratia.
Strabati incaparile in liniste, te opresti uneori pentru cateva secunde in fata unui tablou, esti atras de privirile fascinante din tablouri. Zambesti, te intristezi, te re(descoperi).
Totul este impresionant.
Eu am stat doar trei ore. Credeti-ma, este un loc unde iti poti petrece o zi intreaga. Si tot nu este de ajuns.
Galeria Naţională de Portrete din Londra este locul unde iti vei re(gasi) inspiratia.
Program:
Zilnic: 10.00-18.00 (joia si vinerea pana la 21.00)
Intrarea gratuita
Adresa:
St Martin’s Place
London WC2H 0HE

Website:
http://www.npg.org.uk/home.php

Statii de metrou:
Charing Cross 230 metri, Leicester Square 195 metri si Embankment 490 metri.

 

[cincopa A0MAf_KFpCMS]

 

redactor Oana Grigore

Romani in lume

Romani din diaspora – vi s-a mai pregatit ceva!

Published by:

romani diasporaRomani din diaspora – vi s-a mai pregatit ceva!

“O comunitate de romani mai informata inseamna o comunitate mai puternica!” – RPRS se anunta un viitor puternic furnizor de informatii specializate pentru romanii din diaspora.
Sunt tineri, profesionisti si mandri ca sunt romani. Intr-o perioada in care foarte multi dintre noi aleg sa isi ascunda originile, sunt cativa tineri care nu numai ca se mandresc ca sunt romani, ei incearca, fara sa se gandeasca la foloase materiale cum sa fie cat mai utili romanilor din diaspora, profesionisti care au nevoie de informatii utile.
Platforma RPRS a fost conceputa ca o sursa accesibila de informatii diverse si utile, destinata comunitatilor romanesti din strainatate. Intr-o prima etapa, informatiile se vor adresa comunitatii de romani din Marea Britanie, urmand ca platforma sa se extinda, oferind informatii utile si pentru romanii din alte tari (precum Spania, Italia sau Franta).
Dorinta celor implicati in derularea acestui proiect este ca informatiile regasite aici sa faciliteze accesul lucratorilor migranti si profesionistilor romani pe piata muncii din strainatate. In opinia noastra, acest lucru se poate realiza prin crearea unei platforme unde profesionistii din diverse domenii sa poata shimba opinii si sa poata impartasi din experienta profesionala dobandita peste granite. In acelasi timp, RPRS isi propune sa construiasca o punte de legatura intre profesionistii din diaspora si cei din Romania, pentru a genera o comunitate solidara, care impartaseste principii comune.
Isi doresc sa devina cel mai bun furnizor de servicii de informare gratuite pentru profesionistii si muncitorii migranti din comunitatile romanesti de peste granite.

Prin aceasta platforma online, RPRS promoveaza un model de dezvoltare comunitara inedit, diferit, prin intermediul caruia orice membru informat si competent al comunitatii poate contribui la imbunatatirea nivelului de informare, pe diverse domenii, a romanilor din strainatate.
Echipa RPRS nu este numeroasa, dar toti cei implicati in acest proiect sunt tineri profesionisti in adevaratul sens al cuvantului.
Daniel Nicolae Popescu este fondatorul RPRS. Daniel lucreaza de aproape patru ani ca Research Officer in departamentul de cercetare al Centrului National de Recunoastere si Echivalare Academica din Marea Britanie. De-a lungul activitatii profesionale in aceasta organizatie, a fost implicat in diverse proiecte din domeniul educatiei, ulterior specializandu-se in echivalarea calificarilor din Europa de Sud-Est. A studiat stiinte juridice (2000-2004) la Universitatea „Petre Andrei” din Iasi si studii europene, politici si integrare europeana (2005-2007) la Centrul de Studii Europene, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iasi.
Catalin Rosu este expert IT. Catalin lucreaza ca Senior Developer in cadrul Aqua Intelligence. Anterior a lucrat ca Systems Developer in cadrul companiei GCC Innova. A absolvit in 2003 Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor (FEAA), specializarea Informatica Economica. Din 2009 detine un master in Informatica de Gestiune la aceeasi universitate si mai multe certificate Microsoft (MCPD – Microsoft Certified Professional Developer, MCTS – Microsoft Certified Technology Specialist).
Adina Zancu – Editor publicatii
Adina este jurnalist la cotidianul regional Evenimentul, coordonator al departamentului politic. Este dublu licentiata, in jurnalism si stiintele comunicarii, precum si in stiinte politice, la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iasi. In ultimii sase ani a lucrat in doua institutii mass-media din Iasi, analizand domeniile politic si administrativ.
Inapoi in Romania
„Poate cel mai interesant segment al RPRS este cel care se adreseaza conationalilor ce intentioneaza sa revina in tara.
Scopul este de a oferi acestora consiliere si informatii utile despre posibilitatile de reintegrare socio-profesionala la intoarcerea in Romania.
“Tot prin intermediul acestui proiect dorim sa atragem atentia factorilor decizionali din diferite domenii, sa participe activ in procesul de recrutare a fortei de munca calificata din diaspora romaneasca.
Totodata, ne intereseaza sa gasim si sa recomandam o serie de masuri sau solutii de asistenta pentru a facilita procesul de reintegrare socio-culturala si profesionala a romanilor din strainatate. Avem in vedere identificarea problemelor existente in mecanismele de functionare ale institutiilor care, in fapt, ar trebui sa ajute la reintegrarea muncitorilor si profesionistilor romani migranti.
Avem la baza doua convingeri:
1. Ca Romania poate recuprea decalajul economic, industrial, educational si de mentalitate prin promovarea unei atitudini de incluziune a specialistilor si profesionistilor romani din diaspora.
2. Ca romanii din strainatate, care fie s-au restabilit sau intentioneaza sa revina in Romania, sunt capabili si trebuie sa participe activ, identificand solutii pentru functionarea optima a unor institutii de stat. Avem in vedere orice solutii, chiar si cele pe care unii ar fi tentati sa le considere nesemnificative, precum o decizie care a dus la rezolvarea unei probleme de reintegrare profesionala (rezultatul privind o disputa ce priveste recunoasterea in Romania a unui drept profesional castigat in strainatate).
Dorim sa discutam si culegem cat mai multe informatii din experienta celor care s-au restabilit (temporar sau permanent) in Romania, despre problemele pe care le-au intampinat, dar si despre solutiile pe care le-au aplicat pentru depasirea provocarilor din procesul de reintegrare socio-profesionala” a declarat …
http://www.rprs.org.uk/Home

 

redactor Oana Grigore

 

 

Arta de a fi TU

Doar ganduri si meditatie. STOP!

Published by:

cel de-al doilea razboi mondialPentru dimineata asta pregatisem cateva subiecte. Despre dragoste, cateva ganduri motivante.

Am avut foarte multe mesaje si multe discutii pe face book, asa ca am foarte multe intrebari la care o sa raspund.

O sa scriu despre viata de emigrant, pentru a intelege pana la urma ce se intampla cand pleci intr-o tara pe care nu o cunosti si pentru care nu existi.

si despre cum sa ne impacam cu noi insine

cat de usor poti cunoaste oameni de calitate

cat de usor poti ranii fara sa realizezi pe moment consecintele vorbelor aruncate si cat de rau iti va parea cand vei realiza ca de fapt cel care a pierdut esti chiar TU cel care ai aruncat vorbele.

azi este 23 august 2012

vreau sa scriu despre cel de-al doilea razboi mondial, sa va invit  sa va uitati la niste filme.

deja sunt sufocata de fotografiile postate pe FB care nu spun nimic. STOP! Mai puteti? Inca mai puteti sa nu spuneti nimic ore intregi?

Am un prieten scriitor Liviu Andrei , spurcat in scris, dar care spune lucrurilor pe nume.

Si desi multa lume il acuza ca vorbeste urat, eu il apreciez.

Ce putin nu este pervers.

23 august este sau inca este o zi foarte importanta pentru Romania.

Eu vreau sa vorbesc despre ce ANUME   a facut ca pentru mica noastra tarisoara, data de 23 august sa fie ziua in care Romania a intors armele impotriva Germaniei si a iesit din Alianta cu ea.

Nu vreau sa vorbesc despre Regele Mihai, ce sarbatorea Ceausescu. Nu aceste aspecte sunt importante acum.

In urma cu 3-4 luni a trebuit sa scriu un documentar despre implicarea Marii Britanii in cel de-al doilea razboi mondial. Pentru asta  trebuit sa vizionez niste filmulete.

Pot sa va spun ca am stat ore intregi, cu inima stransa de durere la ororile vazute. Am plans, am suferit, am fost maltratata vizual, batuta, umilita, violata sufleteste.

Am simtit toate durerile lumii, teroarea prin care au trecut niste  oameni nevinovati.

La un  moment am vazut un filmulet cu  o mamica care a nascut, era fericita si plina de speranta in lagarul ala monstruos.

Bebelusul ala i-a adus zambetul si speranta in suflet. In mijlocul mortii s-a nascut viata.

Medicul care era femeie, i-a spus ca urma sa-i fie luat copilul si sa se faca experimente pe el.

Medicul i-a sugerat ca mai bine l-ar ucide.

Femeia medic era medic prizonier. Jurase ca va vindeca oameni.

Dar acum o sfatuia pe mamica sa-i dea voie sa-i ucida copilul pentru a nu deveni cobai pentru medicii germani.

Mamica povestea cu lacrimi in ochi, cum i-a dat ultima masa bebelusului, l-a imbratisat si l-a omorat dupa aceea.

Medicul i-a dat o seringa cu o solutie iar ea, si-a omorat bebelusul.

La scurt timp, unul din medicii germanii a trimis sa-i fie dus bebelusul a fost socat cand a aflat ca acesta murise brusc.

O mama este obligata de “situatie” sa-si omoare bebelusul care i-a adus zambetul in suflet.

Copiii care au fost luati de langa parintii lor.

Pentru numele lui Dumnezeu!

Cum este sa-ti pierzi copilul.. chiar si in parc la joaca pentru cateva momente, alergi ca un nebun dupa el

Cum este sa vezi ca-ti este luat copilul, care tipa, se agata de tine stiind ca el va fi folosit pentru experimente.

cum este sa stii ca tatal care te-a crescut este aruncat in crematoriu

cum este sa treci si vezi mii de oase ale unor “umbre de oameni”

Noi oamenii chiar suntem nebuni.

Cand eram mica, bunicul meu spunea: ” Trebuie sa invatam din trecut pentru a nu mai face aceleasi greseli. Sa respectam istoria si sa invatam din ea.”

Lumea a uitat  ce s-a intamplat in cele doua razboaie mondiale si mai ales atrocitatile din cel de-al doilea razboi mondial.

Cu totii, am invatat la scoala despre primul razboi mondial, al doilea razboi mondial, ororile din  lagarele naziste, experimentele infioratoare pe mame si copii.

Ce naiba invatam din trecutul nostru?

Nimic!!!!!

Suntem egoisti, indiferenti, alergam dupa bani, umilim, ne batem joc de cei mai slabi.

Unde te duci tu? Unde alergi cu atat disperare?

Stiu ca exista milioane de mesaje subliminale, care spala creierul, chiar o sa scriu despre asta, dar oameni buni traim printre oameni si cu oameni.

Nu exista oferta fara sa existe cerere.

Daca exista atata mizerie in jurul nostru este probabil si datorita noua ca nu suntem buni gospodari.

Sa lasam televiziunile de doi bani, ele isi fac rating cu noi. Cine te obliga sa stai ore intregi in fata televizorului la telenovele stupide?

Sa lasam presa de scandal. Actorii, cantaretii, oamenii politici au si ei viata lor, iubesc, plang, inseala, divorteaza, cred ca putem trai si fara sa stim cine s-a culcat cu cine s-a culcat.

Politica este un imens bordel.

Politica este una dintre cele mai perverse curve.

Si doamne ce ne mai place sa pierdem timpul sa o privim.

Timpul este singurul care nu se mai poate recupera.

Yeap! Si ne place al naibii de mult sa-l pierdem.

Aproape zilnic spun ca cititul ne face sexi.

Bibliotecile, librariile sunt pline de carti.

Unii sunt profund indignati ca sunt foarta multi analfabeti, cine este vinovat de treaba asta?

Eu sunt absolut socata cand vad pagini de face book apartinand unor copii.

Copiii aia stau in fata calculatorului ore intregi , scriind fara sa aiba nici o noima, fara reguli de  gramatica, fara control parental.

Unde sunt parintii?

In fata televizorului probabil.

Uitam sa citim, uitam sa gandim, uitam sa invatam, uitam sa ne bucuram de viata, uitam sa fim umani.

Sunt si oameni generosi si intelepti. Prin ceea ce fac sunt un exemplu.

Din pacate exemplele si oamenii pozitivi nu ies atat de repede in evidenta, nu au pumnii necesari sa se bata pentru a-si impune ideile.

Putini parinti spirituali mai au acces la copii si tineri.

In schimb pentru tineri, accesul la un computer este extrem de simplu.

Asa cum si dealerul ajunge mai usor la un copil decat o face parintele lui.

Haideti sa ne uitam putin la niste filmulete.

Sa reflectam la noi, la copiii nostrii, la viata noastra in generala.

In lume se poarta inca razboaie, femei sunt violate, copii maltratati si violati.

Se vand copii pentru organe.

Pornografia infantila este in floare.

STOP! oferta asta nu ar exista daca cererea ar disparea.

Sa punem in balanta binele si mai putin binele, greselile si lucrurile bune pe care le facem.

Iubesc orasul in care locuiesc, pentru ca este curat, ma simt in siguranta, oameni sunt prietenosi si zambitori, copiii alearga fara nici o teama, poti sa-ti lasi geanta pe scaun fara teama.

Iubesc pacea si linistea de care sunt inconjurata.

Vreau sa fiu un cetatean model si ofer inapoi la fel de mult pe cat primesc de la comunitatea in care traiesc.

Ai invatat ceva din istoria ta personala?

Tu ce oferi inapoi?

Cum te simti acum dupa ce ai vazut aceste filmulete?

Este usor sa distrugi, cel mai simplu este sa fi violent.

Unui copacel ii trebuie ani sa creasca, dar poate fi distrus intr-o secunda.

sa scrii o carte valoroasa dureaza luni chiar ani

sa pictezi un tablou dureaza luni posibil ani

sa ridici un bloc dureaza ani

sa cresti un copil dureaza o viata

Oare de ce noi nu mai vrem sa crestem nimic si suntem hotarati sa distrugem.. si din pacate distrugem ce este mai accesibil: adica incepi cu tine si cei din jur.

 

sunt sute de filmulete pe youtube legate de toate razboaiele trecute sau prezente.

De ce va lasati copiii sa se joace cu jocuri atat de violente?

De ce permiteti sa li se spele creierul si dupa ne miram de ce se intampla?

Injuram Guvernul Romaniei, facem ore intregi discutie sterila?

Acorzi atata atentie copilului tau, vietii tale, cata ii acorzi lui Basescu?

Pe Basescu il doare la basca de tine…

Viitorul nostru sunt copiii, cu Basescu sau fara Basescu.

Nu am fost si nu sunt fana a lui Basescu, nu l-am votat, dar chiar nu-mi plac discutiile inutile si timpul pierdut.

Razboiul este cu noi insine.

Daca acum nu ni se intampla nimic, asta nu inseamna ca nu se poate intampla la un moment dat.

 

 

Indiferent cat iti  este de bine, tie personal, nu traiesti intr-un glob de sticla. Esti la fel de vulnerabil ca fiecare.

 

Maddie Ancuta